Pentru practica la disciplina Agricultura Generala

Ramura  economica
Substanta poluanta

Total
judet

Industria
energiei
electrice
si termice

Industria
extractiva

Industria
metalurgica
feroasa

Industria
chimica

Industria
alimentara

Agricultura

Gospodaria
comunala

Alte
ramuri

Cenusa

Deseuri menajere

Namoluri

Dejectii

Slamuri

Namoluri de la
statii de epurare

Noroaie miniere

Steril

Zgura

Total

Categoria de folosinta

Suprafata totala

Clase de calitate

I

II

III

IV

V

ARABIL

PASUNI

FANETE

VII

LIVEZI

5.4.2. Principalele restrictii ale calitatii solului

La nivelul judetului Olt aproximativ 97 102 ha teren agricol sunt afectate negativ intr-o masura mai mare sau mai mica de fenomene nefavorabile: eroziune, saraturare, alunecari de teren, exces de umiditate, eflatie.

Soloneturile salinizate se afla situate in arealul comunelor din zona de lunca Oltet -Olt cum sunt: Osica de Sus, Farcasele, pe partea dreapta a raului Teslui, dupa intrarea acestuia in Lunca Oltului, precum si la Sud de Draganesti-Olt spre Daneasa si Sprancenata in lunca de subterasa si de tranzitie corespunzatoare perimetrului in care incepe sa se evidentieze paraul Sai.

Dintre lucrarile agropedoameliorative aplicate, rezultate bune au fost obtinute prin efectuarea unei afanari adanci si utilizarea amendamentelor (fosfogips 10 - 20 t/ha).

Vertisolurile alcalinizate si / sau salinizate, au fost identificate in zona Draganesti Olt - Daneasa precum si Falcoiu, in zona de confluenta Oltet - Olt si la Osica de Sus.

Solurile aluviale, inclusiv vertice, gleizate, alcalinizate si / sau salinizate se afla situate in Lunca Oltului la Draganesti Olt, Daneasa, Sprancenata si Gostavatu.

Lacovistile alcalinizate si / sau salinizate au fost delimitate la Daneasa, Farcasele, Falcoiu precum si Grojdibodu si Ianca in Lunca Dunarii. Valorificarea terenurilor ocupate cu aceste soluri reclama efectuarea unor lucrari de desecare si drenaj, insotite de afanarea adanca si amendarea corespunzatoare combaterii alcalinitatii si tendintei de intensificare a acesteia.

Psamosolurile salinizate si / sau alcalinizate au fost semnalate la Potelu in Lunca Dunarii, in cadrul unui relief specific de dune joase. Pentru valorificarea acestora sunt necesare lucrari de nivelare, apoi de desecare si amendare precum si fertilizare cu caracter ameliorativ.

In zona de S-V a judetului Olt in zona Ianca, Potelu, Stefan cel Mare se intalnesc nisipuri si soluri afectate de eflatie, care necesita masuri speciale de ameliorare printre care se pot aminti: perdele de protectie, asolamente speciale, irigatii, fertilizari specifice.

O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat si alte soluri acide. Remedierea deficientelor acestor soluri se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase, afanari adanci, fertilizari organice, asolamente specifice.

Suprafetele afectate de alunecari de teren, in cea mai mare parte stabilizate, se intalnesc in nordul judetului in zona localitatilor Vitomiresti, Dejesti, Simburesti, Leleasca, Vulturesti, Verguleasa, dar si in partea de vest a judetului in zona localitatilor Dobrun, Voineasa, Iancu Jianu. Ca masuri speciale de combatere a acestui fenomen deosebit de daunator privind calitatea solurilor mentionam: lucrari speciale de amenajare a versantilor, impaduriri cu rol de protectie, captarea izvoarelor de coasta.

Suprafetele de teren afectate de eroziunea de suprafata ocupa aproape 15500 ha, iar cele afectate de eroziunea de adancime prin eflatie ocupa o suprafata de 6200 ha. Aceste terenuri se afla situate in zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Stefan cel Mare.

Terenurile afectate de eroziunea de suprafata provocata de apa se gasesc raspandite in partea nordica a judetului Olt, in special pe versantii care marginesc vaile principalelor cursuri de apa.

Suprafetele afectate de exces de umiditate sunt raspandite sporadic pe aproximativ tot cuprinsul judetului insumand cca. 3550 ha.

