Raport de Cercetare

CERCETARI PRIVIND INFLUENTA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PROCESULUI DE FIXARE BIOLOGICA A AZOTULUI ATMOSFERIC LA LEGUMINOASELE FURJERE PERENE

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII

Faza I 2002. "Eficacitatea bacterizarii cu tulpini de Rhizobium sp. la unele specii de leguminoase furajere perene"

Conditiile pedoclimatice ale zonei experimentale

Alegerea tipului de sol si caracteristicile principale fizico-chimice:

Denumirea: sol brun eumezobazic, gleizat puternic, decarbonatat moderat, luto-argilos.

Principalele caracteristici fizico-chimice ale solului

Prezentarea sintetica a conditiilor climatice:

Zona de referinta studiata, unde s-a instalat dispozitivul experimental face parte din campia joasa a Timisului, cunoscuta pana la sfarsitul secolului al VIII-lea ca o vasta campie mlastinoasa, pe care s-au executat puternice lucrari hidroameliorative.

Temperatura medie multianuala este de 10,60C, cea maxima medie de 25,00 (luna iulie) si cea minima de -10,00C (ianuarie).

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 631 mm, cu o repartizare neuniforma in timpul perioadei de vegetatie.

Primele ninsori cad, in medie, la in medie, la inceputul lunii decembrie, iar ultimele la jumatatea lunii martie; numarul mediu al zilelor cu ninsoare este insa scazut (15-20), iar numarul zilelor cu strat de zapada este de 20-25.

In sinteza perimetrul studiat se incadreaza intr-un climat temperat continental moderat, cu slabe influente vestice si sudice, oferind conditii optime de vegetatie majoritatii plantelor specifice zonei.

Vegetatia este caracteristica vegetatiei de silvostepa, specifica provinciei geobotanice central-europene.

FACTORII EXPERIMENTALI

Pentru a realiza obiectivele propuse, in sensul cunatificarii cantitatii de azot simbiotic fixat, s-au luat in studiu urmatoarele doua tipuri de experiente:

Experienta 1

A. Metoda de semanat

a1-amestec complex de graminee perene (Lolium perene 15kg/ha+Festuca pratensis 15 kg/ha);

a2- amestec complex de graminee si trifoi alb (Lolium perene 15kg/ha+Festuca pratensis 15 kg/ha+Trifolium repens 8 kg/ha).

B. Doze de azot

b1-N0

b2-N50

b3-N100

b4-N150

Experienta 2

A. Metoda de semanat

a1-amestec complex de graminee perene (Lolium perene 15kg/ha+Festuca pratensis 15 kg/ha);

a2- amestec complex de graminee si trifoi alb (Lolium perene 15kg/ha+Festuca pratensis 15 kg/ha+Lotus corniculatus 15 kg/ha).

B. Doze de azot

b1-N0

b2-N50

b3-N100

b4-N150

CONDITIILE TEHNICE

Experientele au fost amplasate in campul experimental de la S.C.-D.P. Timisoara, la inceputul lunii august din anul 2001, dupa metoda parcelelor subdivizate.

Aplicarea dozelor de ingrasaminte cu azot s-a efectuat pe parcursul anului 2002, in mai multe reprize in functie de doza: N50 (la desprimavarare); N100 (N50 -desprimavarare, N50 - dupa prima recolta); N150 (N50 -desprimavarare, N50 - dupa prima recolta, N50- dupa a doua recoltare).

Pe parcursul perioadei de vegetatie s-au efectuat urmatoarele determinari:

● evolutia compozitiei floristice pe variante si pentru fiecare recolta;

● determinarea productiei de masa verde, si respectiv de S.U. (pe variante, recoltate, total);

● continutul de azot total (Nt %) si proteina bruta, in functie de variantele studiate;

● cantitatea de proteina bruta si cantitatea de azot total translocat in productia de substanta uscata realizata;

● cantitatea de azot simbiotic fixat, functie de rata (procentul) de participare a leguminoasei in amestec.

Soiuri semanate:

Lolium perene: Marta

Festuca pratensis: Tampa

Trifolium repens: Carmen

Lotuis corniculatus: Nico

REZULTATE

Productia de substanta uscata realizata in cursul anului 2002 a oscilat in functie de factorii experimentali, atat in ceea ce priveste tipul de amestec semanat, cat si dozele de azot aplicate.

