Raport de Cercetare

Grant: 532 - TEHNOLOGII ALTERNATIVE, EFICIENTE ECONOMIC SI ECOLOGIC, PENTRU PRODUCEREA CARTOFULUI TIMPURIU IN FERMELE DE MICI DIMENSIUNI

1. STADIUL ACTUAL AL CUNOSTINTELOR IN DOMENIU

SI IMPORTANTA TEMEI STUDIATE

Literatura de specialitate este destul de bogata in date stiintifice privitoare la tehnologia culturii cartofului, dar in marea lor majoritate recomandarile cercetarii stiintifice de pana in prezent tin seama foarte putin sau aproape deloc de restrictiile determinate de dimensiunile reduse ale fermelor particulare, de riscul utilizarii abuzive de catre micii fermieri a produselor chimice pentru fertilizare si pentru protectia plantelor, fara posibilitate de control oficial permanent si de depistare a gravelor erori de tehnologie, care afecteaza sanatatea consumatorilor. In acelasi timp, rezultatele stiintifice existente nu ofera solutii pentru integrarea tehnologiei acestei culturi intr-un sistem durabil de agricultura in fiecare ferma, parte componenta a sistemului dezvoltarii durabile a spatiului rural.

Dupa mai mult de un deceniu de studii, cercetari, imbunatatiri ale tehnicilor de cultura si transfer tehnologic, pe plan mondial conceptul de agricultura durabila continua sa ramana un concept in plina evolutie.

In masura in care el integreaza factori multipli si ia forme diferite, acest concept necesita un sistem de evaluare a practicilor agricole pe baza de criterii si indicatori sintetici specifici, care isi asteapta in primul rand fundamentarea stiintifica si apoi validarea in practica.

Dezvoltarea durabila a agriculturii presupune, intre altele, multifunctionalitate, biodiversitate, stabilitate a randamentelor, compatibilitate cu mediul, asigurarea echilibrului intre capacitatea de toleranta a ecosistemelor si interesele economice, perenitatea resurselor naturale ale solului.

Cultura cartofului reprezinta o componenta esentiala a ecositemelor agricole in regiunile de campie. In contextul agriculturii durabile valoarea de utilizare a acestei culturi capata o alta dimensiune. Ea trebuie evaluata nu numai dupa indicatorii strict agronomici si economici, dar si dupa indicatorii ecologici: calitatea mediului, calitatea peisajului, protectia sanatatii consumatorilor.

Sub presiunea exigentelor tot mai mari ale consumatorilor de produse agricole vegetale si animale si tinand seama de imperativul cresterii calitatii vietii pe termen lung, preocuparile stiintifice in directiile mentionate mai sus apartin unui domeniu de varf, care polarizeaza cercetatori consacrati din toate tarile lumii, dar mai cu seama din Europa Occidentala si tarile dezvoltate de pe alte continente (W. Reust et al., 1999, 2000, 2004 ; Béatrice Car, 2001; A. Maillard et al., 1999; R. Schwärzel et al., 1998; D. Pellet, 1999; B. Estevez et al., 2000).

Cercetarile efectuate pana in prezent in tara noastra au fost orientate cu precadere spre elaborarea de tehnologii de cultura a cartofului specifice conditiilor din fermele cu suprafete mari, specializate pentru aceasta cultura.

Sistemul de organizare a productiei de cartof in acest tip de ferme presupune rotatii de durata mai mare, trupuri compacte, cu suprafete mari, in vederea mecanizarii integrale a lucrarilor, distante intre randuri corelate cu sistemul de masini agricole, tratamente chimice numeroase etc.

In fermele particulare, cu suprafete mici, aceste conditii nu se pot intruni in totalitate, motiv pentru care nici tehnologia recomandata in prezent nu poate fi aplicata.

In conditiile tranzitiei la economia de piata si in perspectiva, producatorii agricoli individuali se confrunta nu numai cu dificultati de ordin tehnic, dar si de ordin economico-financiar.

Cultura cartofului pe suprafete mici limiteaza aplicarea verigilor tehnologice recomandate pentru exploatatiile agricole cu suprafete mari.

Tehnicile actuale de cultura elaborate de cercetarea stiintifica romaneasca intr-o prioada in care agricultura a fost organizata pe alte principii nu au tinut seama de restrictiile ecologice si economice care se impun in prezent majoritatii exploatatiilor agricole autohtone. De aceea, aplicarea in practica a tehnologiilor deja cunoscute vine in contradictie cu restrictiile la care ne-am referit.

In perspectiva integrarii economiei Romaniei in sistemul economic al Uniunii Europene este imperativ necesar ca si in domeniul asigurarii necesarului de cartof pentru consumul populatiei sa se aplice noi sisteme de cultura. Acestea trebuie sa satisfaca cerintele agriculturii durabile.

Datorita predominantei fermelor cu suprafete mici in agricultura Romaniei, in perioada de tranzitie catre sistemele durabile de cultura apare necesitatea aplicarii sistemelor de agricultura rationala (agriculture raisonnée; integrated agriculture) ale caror principii au fost fundamentate pentru prima data de Institutul National de Cercetari Agronomice al Frantei (INRA) in anul 2000.

In raportul INRA catre Ministerul Agriculturii si Pescuitului sunt formulate 3 obiective care definesc agricultura rationala (G. Paillotin, 2000):

-asigurarea venitului agricultorilor;

-garantarea calitatii produselor;

-actiune pozitiva asupra mediului.

In acest raport se precizeaza ca protectia naturii reprezinta elementul specific al agriculturii rationale. Interesant este ca in acest concept restrictiile ecologice impuse tehnologiei nu afecteaza in mod negativ eficienta economica, ci dimpotriva. Un sistem de cultura rationala, care protejeaza mediul, trebuie sa asigure mentinerea si chiar ameliorarea rentabilitatii economice.

Din aceasta perspectiva, se constata ca in prezent aproape toate tarile se confrunta cu dificultati, mai mari sau mai mici, privind tranzitia de la sistemele traditionale de cultura la sisteme ecologice si in acelasi timp foarte profitabile.

Devine evident ca itinerarele tehnice specifice unui astfel de sistem de cultura trebuie sa fie fundamentate si validate de cercetarea stiintifica.

Rezolvarea practica a acestor probleme presupune experimentari in noile conditii de cultura, experimentari care in Romania sunt abia la inceput.

In lume astfel de cercetari sunt tot mai numeroase si diversificate prin tematica (W. Reust et al., 2004; N. Delabays et al., 2004; H.-R. Forrer et al., 2004; A. Staubli, 2004), dar conditiile pedoclimatice specifice zonelor de cultura din tara noastra, precum si cele tehnice si organizatorice sunt total diferite si, ca atare, nu se pot face recomandari fundamentate stiintific atat in ceea ce priveste sortimentul de soiuri pentru diferite utilizari si epoci de consum, cat si privitor la tehnologia apta sa realizeze performantele biologice ale genotipurilor cultivate, in conditii de eficienta economica si ecologica.

Spre exemplu, o conceptie noua in ceea ce priveste strategia fitosanitara in cultura cartofului in sistemul de agricultura durabila s-a dezvoltat dupa anul 2000 in Canada (B. Estevez, G. Domon,   E. Lucas, 2000). Aici s-a elaborat asa-numitul model ERS (eficacitate-substitutie-reconceptualizare), care pune bazele tranzitiei etapizate spre agricultura durabila in domeniul protectiei plantelor in general, cu referire speciala si la cultura cartofului. In etapa initiala (eficacitate) se apeleaza la rationalizarea utilizarii pesticidelor, prevazandu-se reducerea utilizarii lor cu 50%; apoi se renunta la pesticidele de sinteza si se inlocuiesc cu biopesticide si cu lupta biologica (substitutie); in ultima etapa (reconceptualizare) se trece la schimbarea practicilor culturale, utilizand metodele preventive, ca rotatiile, lucrarile solului, fertilizarea organica, diversificarea agroecosistemelor si aplicarea din ce in ce mai mult a practicilor si principiilor ecologiei peisajului. In cadrul agriculturii durabile trebuie sa se ajunga de la lupta fitosanitara integrata la agricultura integrata, care presupune un mod de gestiune la scara regionala, considerand procesele biologice ca fiind rezultatul activitatii in interiorul mozaicului spatial al peisajului. Este vorba de o conceptie noua, de abordare multidimensionala, caracterizata prin flexibilitate la nivel de strategie, de decizie si de aplicare in practica.