Combaterea excesului de umiditate stagnanta se poate realiza prin: amenajarea de santuri si rigole de scurgere a apei in exces, drenaj cartita, modelarea terenului in benzi cu coame (aratura in spinari), afanare adanca.

In etapa actuala se poate spune ca poluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor si proceselor determinate de patrunderea din afara a unor substante sau elemente nocive, ci si toate dereglarile ce intervin in echilibrul complex, de natura fizica, chimica si biologica realizat si ajuns la un anumit grad intr-o perioada indelungata de timp.

Ca urmare a activitatii economice a omului are loc poluarea mediului inconjurator cu diverse produse chimice folosite in procesul productiei agricole, cu reziduuri industriale solide, lichide si gazoase, cu reziduuri organice de la complexe si ferme de animale, de la statiile de epurare ale oraselor mari, cu detergenti, cu produse de la arderea combustibilului etc.

Tabel 5.4.2.1

Situatia privind suprafetele de teren afectate este prezentata in tabelul 5.4.2.1.

Tabelul 5.4.2.1.

5.5.1. Monitorizarea solurilor la nivel local

La nivelul judetului Olt prin monitorizarea calitatii solului s-au stabilit principalele restrictii privind calitatea solurilor ce sunt determinate de :

- factori naturali ( clima , forme de relief , caracteristici edafice , etc.)

- actiuni antropice agricole si industriale. In multe cazuri, factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ si avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anulare functiilor acestora.

Ca masuri cu caracter general s-au vizat urmatoarele :

aplicarea rezultatelor cercetarii in domeniul stiintei solurilor si al studiului ecosistemelor;

reanalizarea structurii folosintelor;

constituirea perimetrelor de ameliorare;

continuarea monitorizarii starii de calitate a solurilor.

Masurile privind solurile agricole au in vedere urmatoarele obiective generale:

retehnologizarea amenajarilor de imbunatatiri funciare;

refacerea starii fizice a solurilor prin afanarea adanca;

prevenirea si reducerea poluarii chimice a solurilor cu metale grele, sulf, fluor, reziduuri petroliere, pesticide, etc.

prevenirea si reducerea poluarii solului cu deseuri, reziduuri lichide, namoluri si elaborarea de tehnologii pentru valorificarea unora din aceste produse ca apa de irigatie, fertilizanti sau amendamente.

Situatia privind suprafetele de tern cartate si afectate de anumite restrictii este prezentata in tabelul 5.5.1.1.

Tabel 5.5.1.1

5.5.1.1. Dinamica unor caracteristici fizice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I

Dezvoltarea studiilor pedologice in ultimele decenii a condus la legarea din ce in ce mai strans a cunostintelor despre sol cu cele de teren, nu numai la scara mare ci si la scara mica. In acest sens au fost definite unitatile asociate de sol-teren si microzone pedogeoclimatice in metodologia romaneasca de elaborare a studiilor pedologice sau unitatile SOTER si unitatile cartografice de sol si de pedopeisaj (soilscape) in metodologia internationala adoptata de FAO si respectiv Uniunea Europeana, Biroul de Soluri.

Apare necesara in prezent dezvoltarea conceptului de pedoteren sau pamant (ca fond funciar) care integreaza notiunile de sol cu cea de teren. Unitatea elementara de pedoteren (pedotop) reprezinta un segment din invelisul de sol cu configuratie uniforma si pozitie proprie in teritoriu, cu functii distincte in ecosistemele terestre si geosistemele continentale; conceptul integreaza atat aspectele referitoare la conditiile de clima, hidrologie si sol cat si cele de intindere, forma, configuratie.

Pedoterenurile elementare apar sub diferite forme in teritoriu ca structura (organizare) verticala si in diferite moduri de asociere intre ele in teritoriu ca structura (organizare) orizontala a invelisului de sol. De aici rezulta doua moduri de abordare in vederea generalizarii. O abordare se refera la sistematizarea unitatilor de pedoterenuri ca unitati (areale) distincte pe baza insusirilor lor intrinseci corelate cu factorii de mediu; este o sistematizare genetico-tipologica de areale relativ omogene. Cealalta abordare trateaza specificul si sistematizarea unor segmente neomogene de invelis de sol, dar unitare in heterogenitatea lor, tinand seama de pedoterenurile componente, aranjamentul lor (modul de distributie) si configuratia suprafetei invelitului de sol; este o sistematizare topologica sau teritoriala de grupari de pedoterenuri.