In cazul experientei cu trifoi alb, la amestecul format numai din graminee perene productia medie obtinuta a fost de 6,53 t/ha S.U., iar la amestecul in care intra si Trifolium repens, productia este de 9,67 t/ha SU, cu un spor mediu de 49%. (Tabel 1)

Tabelul 1

Contributia trifoiului alb (Trifolium repens L.) la aprovizionarea pratoecosistemelor

cu azot fixat simbiotic

Tabel 2

Contributia trifoiului alb (Lotus corniculatus L.) la aprovizionarea pratoecosistemelor

cu azot fixat simbiotic

De asemenea, tot la aceasta experienta, productia medie de proteina bruta este de 1140 kg/ha, la amestecul cu graminee, si de 1760 kg/ha, la celalalt tip, ceea ce demonstreaza ca prezenta trifoiului alb aduce un spor de 620 kg/ha.

Amestecul format din graminee si ghizdei a realizat o productie medie de substanta uscata de 9,62 t/ha, in comparatie cu varianta in care participa exclusiv gramineele, unde productia  a fost de 5,74 t/ha SU (Tabel 2). Acest rezultat arata ca numai prin prezenta ghizdeiului in amestec productia de SU creste cu 3,88 t/ha, respectiv cu 63%. Cantitatea medie de proteina bruta creste de la 877 kg/ha la variantele la care amestecul a fost format in exclusivitate din graminee, la 1677 kg/ha, la variantele in care intra in structura amestecului ghizdeiul.

Deoarece in cercetarile noastre se urmareste cantitatea de azot fixat simbiotic s-a determinat, in primul rand, cantitatea de azot total translocat in productia de biomasa vegetala realizata. Aceasta variaza in functie de doza de azot aplicata si de participarea leguminoaselor in amestec. Astfel, in cazul pratoecosistemelor cu trifoi alb, cantitatea de azot total translocat variaza intre 94-252 kg/ha, la variantele cu graminee, si intre 207-361 kg/ha la variantele cu graminee+trifoi alb.

In cazul pratoecosistemelor cu ghizdei, cantitatea de azot total translocat variaza intre 83-104 kg/ha si respectiv, intre 228-302 kg/ha.

In functie de cantitatea de azot total translocat si rata (procentul) de participare in compozitia floristica a leguminoaselor s-a determinat, in mod indirect, cantitatea de azot fixat simbiotic:

- in cazul pratoecosistemelor cu trifoi alb, cantitatea medie de azot fixat simbiotic este de 98 kg/ha/an, respectiv cu o rata de 3,5 kg/ha/an pentru fiecare procent de trifoi alb din compozitia floristica;

- in cazul pratoecosistemelor cu ghizdei, cantitatea medie de azot fioxat simbiotic este de 128 kg/ha/an, respectiv o rata de 2,78 kg/ha/an pentru fiecare procent de ghizdei din compozitia floristica.

Influenta unor factori tehnologici asupra capacitatii de fixare simbiotica a azotului atmosferic la unele specii de leguminoase furajere perene" (2003)

In zonele colinare si de munte, pe solurile cu fertilitate naturala scazuta si in conditii extensive de valorificare, prezenta ghizdeiului in asociatiile floristice ale pajistilor permanente sau a celor temporare, constituie una dintre leguminoasele perene de importanta deosebita, atat in ceea ce priveste cresterea productiei de furaj cat, mai ales, a calitatii acestuia.

Desi este cunoscut aportul leguminoaselor, in general, la aprovizionarea solului in azot, pe cale biologica, in cazul ghizdeiului cercetarile efectuate in aceasta directie, mult mai restranse comparativ cu alte specii, evidentiaza, cu prioritate, factorii care influenteaza acest proces si mai putin efectul direct al ghizdeiului la realizarea productiei si a cantitatii de azot produsa in cazul unei pajisti temporare.

In aceasta sinteza se prezinta rezultatele obtinute privind contributia ghizdeiului la rtealizarea productiilor de substanta uscata, functie de tipul amestecului si a dozelor de azot folosite si a calitatii acesteia, precum si dimensionarea cantitativa, functie de procentul de participare in amestec a ghizdeiului si a fertilizarii cu azot, a azotului biologic din biomasa produsa.