In consens cu aceste orientari de actualitate, cercetarile efectuate in cadrul proiectului contribuie la dezvoltarea conceptelor moderne privind multifunctionalitatea culturii plantelor in general si a cartofului pentru consum timpuriu, in special.

Luand in considerare functia productiva si ecologica a culturii cartofului in exploatatiile agricole particulare din sudul Romaniei, proiectul fundamenteaza, pe baze stiintifice, o parte din solutiile pentru satisfacerea exigentelor ecologice impuse tehnologiei culturii cartofului timpuriu. Rezultatele obtinute prin cercetarile care fac obiectul acestui raport de sinteza vor constitui elemente de baza pentru elaborarea reglementarilor viitoare privind, in prima faza, agricultura rationala si dupa aceea, agricultura durabila.

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Proiectul a avut ca scop principal fundamentarea de itinerare tehnice alternative, profitabile din punct de vedere tehnic, economic si ecologic, care sa asigure stabilitatea randamentului in conditii variabile de regim hidric si trofic, caracteristice climatului Campiei Romane si particularitatilor sistemelor de productie ale fermelor particulare de dimensiuni reduse. Cercetarea a urmarit elaborarea de solutii pentru cresterea performantelor de randament si calitate alimentara ale cartofului timpuriu, in conditii de protectie sporita a mediului si a consumatorilor.

In acest sens, s-a studiat posibilitatea valorificarii eficiente a resurselor locale de ingrasaminte de care dispun fermele particulare, rationalizarea rotatiei culturii in conditiile fermelor de mici dimensiuni, stabilirea structurii soiurilor pe ferma in functie de epoca de recoltare, pentru aprovizionarea pietelor de desfacere cu cartofi in stare proaspata o perioada cat mai lunga, precum si pentru asigurarea consumului din timpul iernii din productia indigena.

Obiectivele cercetarilor pe perioada experimentala (2002-2004) s-su referit, in sinteza, la:

reducerea inputurilor in sistemul de cultura a cartofului timpuriu in sudul tarii;

armonizarea obiectivelor de productie cu exigentele ecologice si cu cele de utilizare rationala a resurselor regenerabile ale solului;

fundamentarea stiintifica a sistemelor alternative, rationale, de cultura a cartofului timpuriu in Campia Romana, integrate in sistemul de dezvoltare durabila a spatiului rural.

elaborarea de solutii pentru cresterea randamentului, a calitatii si eficientei ecologice a culturii cartofului timpuriu, in conditii de protectie sporita a mediului si a consumatorilor, prin:

-diversificarea sortimentului de soiuri pentru cultura cartofului timpuriu in Campia Romana, pentru largirea perioadei de consum in stare proaspata ;

-restrictionarea interventiilor chimice in cultura, pentru imbunatatirea calitatii productiei si pentru protectia mediului, in limitele impuse de exigentele ecologice;

-valorificarea integrala a potentialului pedoclimatic al zonei, pentru obtinerea de recolte cat mai timpurii, astfel incat sa creasca eficienta economica atat prin pretul de vanzare, cat si prin utilizarea aceleiasi suprafete pentru culturi succesive.

3. Metoda de cercetare

3.1. Campul experimental

Pentru realizarea obiectivelor proiectului, in fiecare din cei trei ani de cercetare s-a organizat un camp experimental intr-o ferma particulara din Comuna Brezoaiele, jud. Dambovita, localitate situata in cadrul bazinului Racari, specializat in cultura cartofului timpuriu.

Conditiile naturale ale campului experimental sunt prezentate in tabelul 1.

Campul experimental a fost amplasat in lunca Dambovitei, pe sol usor, corespunzator cerintelor acestei plante. Dupa cum rezulta din tabelul 1, solul pe care s-a amplasat experienta se incadreaza in tipul auviosol, cu textura luto-nisipoasa, slab alcalin (pH = 7,5), mijlociu aprovizionat in humus (2 %), in fosfor (20 ppm PAL) si in potasiu (125 ppm KAL).

3.2. Protocoale experimentale

Experienta a cuprins 3 factori: sistemul de fertilizare, soiul si epoca de recoltare.

In ceea ce priveste primul factor, s-au studiat 3 variante tehnologice de cultura a cartofului timpuriu, particularizate prin sistemul de fertilizare:

fertilizare chimica restrictiva: N100P30K50;

fertilizare organo-minerala: 40 t/ha gunoi de grajd + N100P30K50;

fertilizare organica: 60 t/ha gunoi de grajd.

Tabelul 1

Conditiile pedoclimatice ale campului experimental

In cadrul fiecarei variante de fertilizare s-au testat mai multe soiuri de cartof, dupa cum urmeaza :

in anul 2002 s-au experimentat 7 soiuri: 4 soiuri romanesti (Timpuriu de Brasov, Dacia, Roclas si Christian, introduse in cultura in perioada 1994-2002) si 3 soiuri de origiune olandeza (Ostara, Kondor si Santé -N).

Caracterizate in functie de precocitate (dupa Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov) cu exceptia soiului Timpuriu de Brasov, celelalte soiuri se incadreaza in grupa semitimpurii, iar soiul Santé-N, in grupa soiurilor semitardive.

in anii 2003 si 2004 s-au experimentat numai 6 soiuri : 4 soiuri romanesti introduse in cultura in perioada 1994-2002 (Roclas, Dacia, Christian si Siculus) si 2 soiuri de origine olandeza (Ostara si Kondor).

Dupa precocitate, soiurile experimentate in ultimii doi ani se caracterizeza astfel: Ostara, Roclas, Dacia, Kondor si Christian - semitimpurii; Siculus - semitardiv.

Soiul de referinta in experimentare a fost Ostara, care se cultiva in Romania de peste 30 de ani (inregistrat in lista oficiala din tara noastra in anul 1971).

Referitor la epoca de recoltare, s-au studiat 5 epoci de recoltare, decalate una de alta de un interval de 10 zile.

Plantatul in camp s-a realizat la urmatoarele date : 20 martie, in anul 2002 ; 18 aprilie, in anul 2003 ; 7 aprilie, in anul 2004.

Celelalte elemente tehnologice utilizate in experimentare au fost specifice culturii cartofului timpuriu in bazinul Racari si au fost comune tuturor variantelor: rotatie de 2 ani; plantat cu densitate de 70.000 plante /ha; combatere mecanica a buruienilor; protectie fitosanitara pe cale chimica; irigare prin aspersiune (2 udari/an).

Asezarea experientei s-a realizat dupa metoda parcelelor subdivizate, cu 3 factori in 4 repetitii.

In experienta din camp s-au amplasat in total 105 variante in anul 2002 si 90 variante experimentale in anii 2003-2004.

3.3. Determinari si analize

Determinari si analize in camp

Recoltari esalonate, pentru determinarea dinamicii productiei: prima recoltare la data de 5 iunie; urmatoarele din 10 in 10 zile, pana la data de 15 iulie.

Determinarea in dinamica a fenologiei plantelor si a elementelor componente ale randamentului.

Recoltari de probe pentru analizele de laborator.

Determinari si analize in laborator

Determinarea componentelor randamentului;

Determinarea continutului in substanta uscata totala (uscare la etuva la 105 ⁰C, timp de 24 ore).

Determinarea continutului in substanta uscata solubila (refractometric).

Determinarea intensitatii respiratiei (dozarea CO₂ degajat, cu un analizor Rixen).

Determinarea continutului in amidon (extractie prin fierbere si dozare la spectrometrul in infrarosu cu transformanta Fourier: FT-IR).

Determinarea continutului in vitamina C (extractie in solutie de HCl 0,1 n si dozare la FT-IR).

Determinarea continutului in saruri minerale (calcinare la 600⁰ C).

