Masini de rectificat cu doua discuri abrazive

Masini de rectificat cu doua discuri abrazive

Metoda de rectificare cu doua discuri abrazive se aplica danturii exterioare drepte sau inclinate.

Materialele flancurilor cremaliere generatoare se realizeaza prin suprafetele frontale ale discurilor taler (fig.16.43), care rectifica flancurile aceluiasi gol sau a doua goluri diferite.

Fig.16.43. Rectificarea danturii cu doua discuri abrazive.

Dupa pozitia axelor celor doua discuri abrazive, in raport cu planul ori­zontal, se deosebesc doua metode de rectificare: metoda de 15 sau 20° si metoda de 0°. Metoda de rectificare de 0° (fig. 16.43, b) este des folosita intrucat asigura o precizie marita a prelucrarii si obtinerea modificarii flancului prin flancare sau bombare. La aceasta metoda rularea are loc pe cercul de baza de raza R_b.

Contactul dintre suprafata activa a sculei si flancul dintelui care se pre­lucreaza este liniar iar lungimea cursei este mai mica decat in cazul folosirii discurilor inclinate (fig. 16.43, a).

In procesul generarii suprafetelor evolventice prin rulare cu dreapta fixa sunt necesare miscarile (fig. 16.44): principala A a sculelor S₁ si S₂, de avans B a piesei P in lungul axei sale, de rotatie C alternativa a piesei corelata cu miscarea sa D de translatie si de divizare E discontinua.

Pentru realizarea rularii (miscarile C si D) se foloseste un mecanism cu tambur si benzi metalice. Roata-piesa P este solidarizata cu tamburul T si dispusa coaxial cu acesta. Cele doua benzi b₁ si b₂ au un capat legat de tamburul T, iar celalalt capat de suportul cadru S_c , solidarizat cu sania longitudinala S_L.

Arborele care sustine roata-piesa si tamburul este montat pe sania trans­versala S_T, careia i se imprima miscarea rectilinie-alternativa D pe ghidajele saniei S_L. Deplasarea tamburului pe directia transversala duce si la o rotire C a sa. In felul acesta cele doua miscari C si D ale tamburului sunt trans­mise si rotii-piesa, montata pe acelasi arbore cu tamburul T.

Fig. 16.44. Rularea cu tambure si benzi.

Rularea rotii-piesa pe linia de referinta N-N a cremalierei generatoare se realizeaza foarte precis cand raza R_rT de rulare a tamburului T este egala cu raza de rulare R_rP a piesei. Considerand ca rularea se face pe cercul de baza de raza este necesar ca , in care reprezinta unghiul de angrenare.

Raza R_rT a tamburului poate fi marita in anumite limite, folosindu-se benzi auxiliare, de grosime calibrata, care se introduc sub benzile fixe si . In felul acesta se reduce intr-o oarecare masura numarul tamburelor T.

In acelasi scop, la majoritatea masinilor de rectificat se foloseste construc­tia schematizata pe aceeasi figura 16.44. Miscarea D cu viteza de rulare corespunzatoare cercului de raza R_rp, rezulta din insumarea a doua miscari cu vitezele , respectiv Miscarea avand viteza v' este obtinuta prin intermediul parghiei p, ale carei brate reglabile se stabilesc la dimensiunile a_t si a₂. Aceasta se transmite suportului cadru S_c , care, in acest caz, se va deplasa pe doua ghidaje ale saniei S_L.

In figura 16.45 este reprezentata vederea generala a masinii Maag SD-62, pe care sunt indicate principalele sale parti componente. Pe batiul este dis­pus montantul mobil care sustine sania verticala Pe sania sunt dispuse suporturile portscule care sustin motoarele electrice 5, ce antreneaza discu­rile abrazive Piesa este montata pe dornul cu un capat fixat la mecanis­mul de divizare si celalalt sustinut de papusa mobila Sania longitudi­nala sustine sania transversala pe care este montata piesa. Antrenarea saniei in miscarea rectilinie-alternativa se realizeaza cu ajutorul motorului hidraulic rotativ printr-un mecanism cu culisa reglabila. Pentru unifor­mizarea miscarii se foloseste volantul antrenat prin transmisia cu curea Mecanismul format din tamburele benzile si suportul-cadru foloseste pentru obtinerea miscarii de rulare. Pentru prelucrarea danturii inclinate se foloseste ghidajul 'reglabil in care se deplaseaza patina care imprima rotii-piesa o miscare de rotatie suplimentara, prin intermediul suportului-cadru