MATERIAL SI METODE

Cercetarile s-au efectuat la S.C.D.P. Timisoara, pe un sol eumezobazic gleizat puternic, luto-argilos, pH 5,6, continutul in humus de 2,56%, in P mobil de 24 ppm, in K mobil de 89 ppm si cu un indice de azot de 2,01%.

Anul agricol 2002/2003 a fost deosebit de secetos, caracterizat printr-un deficit total de preciptatii, fata de media multianuala de 194,3 mm si de 103,8 mm, in timpul vegetatiei (aprilie septembrie).

Pentru a raspunde obiectivelor urmarite s-au luat in studiu urmatorii factori:

A. Metode de semanat:

a1 - amestec complex de graminee perene (Lolium perenne 50%, Festuca pratensis 50%);

a2 - amestec complex de Lotus corniculatus 33% + Lolium perenne 33% + Festuca pratensis 33%.

B. Doze de fertilizare cu azot:

b1 - N0

b2 - N50

b3 - N100

b4 - N200

Experienta s-a amplasat dupa metoda parcelelor subdivizate, in primavara anului 2002, efectuandu-se urmatoarele determinari:

- productia de masa verde si substanta uscata la fiecare recoltare;

- compozitia botanica a covorului vegetal;

- estimarea cantitativa a azotului simbiotic, existent in biomasa obtinuta, prin aportul procentual al ghzdeiului;

- continutul plantelor in azot si proteina bruta.

Rezultatele obtinute s-au interpretat prin analiza variantei si a studiului corelatiilor.

REZULTATE

Din cercetarile efectuate a rezultat ca ghizdeiul constituie o componenta importanta a amestecurilor folosite pentru infiintarea de pajisti temporare, prin contributia sa la sporirea productiei de substanta uscata. Astfel, in anul al doilea de vegetatie, la amestecul complex in care participa si ghizdeiul productia de substanta uscata este cu 60,6% mai mare (6,46 t/ha) fata de varianta cu amestec format numai din graminee perene (4,02 t/ha) (Tabelul 3). Mentionam ca in conditiile de seceta puternica din acest an ghizdeiul a avut o rezistenta mult mai ridicata in comparatie cu speciile de graminee din amestec.

Fertilizarea cu azot, in doze moderate, a amestecurilor de graminee si leguminoase perene constituie o masura eficienta pentru sporirea productiei de substanta uscata. Rezultatele obtinute in cadrul cercetarilor noastre, prin aplicarea diferitelor doze de azot, evidentiaza faptul ca si la amestecurile pe baza de ghizdei, fertilizarea cu azot contribuie in mod direct la marirea productiei (Tabelul 4). Astfel fertilizarea cu N100 duce la o triplare a productiei de S.U. (de la 2,08 t/ha la 6,22 t/ha) la amestecurile cu ghizdei si in conditii de nefertilizare. In cazul in care creste doza de azot la N200, desi se constata o usoara sporire a productiei, scade puternic procentul de participare a plantelor de ghizdei, de la 68% la 18%.

Tabelul 3

Contributia ghizdeiului la realizarea productiei de substanta uscata a pajistilor semanate (anul II de vegetatie)

DL 5%-0,87

Tabelul 4

Influenta fertilizarii cu azot a amestecurilor de ghzdei asupra productiei de substanta uscata (anul II de vegetatie)

Prin introducerea ghizdeiului in amestec se poate reduce doza de ingrasaminte cu azot aplicata. In acest sens s-a demonstrat ca in cazul aplicarii unei doze de N100 se poate obtine o productie maxima de aproximativ 7 t/ha S.U., la amestecurile formate numai din graminee perene, si de peste 10 t/ha S.U., la amestecurile de graminee si ghizdei. Totodata, in cazul variantei cu amestec de ghizdei, la aceeasi doza de N100, se poate obtine o cantitate de proteina bruta de 1800 kg/ha, corelata cu un procent de participare a ghizdeiului de peste 30%.