Calculul eficientei economice;

Prelucrarea statistica si interpretarea rezultatelor experimentale.

- Elaborarea variantelor tehnologice alternative pentru exploatatiile private de mici dimensiuni din Campia Romana, cu conditii naturale asemanatoare celor din zona de experimentare.

4. CONDITIILE CLIMATICE DIN PERIOADA EXPERIMENTALA

Regimul pluviometric si termic din perioada 2002-2004 este prezentat in tabelele 2-3 si in figurile 1-2. ^*)

Dupa regimul pluviometric si termic, cei 3 ani experimentali au fost destul de diferiti din punct de vedere climatic. Astfel, primii 2 ani se caracterizeaza prin seceta accentuata, fiind o continuare a unui ciclu de ani excesiv de secetosi ce a inceput in anul 2000. Cel de al treilea an experimental, 2004, a fost apropiat de regimul climatic normal al Campiei Romane Centrale.

Analizati separat, fiecare din cei 3 ani experimentali au prezentat urmatoarele caracteristici:

Anul 2002. Datele climatice din zona campului experimental evidentiaza un sezon foarte secetos in prima jumatate a anului si normal in continuare. Astfel, la Brezoaiele precipitatiile au insumat numai 197,7 mm in primele 6 luni ale anului (63 % din media multianuala).

Precipitatiile cazute in lunile martie-mai, cand se formeaza prima recolta (R1), au reprezentat 34,3% (57,4 mm) din media multianuala a aceleiasi perioade. In partea a doua a perioadei de vegetatie (iunie-iulie) regimul precipitatiilor s-a apropiat de normala.

In perioada 20-24 aprilie s-a inregistrat bruma, fenomen care a afectat vegetatia cartofului deja rasarit. Refacerea aparatului vegetativ, dupa o perioada de intrerupere a

cresterii din cauza brumei, a intarziat formarea tuberculilor. Din acest motiv, prima recolta s-a efectuat la data de 5 iunie, cu o intarziere de 10 zile fata de data obisnuita de incepere a recoltatului cartofului timpuriu in bazinul Racari, in anii cu desprimavarari timpurii, cum a fost si anul 2002.

In continuare, tabelele si figurile la care se face referire in text sunt anexate la sfarsitul textului

Anul 2003. Datele climatice de la campul experimental evidentiaza un sezon foarte secetos pe toata perioada de vegetatie. Astfel, precipitatiile au insumat numai 46,9 mm in lunile martie-mai (28,0% % din media multianuala a aceleiasi perioade) si 78,7 mm in perioada iunie-iulie (49,2% din media multianuala a aceleiasi perioade).

In medie, pe perioada de vegetatie a cartofului timpuriu (aprilie-iulie) sau inregistrat 101,7 mm precipitatii (35,6 % din media multianuala pe aceeasi perioada).

Seceta extrem de accentuata, incepand din iarna si continuand pana la jumatatea anului, a afectat mai putin cresterea plantelor de cartof, datorita efectuarii culturii in conditii de irigare.

Prima recolta s-a efectuat la data de 5 iunie, cu o intarziere de 10 zile fata de data obisnuita de incepere a recoltatului cartofului timpuriu in bazinul Racari, datorita intarzierii plantatului pana la data de 18 aprilie, din cauza timpului nefavorabil.

Media anilor 2002-2003. Fata de regimul pluviometric inregistrat ca medie multianuala, precum si fata de anul 2004, precipitatiile din perioada de vegetatie (martie-iulie) reprezinta 58,6-68,0%, repartizate pe perioade de formare a recoltei astfel: 31-39% in perioada III-V (R1), 74-86% in luna iunie (R2-3) si 80-101% in luna iulie (R4-5).

Anul 2004. Datele climatice de la campul experimental evidentiaza un an cu precipitatii apropiate de normala zonei in perioada de infiintare a culturii si de formare a productiei (III-VII). Astfel, precipitatiile au insumat 133,8 mm in lunile martie-mai (80% din media multianuala a aceleiasi perioade) si 147,9 mm in perioada iunie-iulie (107,9% din media multianuala a aceleiasi perioade). In medie, pe perioada de vegetatie a cartofului timpuriu (aprilie-iulie) sau inregistrat 262,2 mm precipitatii (91,9 % din media multianuala pe perioada de vegetatie a cartofului timpuriu in anul respectiv).

Prima recolta s-a efectuat la data de 5 iunie, cu o intarziere de 10 zile fata de data obisnuita de incepere a recoltatului cartofului timpuriu in bazinul Racari, datorita rasaririi cu intarziere (in jurul datei de 1 mai) din cauza timpului nefavorabil.

CARACTERIZAREA SOIURILOR CARE AU FACUT OBIECTUL EXPERIMENTARILOR

Pentru experimentare s-a ales un sortiment de soiuri din categoriile de precocitate « timpurii-semitardive », cu predominanta soiurilor semitimpurii. La stabilirea categoriilor de precocitate si a structurii acetora s-a tinut seama de rezultatele obtinute in cercetarile de lunga durata efectuate de directorul de proiect in aceasta zona de cultura a cartofului timpuriu, prin care s-au testat permanent soiurile create la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov.

Caracterizarea sintetica a soiurilor utilizate in cercetarile din cadrul proiectului se prezinta in tabelul 4.

In continuare evidentiem alte insusiri specifice soiurilor studiate.

Timpuriu de Brasov. Este cel mai timpuriu soi, creat la ICDCSZ Brasov. Are tuberculi de forma rotund-ovala, cu coaja de culoare galbena si pulpa galben- deschisa. Tufa este mediu dezvoltata, semierecta, bogata in frunze.

Are sensibilitate mijlocie la mana pe frunze si pe tuberculi.

Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului si mijlociu de rezistent la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului.

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate A/B.

Ostara. Este soi de origine olandeza, care a fost inregistrat in Romania in anul 1971. De atunci si pana in prezent se mentine in cultura (34 ani).

Are perioada de vegetatie de 75-85 zile. Unii autori il includ in clasa soiurilor timpurii, altii, in cea a soiurilor semitimpurii.

Formeaza tuberculi mari, ovali, cu coaja neteda, usor rugoasa, de culoare galben - inchisa si miezul de culoare galbena. Coltii crescuti la lumina au culoarea violet-roscata, cu varful verde.

Tufa este de inaltime mijlocie. Florile au culoarea alba.

Este rezistent la raia neagra a cartofului.

Este sensibil la mana pe frunze si mijlociu de sensibil pe tuberculi

Este rezistent la virusul Y al cartofului si mijlociu de rezistent la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este recomandat pentru cultura timpurie si de vara in toate zonele favorabile culturii cartofului timpuriu.

Dacia. Soi semitimpuriu, creatie mai recenta a ICDCSZ Brasov.

Formeaza tuberculi de forma oval-rotunda, cu coaja de culoare galbena si pulpa galben-deschisa.

Este foarte sensibil la mana pe frunze si mijlociu de rezistent la mana pe tuberculi.

Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului si rezistent la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului.

Este sensibil la nematodul auriu al cartofului.

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate B. Este un soi care se preteaza la consumul timpuriu si de vara.

Roclas. Este soi romanesc, creat la ICDCSZ Brasov. Are perioada de vegetatie de 82 zile, fiind situat la limita dintre soiurile timpurii si cele semitimpurii, ca si soiul Ostara.

Formeaza tuberculi de forma ovala, cu coaja de culoare galbena si pulpa galbena. Tufa este semierecta, bogata in frunze, viguroasa. Florile au culoarea rosie-violacee.

Are rezistenta mijlocie la mana pe frunze si pe tuberculi.

Este mijlociu rezistent la virusul Y al cartofului si rezistent la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului.

Este sensibil la nematodul auriu al cartofului.

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate B. Este un soi care se preteaza atat la consumul timpuriu si de vara-toamna, cat si la industrializare sub forma de chips si pommes frites.

Christian. Este soi semitimpuriu romanesc, creat la ICDCSZ Brasov. Are perioada de vegetatie de 83 zile.