Fig. 16.15. Vederea generala a masinii Maag SD-62

La masinile Maag SD-32-X, de constructie asemanatoare, mecanismul cu tambur si benzi apare intr-o varianta constructiva noua (fig. 16.46). Fata de constructiile anterioare, cunoscute, in acest caz, benzile b₁ si b₂ trec de la tamburul T, solidarizat cu piesa, peste cate un alt tambur T₁ si T₂, si se fixeaza la suportul-cadru mobil S_M. Acest suport este legat de sania inter­mediara S_t cu miscare transversala, a carei viteza de translatie v' este dife­rita de viteza v a saniei portpiesa S_T.

Viteza de rulare v_r a piesei, corespunzatoare cercului sau de baza, rezulta, ca si in cazul precedent (v. fig. 16.44), din insumarea vitezelor de translatie v' si v.

Fig. 16.46. Mecanismul cu tambur si benzi folosit la masina Maag SD-32-X.

Miscarile saniilor S₁ si S_T se obtin prin cele doua mecanisme cu excentric si culisa M_EC1 si M_EC2. Raportul celor doua viteze este , unde e₁ si e₂ reprezinta marimile excentricitatilor reglate la cele doua mecanisme. Modificand excentricitatile e₁ si e₂ pot fi prelucrate roti dintate avand raza de baza R_b diferita de raza R_rT a tamburelui. Astfel, pentru roti cu diametre intre 20 si 320 mm si module m = 112 mm, pe masina sunt utilizate numai 10 tambure de rulare T cu diametrele 45, 60, 75, 100, 125, 150, 175, 200, 250, 300 mm.

Schema cinematica structurala a acestor masini (fig. 16.47) cuprinde lan­turile cinematice generatoare: principal, de avans longitudinal, de avans transversal, pentru rotirea suplimentara a piesei (in cazul prelucrarii danturii inclinate) si auxiliare: de divizare, pentru ascutirea periodica a discurilor abrazive.

Motoarele M_E1 si M_E2 asigura celor doua scule S₁ si S₂ miscarea prin­cipala A.

Lantul cinematic de avans longitudinal asigura miscarea B rectilinie-alternativa a saniei S_L cu o anumita viteza ω_t reglabila continuu. Acesta este consti­tuit dintr-un motor hidraulic rotativ, M_HR1, inversorul I si mecanismul M_T.

Pentru realizarea rularii, sania S_T este antrenata in miscarea de translatie rectilinie-alternativa D cu viteza ω_t de catre un motor hidraulic rotativ M_HR2, prin intermediul mecanismului M_EC1. Simultan si corelata cu aceasta se reali­zeaza si miscarea de rotatie C a piesei, prin intermediul mecanismului cu tam­bur si benzi (v. si fig. 16.46).

Fig. 16.47. Schema cinematica structurala a masinilor de rectificat Maag.

La masinile de constructie mai veche, antrenarea lanturilor de avans se realizeaza cu un motor electric, iar vitezele de avans ω_l si ω_t se regleaza prin roti de schimb sau cutie de avansuri.

Divizarea se efectueaza o data la o cursa a saniei S_L, la iesirea piesei din contact cu sculele. Miscarea pentru divizare este furnizata de la motorul electric M_E3, prin mecanismul de divizare M_D si rotile de schimb A_D si B_D in timpul divizarii, cuplajele C₁ si C₂ sunt trecute pe pozitiile si respectiv 5, comandate simultan.

Pentru prelucrarea, danturii inclinate, sculele se pozitioneaza in lungul flancului danturii, rotind montantul mobil M (2, v. fig. 16.45) pe ghidajele sale. Miscarea de rotatie suplimentara a piesei o asigura ghidajul reglabil G_R in care se deplaseaza patina P_t, solidarizata suportului cadru mobil S.

Pe masina se pot rectifica danturi modificate prin flancare si bombare, asigurandu-se sculelor S₁ si S₂ corectiile necesare [26].