Continutul de proteina bruta constituie un indice important in aprecierea calitatii furajului. Din cercetarile efectuate, rezulta ca in conditiile in care ghizdeiul participa in proportie de 30-70% in amestec cu raigrasul peren sau cu paiusul de livezi, la aplicarea unor doze moderate de azot, continutul de proteina bruta variaza intre 16-18%. Prin aplicarea unor doze mai mari de N100 scade procentul de participare in amestec a ghizdeiului si in mod direct scade accentuat si continutul de proteina bruta. In cazul culturilor pure de raigras peren si paius de livezi, cresterea continutului de PB de la cca. 13% la peste 16% se realizeaza numai cu un consum ridicat de ingrasaminte cu azot (N100). Totodata, aplicarea unor doze mult mai mari de azot (N200 - N300) duce la o plafonare a cresterii continutului de PB.

Majoritatea cercetarilor din domeniul pajistilor temporare evidentiaza efectul ingrasamintelor cu azot asupra compozitiei floristice a covorului vegetal, prin scaderea mai accentuata a leguminoaselor. Acest aspect s-a constatat si in cercetarile noastre care au aratat ca prin aplicarea unor doze mai mari de N100 procentul de ghizdei din amestec a scazut sub 40%.

Importanta culturii ghizdeiului in amestecuri cu diferite graminee perene reiese si din analiza tabelului 5. Astfel, cantitatea de proteina bruta realizata de cultura pura de graminee este cuprinsa intre 520-1223 kg/ha, iar, in cazul participarii ghizdeiului in amestec, aceasta variaza intre 1432-1883 kg/ha, functie de nivelele de fertilizare cu azot. Se evidentiaza faptul ca nivelul minim de 1432 kg/ha PB, obtinut la varianta cu participarea ghizdeiului in amestec in proportie de 68%, nu se realizeaza in cazul variantelor cu graminee in cultura pura nici in cazul aplicarii dozelor maxime de azot studiate (N200).

In functie de nivelele de fertilizare cu azot, s-a constatat ca in variantele semanate numai cu amestec de graminee se realizeaza, in medie, o cantitate de PB de numai 877 kg/ha, fata de 1677 kg/ha obtinuta la varianta cu participarea ghizdeiului in amestec (spor de 191%). Productia maxima de PB, de 1883 kg/ha, s-a realizat la doza de N50, cand si participarea ghizdeiului a fost de 55%.

Tabelul 5

Estimarea cantitativa a azotului fixat simbiotic de catre ghizdei, functie de procentul de participare in amestec si de nivelele de fertilizare cu azot.

* nu s-a luat in consideratie cantitatea de azot simbiotic ramasa in sol

Cercetarile de la Timisoara arata ca ghizdeiul ca si celelalte leguminoase perene, au o contributie importanta la aprovizionarea pajistilor cu azot pe cale simbiotica (Tabelul 3). In functie de procentul de participare a ghizdeiului in amestec (in cazul de fata intre 26-68%), cantitatea de azot total, incorporate in biomasa formata, variaza intre 80-171 kg/ha, functie si de dozele de azot aplicate.

In functie de factorii studiati (tipul de amestec si dozele de azot aplicate) s-a apreciat ca fiecarui procent de participare a ghizdeiului in amestec ii revine o cantitate totala de azot biologic incorporat in biomasa de 2,13-3,34 kg/ha, respectiv, in medie, de 2,78 kg/ha. In variantele nefertilizate cu azot cantitatea produsa este de 2,13 kg/ha, aceasta constituind cantitatea de azot simbiotic produsa de fiecare procent de participare a ghizdeiului in amestec.

"Cercetari privind efectul remanent al bacterizarii si influenta acesteia asupra productiei de biomasa furajera la unele specii de leguminoase furajere perene" (2004)

MATERIAL SI METODE

Cercetarile s-au efectuat la Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajisti Timisoara, pe un sol brun eumezobazic, gleizat puternic, luto-argilos, pH 5,6, cu un continut in humus de 2,56%, in fosfor mobil de 24 ppm, in potasiu mobil de 89 ppm si un indice de azot de 2,01%.