Formeaza tuberculi ovali, cu coaja rosie si pulpa galbena. Tufa este dezvoltata, bogata in frunze.

Are sensibilitate mijlocie la mana pe frunze si pe tuberculi.

Este mijlociu rezistent la virusul Y al cartofului si sensibil la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului si sensibil la nematodul auriu al cartofului.

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate B. Este un soi care se preteaza pentru consum timpuriu si de vara.

Kondor. A fost creat in Olanda la firma Agrico. Are perioada de vegetatie de 105 zile, fiind incadrat in clasa soiurilor semitimpurii, dar uneori si in grupa soiurilor semitardive.

Tuberculii au forma alungita, coaja de culoare rosie, iar pulpa este galbena. Tufa este bogata in tulpini (8-9) si frunze, inalta, cu portul erect. Florile au culoarea violeta.

Este un soi tolerant la atacul de mana, precum si la atacul celor doua viroze ale cartofului care produc degenerarea cartofului (virusul Y si virusul rasucirii frunzelor -VRF).

In tara de origine are calitati culinare foarte bune, fiind incadrat in cea mai buna clasa de folosinta- clasa A.

Siculus - N. Este soi semitardiv, creat la Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof Miercurea Ciuc. Perioada de vegetatie este de 93-107 zile.

Formeaza tuberculi ovali, cu coaja si pulpa galbena. Tufa este bogata in frunze, de talie mijlocie spre semiinalta, erecta. Florile sunt de culoare albastru-deschis.

Are rezistenta mijlocie la mana pe frunze si pe tuberculi.

Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului si mijlociu sensibil la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului si la nematodul auriu al cartofului (Globodera rostochiensis) patotipul Ro₁ .

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate B. Este un soi care se preteaza pentru consum de toamna-iarna.

Sante - N . Soi semitardiv, creat in Olanda la firma Agrico. Perioada de vegetatie este de 110 zile. A fost admis in cultura din anul 1989 si a fost inregistrat in anul 1994.

Tuberculii sunt oval-alungiti, cu coaja si pulpa de culoare galbena.

Tufa este de talie mijlocie, semierecta, bogata in frunze. Florile sunt de culoare alba.

Are rezistenta mijlocie la mana pe frunze si pe tuberculi.

Este foarte rezistent la virusul Y al cartofului si mijlociu sensibil la virusul rasucirii frunzelor de cartof.

Este rezistent la raia neagra a cartofului si la nematodul auriu al cartofului (Globodera rostochiensis).

Are caliate culinara buna, fiind inclus in clasa de calitate B. Este un soi care se preteaza pentru consum de toamna-iarna.

6. REZULTATELE CERCETARILOR

6.1. Randamentul total si cel unitar

6.1.1. Anul 2002

Analizand comparativ efectele sistemelor de fertilizare asupra dinamicii randamentului total (tabelul 5), se constata de la inceput superioritatea variantelor de fertilizare organica si organo-minerala pentru toate cele 7 soiuri utilizate in experimentare.

Astfel, la prima epoca de recoltare (5.06) s-au inregistrat productii de 1,9-11,6 t/ha tuberculi la variantele cu fertilizare organica si organo-minerala si de numai 1,6-7,1 t/ha la varianta cu fertilizare minerala. La ultima epoca de recoltare (15.07) productia a ajuns la 29,0-52,7 t/ha la primele 2 variante de fertilizare si la 21,0-39,0 t/ha la varianta cu fertilizare minerala.

Variabilitatea mare a randamentului in cadrul fiecarei variante de fertilizare este determinata de particularitatile biologice ale soiurilor experimentate, care au ritmuri de crestere si potentiale de productie diferentiate semnificativ.

a)     Fertilizarea minerala

La recoltarea din prima epoca (5.06) cele mai productive sunt soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara (6,5-7,1 t/ha; tabelul 6).

Incepand cu 15.06 se obtin productii de peste 10 t/ha de la aceste soiuri si de la soiul Christian. Aceasta este de fapt epoca recomandata pentru inceperea recoltarilor in sistemul de fertilizare chimica restrictiva.

De la 25 iunie pana la jumatatea lunii iulie cele mai productive sunt soiurile:Timpuriu de Brasov, Ostara si Kondor.

Ritmul maxim de formare a productiei de tuberculi se inregistreaza in perioada 15-25.06 la soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara (780-810 kg/ha/zi) si in perioada 25.06-5.07 la soiurile Christian si Kondor (860-1180 kg/ha/zi; tabelul 6, fig.3).

Tinand seama de rezultatele din acest an (primul an de experimentare), in sistemul de fertilizare chimica restrictiva sortimentul de soiuri recomandate pentru cartoful timpuriu va fi format din: Timpuriu de Brasov sau Ostara, pentru recoltarile efectuate pana la 25.06, si Kondor pentru recoltarile mai tarzii, incepand cu data de 25.06. In ultima decada din perioada recoltarilor (5-15.07) se poate utiliza si soiul Sante - N , care realizeaza zilnic cea mai ridicata productie (peste 1400 kg/ha/zi).

In afara de productiile cele mai mari realizate, in perioadele recomandate pentru recoltare primele 3 soiuri se caracterizeaza prin viteze zilnice de crestere a productiei destul de constante (peste 700 kg/ha/zi la primele 2 soiuri si peste 900 kg/ha/zi la soiul Kondor), ceea ce din punct de vedere practic prezinta o importanta deosebita.

b) Fertilizarea organo-minerala

Acest sistem de fertilizare permite obtinerea de productii care pot asigura profit (in jur de 10 t/ha) inca de la prima epoca de recoltare (tabelul 7) numai de la soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara. In continuare, de la 15.06 pana la 5.07 se obtin randamente asemanatoare de la aceleasi soiuri, la care se adauga soiul Kondor (15-16 t/ha la 15.06 si 38-40 t/ha la 5.07). La ultima epoca de recoltare (15.07) cel mai productiv este soiul Kondor (51 t/ha). Productii apropiate se obtin si de la soiul Ostara (48,7 t/ha).

In ceea ce priveste ritmul zilnic de crestere a productiei (tabelul 7, fig. 4), acesta are valoare maxima in perioada 15-25.06 la soiul Timpuriu de Brasov (peste 1200 kg/ha/zi), in perioada 25.06-5.07 la soiurile Ostara si Kondor (1300 kg/ha/zi) si in perioada 5-15.07 la soiul Sante - N  (aproape 1700 kg/ha/zi).

In concluzie, in sistemul de fertilizare organo-minerala se recomanda soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara pentru recoltari esalonate timp de o luna de zile (5.06-5.07), soiul Kondor pentru recoltari ceva mai tarzii (15.06-15.07) si soiul Sante - N  pentru ultima decada de recoltare (5-15.07).

c) Fertilizarea organica

Fertilizarea cu 60 t/ha gunoi de grajd asigura randamentele cele mai ridicate, precum si productiile economice cele mai timpurii.

In principiu, perioadele de recoltare recomandate si esalonarea recoltarilor in functie de soiuri se aseamana cu cele de la sistemul de fertilizare organo-minerala (tabelul 8) si anume : inceperea recoltarilor la 5.06 cu soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara (10-12 t/ha), continuarea lor cu aceleasi soiuri si cu soiul Kondor in perioada 15.06-5.07 si finalizarea recoltarii cu soiurile Kondor si SanteN in perioada 5-15.07.

Soiurile Timpuriu de Brasov si Ostara asigura productii zilnice de 1000-1100 kg/ha in perioada 15.06-5.07, soiul Kondor, de 1000-1600 kg/ha in perioada 15.06-15.07, iar soiul Santé-N, de aproape 1800 kg/ha in perioada 5-15.07 (tabelul 8, fig. 5).

In toate variantele de fertilizare soiul Ostara, de referinta, se situeaza aproximativ la nivelul soiului romanesc Timpuriu de Brasov, in ceea ce priveste randamentul total si unitar; la prima recoltare fiind chiar depasit de soiul romanesc. Aceste rezultate ne indreptatesc sa recomandam inlocuirea soiului Ostara cu soiul autohton Timpuriu de Brasov, din ratiuni economice.

