Principii si tehnici de infiintare a pajistilor temporare

Principii si tehnici de infiintare a pajistilor temporare

Infiintarea unor pajisti temporare in locul unor pajisti permanente degradate sau in teren arabil afectat producerii furajelor constiutie una din cele mai importante verigi in procesul de imbunatatire a bazei furajere. Intrucat investitiile necesare infiintarii unei pajisti temporare sunt ridicate, se impune o analiza f. atenta a tuturor conditiilor, astfel ca productiile realizate in cadrul acestor pajisti sa devina economice.

Alegerea terenului-pajistile temporare se infiinteaza in locul celor permanente degradate, pe care lucrarile de suprafata nu mai au efectele scontate, se recomanda destelenirea pajistilor permanente degradate in regiunile bogate in precipitatii, situate pe soluri profunde, pe pante cu inclinare de regula mai mica de 10%, cu panza freatica la adancimi de cel putin 0,5 m.

Pregatirea terenului- se distruge vechiul covor vegetal, iar pe de alta parte, lucrari de pregatire a patului germinativ in vederea insamantarii ierburilor perene. Inainte de destelenire sunt necesare unele lucrarri pregatitoare ca: desecarea, indepartarea pitrelor cioatelor si vegetatiei lemnoase, distrugerea musuroaielor si nivelarea terenului, care contribuie la executarea destelenirii in bune conditii.

Exista doua tehnologii de pregatire a terenului- cu mobilizarea totala a stratuli de sol si cu mobilizarea partiala a solului.

In primul caz se folosesste plugul cu ajutorul caruia se poate efectua si incorporarea ingars. organice si a amendamentelor. Metoda se recomanda pe solurile cu strat mare de telina. Se face o aratura adanca de 20-25 cm, precedatra de o lucrare cu grapa cu discuri la 8-10 cm adancime. Cand telina este foarte densa si groasa, lucrarea de mobilizare a solului se poate combina cu aplicarea unor erbicide cu actiune totala, de tipul gramoxone.

Pregatirea terenului cu mobilizarea partiala a solului- conditia esential in aplicarea acestei metode este folosirea unui erbicid cu actiune totala, pentru distrugerea vechiului covor vegetal. Erbicidarea este urmata de o afanare la suprafata solului, la 8-10 cm adancime, in benzi, realizata cu ajutorul frezelor sau cultivatoarelor. Aceasta metoda se recomanda pe terenurile cu panta mai mare de 15%, unde destelenirea prin celelate metode ar duce ladeclansarea eroziunea solului. In cazul terenurilor erodate, partea inferioara a versantului, cu panta mai redusa, se poate lucraconform tehnologiei prezentate. Partea mijlocie a pantei cu inclinatie ami puternica si cu microrelief mai framantat s discuieste sau se lucreaza cu freza, toamna sau primavara, f. timpuriu pt distrugerea telinii si pt maruntirea corespunzatoare a solului, pe versantii lungi lucrarea sloului se face in benzi alternative. Pe partea superioara a pantei terenul se lucreaza numai primavara timpuriu pt evitarea eroziunii prin graparea cu colti.

Culturile premergatoare- pajistile pot fi infiintate fie direct in aratur a, fie dupa o perioada de 1-3 ani timp in care terenul se cultiva cu culturi anuale. Folosirea culturilor premergatoare se recomanda pe terenurile unde telina, foarte densa, nu a putut fi maruntita, pe terenurile f imburuienate si pe solurile turboase, unde lucrarile culturale repetate, aplicate pl. anuale pot conduce la imbunatatirea insusirilor solului.

Fertilizarea de baza si amendarea- spre deosebire de pajistile permanente unde ingrasamintele se pot aplica numai la suprafata solului prin infiintarea pajistilor temporare se creaza posibilitatea incorporarii in sol a ingrasamintelor si aamendamentelor. Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomanda pe solurile cu un pH sub 5,5 si un continut in aluminiu mobil peste 10mg/100g sol. Produsele utilizate ca amendamente sunt: piatra de var macinata, varul praf, dolomita spuma de defecatie. Ingrasamintele organice se aplica in doze mici pe cernoziomuri si soluri brune si in doze duble pe podzoluri. Ingrasamintele minerale se aplica tinand cont de aaprovizionarea solului cu elemente nutritive si de materialul biologic care se fooseste la semanat.

Semanatul- se poate efectua cu sau fara planta protectoare. Semantul in cultura ascunsa (cu planta protectoare) se recomanda in regiunile f. ploiase sau in conditii de irigare, fiind justificat in aceste cazuri, prin pericolul f. mare de imburuienare. In aceste cazuri norma de samanta cu care se insamanteaza planta protectoare va fi redusa cu 50%. Epoca optima de semanat este rimavara devreme, de indata ce terenul permite executarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ. Semanatul se poate face cu sau fara planta protectoare in randuri dese , la 12,5 cm distanta cu ajutorul masinilor de semanat universale prevazute cu cosuri pt seminte mici. In cazul folosirii plantei premergatoare acasta se seamana prima si aapoi, perpendicular pe randurile palntei protectoare se seaman pajistea temporara. Adancimea de semanat este cuprinsa intre 1-3 cm, depinzand de marimea semintelor, de textura si de gradul de umiditate a solului. Dupa semanat se face tavalugirea.