Pentru a raspunde obiectivelor propuse, dispozitivul experimental a cuprins urmatorii factori:

A - Bacterizarea semintelor

a1 - nebacterizat

a2 - bacterizat

B - Erbicidare

b1 - neerbicidat

b2 - erbicidat (preemergent cu Diizocab 4 l/ha + postemergent Pivot 0,8 l/ha)

C - Fertilizare

c1 - nefertilizat

c1 - N50

c2 - N100

c3 - N50P70K100

Cele 16 variante luate in studiu au fost semanate in primavara anului 2003 (26 martie), in 3 repetitii, dupa metoda parcelelor subdivizate, avand suprafata recoltabila a parcelei experimentale de 10 m2

Ca material biologic s-a folosit ghizdei soiul Nico, iar bacterizarea s*-a executat cu o tulpina ameliorata de Rhizbium loti (tulpina GZ-21TM, selectionata la S.C.D.P. Timisoara).

Inainte de semanat semintele din variantele bacterizate au fost inoculate cu Rhizobium loti, prim umectarea semintelor cu solutia in care se gaseau bacteriile selectionate. Pentru realizarea bacterizarii s-au luat o serie de masuri: semamatul in primele ore ale diminetii, temperatura soluluzi de 5 - 7oC, temperatura solutiei de 18 - 20 oC. Toate aceste masuri s-au concretizat, in final in reusita acestei lucrari de bacterizare si in realizarea obiectivelor propuse.

Parcelele erbicidate s-au realizat conform modului de aplicare al erbicidelor folosite: erbicidul Diizocab (4 l/ha) s-a aplicat cu cateva zile inainte de semanat, prin incorporarea in sol la adancimea de 5 cm, iar erbicidul Pivot (0,8 l/ha) s-a aplicat in timpul vegetatiei ghizdeiului, cand plantele se gaseau in faza de 3 - 5 frunze, iar majoritatea buruienilor dicotiledonate in faza de rozeta.

In primul an de vegetatie s-a obtinut doua recolte, iar in anul al doilea trei recolte. Productia obtinuta s-a exprimat in substanta uscata.

Pe parcursul perioadei de vegetatie s*-a urmarit modul de formare al nodozidatilor si s-au luat probe pentru analize, in vederea determinarii substantei uscate si a continutului de proteina bruta.

Rezultatele de productie au fost calculate statistic prin analiza variantei.

REZULTATE

Fixarea azotului atmosferic de catre speciile de leguminoase prin intermediul bacteriilor fixatoare de azot din genul Rhizobium sp. Este un aspect ecofiziologic bine cunoscut in literatura de specialitate, fiind considerat unul din fenomenele naturale cel mai important, atat pentru ecosistemele naturale cat si pentru agroecosisteme, prin contributia sa la aprovizionarea cu azot biologic a acestora.

Concomitent cu aprofundarea studiilor privind relatia planta-gazda ↔ bacterie, cercetarile s-au orientat si spre cresterea sau potentarea capacitatii de fixare a azotului atmosferic, prin selectionarea sau ameliorarea, prin lucrari complexe de laborator a unor tulpini din diferite specii de Rhizobium sp. Deasemenea, concomitent cu realizarea acestor tulpini de bacterii, s-au efectuat numeroase cercetari privind influenta unor factori tehnologici asupra eficacitatii acestora, respectiv asupra cantitatii de azot biologic produs.

Tinand seama de aceste consideratii, cercetarile noastre s-au orientat spre realizarea unei noi tehnologii de cultivare a ghizdeiului prin introducerea lucrarii de inoculare bacteriana cu Rhizobium loti a semintelor in condtiile apalicarii si celorlalte verigi de tehnologie (erbicidare, fertilizare).

Tabelul 6

Influenta bacterizarii asupra productiei de substanta uscata la ghizdei

(anul II de vegetatie)

DL 5% ═ 0,078 DL 1% ═ 0,177 DL 0,1 ═ 0,524

Rezultatele cerctarilor noastre, prezentate in tabelul 5, evidentiaza ca si in anul al doilea de vegetatie de la aplicarea inocularii bacteriene, prin bacterizare are loc o crestere a productiei de substanta uscata, in medie cu 1,44 t/ha, respectiv cu 15,5 % mai mult fata de varianta martor, nebacterizata. Acesta constatare demonstreaza efectul "remanent" al inocularii bacteriene a semintelor efectuate inainte de semanat.