6.1.2. Anul 2003

Datele din tabelul 9 evidentiaza, ca si in anul anterior, superioritatea variantelor de fertilizare organica si organo-minerala pentru toate cele 6 soiuri utilizate in experimentare.

La variantele cu fertilizare organica si organo-minerala, la prima epoca de recoltare (5.06)   s-au inregistrat productii de 1,6-8,0 t/ha tuberculi, in timp ce la varianta cu fertilizare minerala productia a fost de numai 1,5-5,2 t/ha. Pana la data de 15.07 productia a ajuns la 38,9-52,2 t/ha la primele 2 variante de fertilizare si la 34,7-45,9 t/ha la varianta cu fertilizare minerala.

a) Fertilizarea minerala

Daca in anul 2002 la recoltarea din prima epoca (5.06) cel mai productiv a fost soiul Ostara (6,5-7,1 t/ha), in anul 2003 (tabelul 10) rezultatele cele mai bune s-au obtinut de la soiurile Kondor (7,6 t/ha) si Roclas (5,2 t/ha).

In continuare, pe masura intarzierii recoltarilor, dupa data de 15.06 productiile au depasit 10 t/ha la soiurile mentionate mai inainte si la soiul Christian. Cu alte cuvinte, si in acest an epoca recomandata pentru inceperea recoltarilor, in sistemul de fertilizare chimica restrictiva, se situeaza la jumatatea lunii iunie.

De la 25 iunie pana la jumatatea lunii iulie cel mai productiv a fost soiul Ostara, care a realizat productii de 23,9-45,9 t/ha. Rezultatele de productie din acest an demonstreaza ca dupa data de 5.07 se pot recolta in paralel cu soiul Ostara si soiurile Kondor, Christian si Siculus, cu productii ce depasesc 30 t/ha.

Ritmul maxim de formare a productiei de tuberculi (tabelul 10, fig. 6) se inregistreaza in perioada 15-25.06 la soiurile Siculus si Ostara (1490-1750 kg/ha/zi) si in perioada 25.06-5.07 la soiurile Siculus, Kondor si Christian (1250-1520 kg/ha/zi).

Pe baza rezultatelor din anul al doilea de experimentare, in sistemul de fertilizare chimica restrictiva sortimentul de soiuri recomandate pentru cartoful timpuriu va fi format din: Kondor si Roclas, pentru recoltarile efectuate pana la 15.06; Ostara, Christian si Siculus, pentru recoltarile mai tarzii, incepand cu data de 25.06. In ultima decada din perioada recoltarilor (5-15.07) se pot utiliza, cu rezultate bune, soiurile Ostara, Kondor, Christian si Siculus, care realizeaza zilnic productia de 780-1140 kg/ha, precum si o productie finala ce depaseste 40 t/ha.

In perioadele recomandate pentru recoltare soiurile respective se caracterizeaza prin viteze zilnice de crestere a productiei destul de constante, si anume 450-730 kg/ha/zi la soiurile Kondor si Roclas la primele recoltari si peste 1000 kg/ha/zi la soiurile recomandate pentru recoltare dupa data de 25 iunie.

b) Fertilizarea organo-minerala

In varianta de fertilizare organo-minerala, la prima epoca de recoltare (tabelul 11) numai soiul Kondor asigura productii multumitoare (in jur de 8 t/ha). In continuare, pana la 15.06 se obtin randamente asemanatoare de la soiurile Kondor si Roclas (in jur de 13 t/ha). Incepand cu data de 25.06 varianta cu fertilizare organo-minerala realizeaza productiile cele mai mari la soiurile Ostara (26,4-48,6 t/ha), Christian (22,2-51,6 t/ha) si Siculus (21,3-44,1 t/ha).

Randamentul unitar zilnic (tabelul 11, fig. 7) are valoare maxima in perioada 15-25.06 la soiul Ostara (peste 1900 kg/ha/zi), in perioada 25.06-5.07 la soiurile Kondor si Christian (1500-1600 kg/ha/zi) si in perioada 5-15.07 la soiurile Kondor si Dacia (in jur de 1900 kg/ha/zi).

Rezulta ca, din punct de vedere al randamentului, in conditii similare anului 2003, in sistemul de fertilizare organo-minerala se recomanda soiul Kondor pentru recoltari esalonate toata perioada (5.06-15.07), soiul Christian pentru recoltari ceva mai tarzii (15.06-15.07) si soiul Ostara pentru ultimele 3 decade de recoltare (25.06-15.07).

c) Fertilizarea organica

In acest sistem de fertilizare se asigura cele mai ridicate randamente, precum si cele mai timpurii productiile economice.

Recomandarea privind esalonarea recoltarilor in functie de soiuri este asemanatoare celei de la sistemul de fertilizare organo-minerala (tabelul 12) si anume: inceperea recoltarilor la 5.06 cu soiul Kondor (7,8 t/ha), continuarea lor cu acelasi soi si cu soiul Christian in perioada 15.06-15.07 si finalizarea recoltarii cu soiurile Ostara si Siculus in perioada 25.06-15.07.

Soiurile Kondor si Christian asigura productii zilnice de 600-700 kg/ha in perioada 5-15.06, ajungand la 1570 kg/ha in perioada 25.06-5.07; soiul Ostara are o viteza zilnica de crestere de 1760-1810 kg/ha in perioada 15.06-5.07, iar soiul Siculus de 1610 kg/ha in perioada 15-25.06 (tabelul 12, fig. 8).

In acest an, in toate variantele de fertilizare soiul Ostara, de referinta, se situeaza aproximativ la nivelul soiului romanesc Christian, in ceea ce priveste randamentul total si unitar, la prima recoltare fiind chiar depasit de soiul romanesc. Din ratiuni economice, aceste rezultate ne indreptatesc sa recomandam inlocuirea soiului Ostara cu soiul autohton Christian, asa dupa cum in anul anterior s-a dovedit la fel de performant un alt soi romanesc, si anume Timpuriu de Brasov.

6.1.3. Anul 2004

Cele 6 soiuri utilizate in experimentare in anul 2004 au realizat cele mai bune performante de productie si in acest an tot in variantele de fertilizare organica si organo-minerala (tabelul 13).

La aceste variante de fertilizare s-au inregistrat productii de 5-9 t/ha tuberculi la prima epoca de recoltare (5.06) si de 46-53 t/ha la ultima epoca de recoltare (15.07). In varianta de fertilizare minerala productia a crescut de la 2-6 t/ha, la prima epoca de recoltare, la 35-45 t/ha la ultima epoca.

a) Fertilizarea minerala

In anul 2004 (tabelul 14) la recoltarea din prima epoca (5.06) cel mai productiv a fost soiul Christian (5,9 t/ha) si Kondor (5,7 t/ha), in timp ce in anul 2003 rezultatele cele mai bune s-au obtinut de la soiurile Kondor (7,6 t/ha) si Roclas (5,2 t/ha).

Productiile au depasit nivelul de 10 t/ha, considerat pragul economic, la soiurile Dacia, Kondor si Christian, incepand cu data de 15.06. Se confirma astfel in cel de al treilea an de experimentare faptul ca, in sistemul de fertilizare chimica restrictiva, in zona cartofului timpuriu din bazinul Racari nu se recomanda recoltari mai timpurii de jumatatea lunii iunie.

De la 25 iunie pana la jumatatea lunii iulie cele mai productive au fost soiurile Christian si Siculus, care au realizat productii de 20,7-45,0 t/ha. La fel ca si in anul 2003, rezultatele de productie din acest an demonstreaza ca dupa data de 5.07 se pot recolta in paralel toate soiurile experimentate, de la care se obtin productii ce depasesc 30 t/ha.

Cel mai mare ritm de formare a productiei de tuberculi (tabelul 14, fig. 9) se inregistreaza in perioada 15-25.06 la soiurile Siculus si Ostara (1020-1180 kg/ha/zi) si in perioada 25.06-5.07 la soiurile Siculus, Roclas, Dacia si Ostara (1200-1510 kg/ha/zi). In ultima perioada de recoltare (5-15.07) numai soiurile Kondor si Christian depasesc productia medie zilnica de 1 t/ha (1120-1400 kg/ha/zi).

Spre deosebire de primii doi ani (2002-2003), care s-au caracterizat prin seceta excesiva, anul 2004 (anul al treilea de experimentare) a fost un an normal din punct de vedere pluviometric. In aceste conditii, in sistemul de fertilizare chimica restrictiva sortimentul de soiuri recomandate pentru cartoful timpuriu va fi format din: Christian si Kondor, pentru recoltarile efectuate pana la 15.06; Ostara, Christian si Siculus, pentru recoltarile mai tarzii, incepand cu data de 15.06. In ultima decada din perioada recoltarilor (5-15.07) se pot utiliza, cu rezultate bune, soiurile Kondor si Christian, care realizeaza zilnic productia de 1100-1400 kg/ha, precum si o productie finala ce depaseste 40 t/ha.

Soiurile recomandate pentru cultura in anii normali din punct de vedere pluviometric se caracterizeaza prin viteze zilnice de crestere a productiei relativ constante, si anume : 610-880 kg/ha/zi la soiurile Kondor si Christian la primele recoltari si peste 1000 kg/ha/zi la soiurile recomandate pentru recoltare dupa data de 25 iunie.

b) Fertilizarea organo-minerala

Inca de la prima epoca de recoltare (tabelul 15) soiul Christian asigura productii multumitoare (in jur de 8 t/ha). In continuare, pana la 15.06 se obtin randamente ridicate de la soiurile Kondor, Dacia si Christian (15-19 t/ha). Incepand cu data de 25.06 pana la 5.07 varianta cu fertilizare organo-minerala realizeaza productiile cele mai mari la soiurile Christian (32-49 t/ha), Dacia si Siculus (27-40 t/ha). Dupa data de 5.07 toate soiurile ajung la productii de 46-52 t/ha, cele mai productive fiind Kondor (52 t/ha), Christian (50 t/ha) si Roclas (48 t/ha).

Ritmul zilnic de crestere a productiei (tabelul 15, fig. 10), acesta are valoare maxima in perioada 15-25.06 la soiurile Roclas, Christian si Siculus (1200-1500 kg/ha/zi), in perioada 25.06-5.07 la soiurile Ostara si Christian (1700-1800 kg/ha/zi) si in perioada 5-15.07 la soiul Kondor (peste 1400 kg/ha/zi).

In concluzie, in conditii similare anului 2004, in sistemul de fertilizare organo-minerala se recomanda soiul Christian pentru recoltari esalonate in perioada 5.06-5.07, soiul Dacia pentru recoltari ceva mai tarzii (15.06-5.07) si soiurile Kondor si Roclas pentru ultimele 2 decade de recoltare (25.06-15.07).

c) Fertilizarea organica

Ca si in ceilalti ani, analiza datelor de productie scoate in evidenta varianta de fertilizare cu 60 t/ha gunoi de grajd, care asigura randamentele cele mai ridicate, precum si productiile economice cele mai timpurii. Aceasta varianta tehnologica nu se diferentiaza semnificativ de varianta de fertilizare organo-minerala in ceea ce priveste esalonarea recoltarilor pe soiuri (tabelul 16). Astfel, in sistemul fertilizarii organice se recomanda inceperea recoltarilor la 5.06 cu soiul Christian (9 t/ha), continuarea lor cu acelasi soi si cu soiul Dacia in perioada 15.06-5.07 si finalizarea recoltarii cu soiurile Kondor si Roclas in perioada 25.06-15.07.

Soiurile Dacia, Kondor si Christian asigura productii zilnice de peste 1000 kg/ha in perioada 5-15.06, ajungand la 1500-1600 kg/ha in perioada 25.06-5.07; soiul Ostara are o viteza zilnica de crestere mare (1900 kg/ha) in perioada 25.06-5.07, iar soiul Siculus, de 1400 kg/ha in perioada 15-25.06 (tabelul 16, fig. 11).

Daca in anul 2003 soiul Ostara, de referinta, se situa aproximativ la nivelul soiului romanesc Christian in toate variantele de fertilizare, in anul 2004 a fost soiul cu productiile cele mai mici, apropiindu-se de soiul Roclas la recoltarile timpurii. Pe baza rezultatelor din ultimii doi ani din perioada experimentala recomandam inlocuirea soiului Ostara cu soiul autohton Christian.

6.1.4. Media 2002-2004

Analiza comparativa a productiilor medii pe cei trei ani experimentali (2002-2004) scoate in evidenta un fapt deosebit de interesant, si anume ca variabilitatea relativ mare a randamentelor soiurilor de la un an la altul se estompeaza in mare masura atunci cand se ia in consideratie randamentul mediu pe un ciclu de mai multi ani. Astfel, pe baza datelor din tabelele 17-19 si din fig. 12-17 reiese ca in general soiurile experimentate se grupeaza dupa randament in doua categorii:   1. soiurile semitimpurii Ostara, Dacia si Roclas cu productii ceva mai mici; 2. soiurile semitimpurii spre semitardive si cele semitardive Christian, Kondor si Siculus - N, cele mai productive, primele doua chiar si la primele epoci de recoltare.

Aceste rezultate conduc la concuzia ca prin cultura unui sortiment mai larg de soiuri in cadrul fiecarei ferme se realizeaza o stabilitate semnificativa a randamentului pe ferma, precum si o esalonare rationala a productiilor si a lucrarilor specifice de recoltare si desfacere a acestor productii.

a) Fertilizarea minerala

In medie pe 3 ani productia nu depaseste 10 t/ha tubercli decat dupa data de 15.06 la soiurile Christian si Kondor , iar la celelalte soiuri, in jurul datei de 25.06 (tabelul 17, fig. 12). Cele mai ridicate productii se obtin de la soiurile Christian si Kondor la primele epoci de recoltare, de la Ostara si Siculus - N, la epoca din 25.06, si de la toate cele 4 soiuri mentionate, dupa data de 15.07.

Intre prima si cea de a doua epoca de recoltare soiurile Christian si Kondor realizeaza randamente zilnice de 533-723 kg/ha. In intervalul urmator randamentul zilnic este asemanator la aceste doua soiuri cu cel de la soiurile Dacia si Roclas, iar la ultimele recoltari, cu mici exceptii, toate soiurile realizeaza randamente zilnice de la 800-900 kg/ha pana la 1000-1300 kg/ha (tabelul 17, fig. 13).

b) Fertilizarea organo-minerala

In acest sistem de fertilizare productiile sunt mult mai apropiate de la un soi la altul, chiar de la prima epoca de recoltare, la care se detaseaza tot soiurile Christian si Kondor. (tabelul 18, fig. 14) Productiile sunt de regula mai mari la toate epocile de recoltare. Incepand cu data de 15.06 se pot recolta toate soiurile, exceland prin productii mai mari soiurile Ostara, Christian, Kondor si Siculus - N. La aceste soiuri, randamentul ajunge la ultima recoltare, din 15.07, la 46-51 t/ha.

Din punct de vedere al randamentului zilnic, soiurile Christian si Kondor realizeaza peste 750 kg/ha incepand cu 15.06, iar dupa aceasta data de la toate soiurile se obtin productii zilnice cuprinse in medie intre 800 kg/ha si 1500 kg/ha (tabelul 18, fig. 15).

c) Fertilizarea organica

Fertilizarea organica asigura cele mai timpurii si cele mai ridicate productii. In acest sistem se pot efectua recoltari chiar de la inceputul lunii iunie la soiurile Christian si Kondor (tabelul 19, fig. 16). Aceste doua soiuri realizeaza productiile cele mai mari pe toata perioada de recoltare, pana la 15.07. De la 25.06 pana la 5.07 toate soiurile realizeaza randamente apropiate (20-25 t/ha). In luna iulie cele mai productive sunt soiurile Ostara, Christian, Kondor si Siculus - N (37-52 t/ha).