Tabelul 7

Influenta erbicidarii asupra productiei de substanta uscata la ghizdei

(anul II de vegetatie)

DL 5% ═ 0,084 DL 1% ═ 0,139 DL 0,1 ═ 0,259

In general, verigile de tehnologie aplicate la cultivarea ghizdeiului nu se remarca prin realizarea unor sporuri mari de productie, aceasta si datorita caracterului de rusticitate pe care il poseda aceasta specie, comparativ cu celelalte leguminoase furajere perene. Astfel, prin erbicidare productia obtinuta este cu numai 7,1% mai mare decat in cazul variantei neerbicidate (Tabelul 7). Fata de rezultatele prezentate in tabelul 6, rezulta ca bacterizarea realizeaza un spor de productie cu aproape 50 % mai mare decat la varianta erbicidata.

Tabelul 8

Influenta fertilizarii asupra productiei de substanta uscata la ghizdei

(anul II de vegetatie)

DL 5% ═ 0,62 DL 1% ═ 0,84 DL 0,1 ═ 1,12

Fertilizarea, maim ales cu ingrasaminte chimice, nu influenteaza puternic productia de furaj la cultura ghizdeiului. Din cercetarile noastre rezulta ca aplicarea unei doze mai mari de azot (N100) are o influenta negativa asupra productiei de S.U., ca urmare si a unui efect de inhibare a procesului de fixare a azotului (Tabelul 8). In cazul in care se aplica o doza combinata de ingrasaminte (N50P70K100) se constata o crestere a productiei cu 12,6%, fata de martorul nefertilizat.

Tabelul 9

Influenta interactiunii bacterizare x erbicidare asupra productiei de

S.U. la ghizdei (anul II de vegetatie)

DL 5% ═ 0,147 DL 1% ═ 0,277 DL 0,1 ═ 0,640

Prezentarea influentei unilaterale a factorilor luati in studiu ierarhizeaza, mai mult, pozitia pe care o ocupa acestia intr-o tehnologie de cultivare, atunci cand se cuantifica contributia fiecaruia la realizarea productieide biomasa. Interactiunea factorilor tehnologici, insa, demonstreaza, in mare masura, actiunea sinergica a acestora, atat asupra productiei, cat si a calitatii acesteia. Astfel, din studiul interactiunii bacterizare x erbicidare rezulta ca prin aplicarea unor erbicide specifice ghzdeiului, combinata cu semanatul unor seminte inoculate cu bacterii ameliorate, se poate realiza un spor mediu de 2,13 t/ha S.U., cu 23,8% mai mare fata de varianta martor (Tabelul 9).

Tabelul 10

Influenta interactiunii bacterizare x fertilizare asupra productiei de

S.U. la ghizdei (anul II de vegetatie)

DL 5% ═0,87 DL 1% ═ 1,19 DL 0,1 ═ 1,59

Tabelul 11

Influenta interactiunii bacterizare x erbicidare x fertilizare asupra productiei de

S.U. la ghizdei (anul II de vegetatie)

Interactiunea bifactoriala care realizeaza sporul cel mai mare de productie este data de influenta cumulata a bacterizarii cu fertilizarea. In acest sens. Din rezultatele prezentate in Tabelul 10, s-a constatat ca prin aplicarea lucrarii de bacterizare si a fertilizarii cu o doza de N50P70K100, se obtine un spor de 2,76 t/ha S.U., cu 31% mai mare decat la varianta martor. Aplicarea unilaterala a ingrasamintelor cu azot, mai ales in doze mai mari de N50, duce la realizarea unor sporuri mai mici, avand ca efect inhibarea procesului de fixare a azotului atmosferic.

In urma cercetarilor efectuate s-a evidentiat ca, in cazul ghizdeiului, aplicarea unor verigi clasice de tehnologie, in anumite conditii, nu influenteaza negativ procesul de fixare a azotului atmosferic, atunci cand acest proces este potentat prin folosirea unor tulpini ameliorate de Rhizobium loti (tabelul 11). Din rezultatele obtinute se pot evidentia urmatoarele modalitati de cultivare a ghizdeiului, astfel:

- in cazul in care se foloseste tehnologia clasica prin erbicidare cu Diizocab 4 l/ha + Pivot 0,8 l/ha si fertilizarea minerala cu N50P70K100, se obtine un spor mediu de 2,14 t/ha SU, respectiv cu 25,1% mai mare decat la varianta martor;