Randamentul zilnic este in jur de 850 kg/ha in perioada 5-15.06 si nu scade sub aceasta valoare pana la epoca finala la majoritatea soiurilor (tabelul 19, fig.17).

6.2. Calitatea productiei

Analizele chimice de calitate au fost efectuate numai la ultima epoca de recoltare (15.07) in anii 2002 si 2003. In anul 2002 s-a analizat numai varianta cu fertilizare organo-minerala, iar in anul 2003, varianta cu fertilizare organo-minerala si cea cu fertilizare exclusiv organica.

Din datele prezentate in tabelele 20 si 21 rezulta urmatoarele aspecte relevante:

in anul 2002 (tabelul 20) intensitatea respiratiei, continutul in substanta uscata, amidon si acid ascorbic se coreleaza cu gradul de maturitate al tuberculilor la data ultimei recoltari, si anume: soiul Ostara, de exmplu, mai timpuriu, are la aceasta data o maturitate mai avansata, evidentiata prin valori mai mici ale respiratiei, prin continut mai ridicat in apa si amidon si continut mai scazut in acid ascorbic; dimpotriva, soiul Sante - N, semitardiv, se afla inca in procesul de crestere si maturare a tuberculilor, de unde rezulta si intensitatea respiratiei mai mare, precum si continutul mai ridicat in acid ascorbic. Prin urmare, recoltarile timpurii asigura productii de calitate alimentara superioara;

in anul 2003 (tabelul 21) continutul in substanta uscata, amidon si acid ascorbic au valori caracteristice clasei de precocitate in care se incadreaza soiurile studiate. Aceste valori sunt destul de apropiate de la un soi la altul si sunt, de asemenea, mai putin influentate de varianta de fertilizare;

continutul in glucoza este cuprins intre 3,55% si 4,99% si manifesta tendinta de scadere de la varianta cu fertilizare organo-minerala la cea cu fertilizare organica, la toate soiurile analizate. Se cunoaste ca cercetarile din ultimi ani au demonstrat rolul nefast al zaharurilor reducatoare (glucoza, fructoza) asupra calitatii produselor din cartof obtinute pe cale industriala (pommes frites, chips): in timpul procesului tehnologic de prelucrare, cand temperatura depaseste 120⁰C, aceste zaharuri reduc asparagina (aminoacid) in acrilamida, substanta neurotoxica si probabil si cancerigena (dupa OMS, limita admisa este de 1 mg/kg greutate corporala; W. Reust, 2004). Exista deci posibilitatea reducerii continutului de zaharuri reducatoare nu numai pe cale genetica, in procesul crearii de soiuri, ci si prin tehnologia de cultura, fertilizarea organica avand un rol important in aceasta directie.

in ambii ani valorile componentelor chimice analizate se incadreaza in limitele normale caracteristice unei alimentatii in deplina siguranta.

Eficienta economica

Fata de alte culturi agricole, cartoful timpuriu asigura venituri ridicate in mod esalonat, pe perioada recoltarilor, timp de 1,5-2 luni de zile. Productiile mai mici de la primele recoltari sunt compensate prin preturi de vanzare mai mari si invers pentru recoltarile mai tarzii.

In general, desi cresc cheltuielile de productie de la primele recoltari la ultimele, costurile de productie se reduc, iar profitul si rata profitului cresc pe masura ce creste productia la unitatea de suprafata.

Din punct de vedere economic, toate soiurile experimentate sunt profitabile, la toate epocile de recoltare. Variantele recomandate pentru performantele lor de productie realizeaza rata profitului cuprinsa in medie intre 50% la primele recoltari si 120% la ultimele recoltari.

7. CONCLUZII GENERALE SI RECOMANDARI

Cartoful timpuriu face parte in mod obligatoriu din structura culturilor practicate de fermele familiale de mici dimensiuni, situate in regiunile de campie cu conditii pedoclimatice speciale pentru aceasta cultura. In Romania au fost delimitate pe baze stiintifice zone de favorabilitate pentru cultura cartofului timpuriu, cunoscute sub denumirea de "bazine specializate. Unul din marile bazine specializate in cultura cartofului timpuriu in partea de sud a tarii, cu traditie indelungata, este "bazinul Racari, din judetul Dambovita. Cercetarile care fac obiectul acestui proiect s-au efectuat intr-o ferma privata din localitatea Brezoaiele, situata in arealul bazinului Racari.

In perioada in care s-a derulat proiectul, in zona campului experimental din localitatea Brezoaiele, judetul Dambovita, s-au inregistrat 2 ani extrem de secetosi (2002 si 2003) si un an cu conditii climatice apropiate de normala zonei (2004).

Cercetarile efectuate in aceasta perioada au scos in evidenta faptul ca soiurile cultivate pentru cartoful destinat consumului timpuriu se caracterizeaza prin variabilitate anuala relativ ridicata a randamentelor, in functie de fluctuatia conditiilor climatice, cu toate ca in perioadele secetoase s-a intervenit prin irigare.

De aceea, in toate variantele tehnologice (particularizate prin sistemul de fertilizare) se recomanda cultura in acceasi ferma a unui sortiment de soiuri si nu a unui singur soi. In felul acesta se realizeaza atat esalonarea recoltarilor pe o perioada mai mare, cat si o stabilitate mai ridicata a randamentului pe ferma de la un an la altul.

Stabilitatea productiei totale anuale pe ferma se obtine prin efectul de compensare a randamentelor intre soiuri: in anumiti ani sunt mai productive unele soiuri, in alti ani alte soiuri, asa incat fluctuatiile fiecarui soi sunt estompate in productia cumulata pe ferma.

Sortimentul de soiuri care poate fi luat in considerare in conditiile fermelor de mici dimensiuni din bazinul Racari, precum si din alte zone cu conditii naturale asemanatoare este constituit in principal din urmatoarele soiuri romanesti: Timpuriu de Brasov, Dacia, Roclas, Christian si Siculus- N. Acest sortiment se poate restrange sau largi, in functie de varianta tehnologica de fertilizare.

Soiurile olandeze Ostara, Kondor si Sante - N, experimentate in paralel cu soiurile romanesti din aceleasi clase de precocitate, s-au situat la acelasi nivel de productivitate cu soiurile romanesti sau au fost net depasite de acestea, in functie de anul de cultura si de varianta tehnologica.

Din ratiuni tehnologice si economice, datele obtinute intr-un ciclu experimental de 3 ani, in conditii reale, specifice bazinului specializat Racari, ne permit sa recomandam inlocuirea soiurilor olandeze respective cu soiurile romanesti experimentate, precum si cu alte creatii romanesti noi care se vor dovedi superioare in viitor.

Astfel, soiul Ostara, cultivat in Romania de peste 30 de ani, existent in majoritatea fermelor private din zona de studiu, poate fi inlocuit cu soiurile Timpuriu de Brasov, Dacia, Roclas si Christian.

Soiul Kondor, caracterizat prin randamente ridicate de regula in toti anii, indiferent de varianta de fertilizare, se stueaza in medie pe 3 ani la nivelul soiului Christian. Din studiile efectuate la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahar Brasov rezulta ca in Romania soiul Kondor este inferior multor soiuri romanesti din punct de vedere al calitatii culinare, desi in tara de origine este incadrat in cea mai buna clasa de folosinta. De aceea recomandam inlocuirea soiului Kondor cu soiul romanesc Christian.

Soiul semitardiv Sante-N, testat numai un singur an (2002), a realizat indici de productie si calitate asemanatori soiului romanesc Siculus-N, motiv pentru care se recomanda cultura soiului romanesc Siculus-N, din grupa soiurilor semitardive, alaturi de celelalte soiuri romanesti pentru consumul timpuriu si prelungit, de vara-toamna.

Pe baza rezultatelor obtinute in perioada 2002-2004 se recomanda urmatoarele variante tehnologice de cultura ecologica a cartofului timpuriu, in conditii pedoclimatice asemanatoare celor din campul experimental:

a    in fermele particulare care nu dispun de ingrasaminte organice, sistemul de fertilizare se va baza pe ingrasaminte chimice in doze reduse (N100 P30 K50); materialul biologic va apartine soiurilor: Timpuriu de Brasov, Christian si Roclas, pentru primele recoltari (5.06-15.06); pentru recoltari efectuate incepand cu jumatatea lunii iunie se recomanda soiurile Christian si Siculus-N;

a    in fermele care dispun de ingrasaminte organice se va utiliza atat fertilizarea organo-minerala (N100P30K50 + 40 t/ha gunoi de grajd bine fermentat), cat si cea exclusiv organica (60 t/ha gunoi), in functie de disponibilul de ingrasamant. Sortimentul soiurilor care se recomanda in aceste sisteme de fertilizare este mai mare, iar perioadele de recoltare si nivelul randamentelor sunt net mai avantajoase: soiul Christian acopera toata perioada de recoltare, de la 5.06 la 15.07; soiulrile Dacia si Roclas acopera perioada 15.06-15.07, iar soiul Siculus- N, perioada 25.06-15.07.

Potentialul de productie al variantelor tehnologice recomandate, in functie de perioada recoltarii, se incadreaza intre urmatoarele limite:

a    6-45 t/ha si ritmuri medii zilnice de crestere a productiei de 600-1000 kg/ha, la variantele fertilizate restrictiv cu ingrasaminte chimice (N100P30K50);

a    8-53 t/ha si ritmuri medii zilnice de crestere a productiei de 1000-1700 kg/ha, la variantele fertilizate organo-mineral (N100P30K50 + 40 t/ha gunoi de grajd) sau numai organic (60 t/ha gunoi de grajd).

Calitatea productiei se incadreaza in limitele caracteristice unei alimentatii in deplina siguranta. Pentru cartoful destinat industrializarii (Timpuriu de Brasov, Roclas), fertilizarea organica determina scaderea continutului de zaharuri reducatoare, substante care favorizeaza formarea acrilamidei (substanta neurotoxica si probabil cancerigena) in procesul tehnologic de obtinere a produselor de tipul -pommes frites, chips- etc.

Din punct de vedere economic, toate soiurile experimentate sunt profitabile, la toate epocile de recoltare. Variantele recomandate pentru performantele lor de productie realizeaza rata profitului cuprinsa in medie intre 50% la primele recoltari si 120% la ultimele recoltari.

Cele mai timpurii recolte, cea mai mare productie, calitatea culinara cea mai buna, precum si eficienta economica maxima se obtin in varianta tehnologica ce cuprinde fertilizarea organica.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Boloh Y., 2004 - Fertilisation de la pomme de terre : l'azote au plus juste. Perspectives agricoles, n^o 298, 70-73.

Dorobantu N., Barnaure V., Geamanu Lidia, Dobrescu Aurora, 1992 - Cercetari privind influenta soiului asupra unor procese fiziologice la plantele de cartof. Lucrari stiintifice IANB Bucuresti, Seria A, vol. XXXIV, 35-47.

Estevez B., Domon G., Lucas E.,2000 - Le modèle ESR (efficacité-substitution-reconceptualisation), un modèle d'analyse pour l'évaluation de l'agriculture durable applicable à l'évaluation de la stratégie phytosanitaire au Québec. Le Courrier de l'environnement de l'INRA,

Geamanu Lidia, Dinca N., Manu Elena, 1994 - Rendement de la pomme de terre dans les conditions du bassin Racari (Sud de la Roumanie), en fonction de système de culture. Travaux de la Conférence scientifique internationale, Bucarest, 10-15 octobre 1994, 143-146.

Geamanu Lidia, Dinca N., Simionescu Violeta, Manu Elena, 1996 - Effet du fumier sur le rendement de la pomme de terre primeur, dans le Bassin Racari. Travaux de la 3^e Conférence scientifique internationale sur les systèmes de culture, Bucarest, 7-12 octobre 1996, 68-72.

Geamanu Lidia, Dinca N., 1998 - Reactia unor soiuri de cartof timpuriu la fertilizarea organica, in conditiile bazinului Racari. Anale ICPC Brasov, vol. XXV, 36-48.

Geamanu Lidia, Dinca N. , 1999 - Elaboration du rendement de la pomme de terre primeur dans le Sud de la Roumanie. Proceedings of the 14^th Triennial Conference of the European Association for Potato Research, Sorrento, Italy, May 2-7, 1999, 448-449.

Geamanu Lidia, Dinca N., Mihailescu Mihaela, 2001- Eficienta conversiei energiei solare in

productia de tuberculi la cartoful timpuriu. Lucrari stiintifice Seria A, XLIV Agronomie, USAMV Bucuresti, Facultatea de Agricultura, 39-46.

Gravoueille J.-M., Pommes de terre à chair ferme : en plein essor. Perspectives agricoles, n^o 295, 60-68

Reust W. , 1998 - Evaluation of physiological vigour of new potato varieties. EAPR, IHAR Pultusk-Zamek, Poland, Potato Research

Reust W., Neyroud J.-A., Dutoit J.-P., 1999 - Potato fertilisation in the integrated farming system. In: Abstract of Conference Papers, Posters and demonstrations. 14^th Triennial Conference of the European Association for Potato Research, Sorrento, Italy, May 2-7, 259-260.

Reust W., Bertossa M., Th Hebeisen Th. Ballmer Th , 2004 - Nouvelles variétés de pommes de terre pour la consommation à l'état frais et la transformation. Revue suisse d'agriculture, Janvier - Février 2004 - Vol. 36 - No. 1, 21.

Reust W., Neyroud J.-A., Fumure organique de la pomme de terre. Revue suisse d'agriculture, Novembre - Décembre 2003 - Vol. 35 - No. 6, 273-276.

A N E X E

Tabelul 2

CONDITIILE CLIMATICE ALE CAMPULUI EXPERIMENTAL BREZOAIELE

Tabelul 3

REPARTIZAREA PRECIPITATIILOR PE PERIOADA DE VEGETATIE LA brezoaiele

Tabelul 4

Principalele caracteristici ale soiurilor studiate

Tabelul 5

Poductia de tuberculi (t/ha)

Brezoaiele - 2002

*) G - Gunoi de grajd

Tabelul 6

Randamentul total si unitar - 2002

Fertilizare chimica (N100P30K50)

Tabelul 7

Randamentul total si unitar - 2002

Fertilizare organo-minerala (N100P30K50 + G 40)

Tabelul 8

Randamentul total si unitar - 2002

Fertilizare organica (Gunoi -60)

Tabelul 9

Poductia de tuberculi (t/ha)

Brezoaiele - 2003

*) G - Gunoi de grajd

Tabelul 10

Randamentul total si unitar - 2003

Fertilizare chimica (N100P30K50)

Tabelul 11

Randamentul total si unitar - 2003

Fertilizare organo-minerala (N100P30K50 + G 40)

Tabelul 12

Randamentul total si unitar - 2003

Fertilizare organica (Gunoi -60)

Tabelul 13

Poductia de tuberculi (t/ha)

Brezoaiele - 2004

*) G - Gunoi de grajd

Tabelul 14

Randamentul total si unitar - 2004

Fertilizare chimica (N100P30K50)

Tabelul 15

Randamentul total si unitar - 2004

Fertilizare organo-minerala (N100P30K50 + G 40)

Tabelul 16

Randamentul total si unitar - 2004

Fertilizare organica (Gunoi -60)

Tabelul 17

Randamentul total si unitar - Medie 2002 - 2004

Fertilizare chimica (N100P30K50)

Tabelul 18

Randamentul total si unitar - Medie 2002 - 2004

Fertilizare organo-minerala (N100P30K50 + G 40)

Tabelul 19

Randamentul total si unitar - Medie 2002 - 2004

Fertilizare organica (Gunoi -60)

Tabelul 20

Unele insusiri de calitate ale cartofului timpuriu in varianta de

fertilizare organo-minerala ( recoltare la data de 15.07.2002)

Tabelul 21

Unele insusiri de calitate ale cartofului timpuriu

(recoltarea de la 15.07.2003)

*) NPK - N100P30K50; G 40 - Gunoi de grajd, 40 t/ha ; G 60 - Gunoi de grajd, 60 t/ha