- in cazul in care, insa alaturi de folosirea unor erbicide si ingrasaminte (in dozele prezentate mai sus) se aplica si inocularea bacteriana a semintelor, inainte de semanat, cu tulpini ameliorate de Rhizobium loti, productia creste cu 3,42 t/ha SU, respectiv 40,1%, fata de martor.

concluzii

In urma observatiilor si determinarilor efectuate in cursul anului 2002 au rezultat urmatoarele concluzii:

1. Productivitatea amestecurilor de graminee cu leguminoase perene este mai mare decat a amestecurilor formate numai din graminee, astfel: productia de SU este cu 3,14 t/ha mai mare in cazul trifoiului alb si cu 3,88 t/ha in cazul ghizdeiului.

2. Prezenta trifoiului alb (in proportie de 26%) in compozitia floristica aduce un spor de proteina bruta de 620 kg/ha, iar a ghizdeiului (46%) de 800 kg/ha.

3. Contributia trifoiului alb la aprovizionarea pratoecosistemelor cu azot fixat simbiotic este de 98 kg/ha, respectiv cu o rata de 3,5 kg/ha/an pentru fiecare procent de trifoi alb din compozitia floristica.

4. In cazul pratoecosistemelor cu ghizdei, acesta are o contributie de 128 kg/ha/an de azot simbiotic fixat, respectiv cu o rata de 2,78 kg/ha/an procent de participare.

In urma observatiilor si determinarilor efectuate in cursul anului 2003 au rezultat urmatoarele concluzii:

1. In amestecul de graminee perene cu ghizdei (cand participarea ghizdeiului variaza intre 30-50%) se realizeaeza productii ridicate de S.U. (peste 9 t/ha) si cantitati insemnate de PB (peste 1700 kg/ha), pe un fond de fertilizare cu azot de N100.

2. Importanta culturii ghizdeiului in amestecurile de pajisti semanate este evidentiata si de faptul ca nivelul minim de 1432 kg/ha PB, obtinut la varianta fara fertilizare cu azot dar cu participarea ghizdeiului in proportie de 68%, nu se realizeaza la variantele formate numai din graminee perene nici in cazul aplicarii unor doze de azot de N200.

3. Cercetarile efectuate au evidentiat aportul ghizdeiului la aprovizionarea pajistilor cu azot pe cale simbiotica. Astfel, in medie, la o participare a ghizdeiului in amestec in proportie de 46% se realizeaza aproximativ 128 kg/ha azot biologic.

4. In functie de factorii studiati se poate aprecia ca fiecare procent de participare a ghizdeiului in amestec poate realiza o cantitate totala de azot biologic, incorporat in biomasa, de 2,13-3,43 kg/ha, in medie 2,78 kg/ha/an, in functie si de doza de fertilizare cu azot.

In urma observatiilor si determinarilor efectuate in cursul anului 2004 au rezultat urmatoarele concluzii:

1. Inocularea bacteriana a semintelor de ghizdei, inainte de semanat, cu tulpini ameliorate de Rhizobium loti, are un efect "remanent" si in anul al doilea de vegetatie. Astfel, sporul mediu obtinut ca efect al bacterizarii semintelor este cu 15,5% mai mare fata de varianta martor nebacterizat.

2. daca in cazul ghizdeiului se aplica, unilateral, ori numai erbicidarea sau numai fertilizarea sporurile de productie obtinute sunt cu 20-50% mai mici decat in cazul variantei in care s-a folosit bacterizarea semintelor.

3. Intre bacterizarea semintelor si aplicarea unor erbicide (Diizocab 4 l/ha + Pivot 0,8 l/ha) sau intre bacterizare si fertilizare minerala (N50P70K100) exista o legatura sinergica, ce influenteaza pozitiv productia de substanta uscata.

4. Prin efectuarea tratamentului de inoculare bacteriana a semintelor de ghizdei, inainte de semanat si aplicarea unor verigi clasice de tehnologie (erbicidare preemergenta cu Diizocab 4 l/ha si postemergent cu Pivot 0,8 l/ha, respectiv folosirea unei doze de N50P70K100) se obtine o productie de 11,94 t/ha S.U., cu 3,42 t/ha (respectiv 40,1%) mai mare fata de varianta martor (nebacterizata, neerbicidata, nefertilizata).