Prima abordare se nominalizeaza prin taxonomia pedoterenurilor care are la baza taxonomia solurilor completata cu categoriile de elemente ale formelor de teren. Denumirea pedoterenurilor se realizeaza prin adaugarea unui prefix la denumirea solului, prefix care defineste elementul formei de teren. Se propun urmatoarele prefixe: plano-, (cu subdiviziuni ori- si obli-), clino-, povo-, crovo-, vado-, cupo- si vari-; conventional, plano poate fi omis. Taxonomia solurilor fiind bine cunoscuta nu ne mai oprim asupra Taxonomiei pedoterenurilor.

A doua abordare se refera la unitati teritoriale pedologice complexe cu anumite particularitati caracterizate prin modul de grupare a pedoterenurilor. Tinand seama de complexitatea gruparilor de pedoterenuri se pot separa unitati ierarhice din ce in ce mai heterogene si mai cuprinzatoare si anume: combinatia de pedoterenuri, pedopeisajul elementar, unitatea pedofiziografica, pedoregiunea, pedodomeniul si macrozona termala de soluri. Se face o caracterizare succinta a acestora.

Se prezinta tabelar categoriile de configuratie a teritoriilor, formele principale de teren, unitatile geologico-litologice in functie de asociatia de roci, toate acestea reprezentand criterii de definire a unitatilor ierarhice topologice.

In incheiere se prezinta cateva exemple de abordare integrata a solului si terenului din teritoriul Romaniei.

5.5.1.2. Dinamica unor caracteristici chimice ale solurilor din siturile de monitoring de nivel I in perioada 1995 - 2004

Prin proiectele de amenajare antierozionala elaborate si aplicate s-a urmarit concomitent reducerea proceselor de degradare a solului prin eroziune si alunecari sub limitele normale admise si crearea conditiilor favorabile de exploatare agricola a acestor terenuri.

Analizand in ansamblu interactiunea dintre lucrarile de amenajare antierozionala, intensitatea proceselor de degradare a solurilor si protejarea calitatii solurilor, se desprinde concluzia ca fiecare bazin hidrografic prezinta o schema de amenajare complexa proprie.

Diversitatea invelisurilor de sol din zona studiata precum si morfometria specifica a bazinelor hidrografice au generat procese de degradare prin eroziune si alunecari dintre cele mai diverse.

Gama lucrarilor antierozionale executate in aceasta zona, este foarte variata si cuprinde atat lucrari agropedoameliorative cat si lucrari hidroameliorative.

Pentru evidentierea modului in care aceste lucrari isi ating scopul propus s-a urmarit evolutia solurilor pe termen lung in sistem amenajat, in bazinele hidrografice studiate.

5.5.1.3. Dinamica repartitiei siturilor de monitoring de nivel I, pe clase de incarcare a solurilor cu elemente si substante potential poluante (ESPP)

Hidrocarburile aromatice polinucleare (HAP) sunt compusi organici in structura carora apar doua sau mai multe nuclee benzenice. Datorita acestui fapt aceasta clasa de compusi prezinta persistenta indelungata in sol. Unii dintre acestia au actiune cancerigena (benzo[a]piren, crisen, benzo[b] si [k]fluorantren, dibenzo[a,h]antracen si indeno[2,3,4-cd]piren). Din multitudinea HAP Comunitatea Europeana a stabilit un numar de 16 compusi, fiin  onsiderati poluanti prioritari. Sursele HAP sunt naturale si antropice. Mecanismele de formare a HAP in mod natural nu sunt inca elucidate. Dintre sursele antropice se pot mentiona emisiile rezultate de la arderea combustibililor fosili in cocserii, in uzine de gaze si rafinarii. De asemenea HAP pot fi existente in cursul operatiilor legate de extractia si transportul titeiului.

In aceasta lucrare sunt prezentate rezultatele experimentale obtinute in casa de vegetatie privind influenta titeiului aplicat graduat (0,5%-10%) asupra unei culturi de Zea Mays pe un sol luvisol albic de la Peris cu si fara inocul. Experienta bifactoriala s-a organizat in vase de vegetatie tip Mitscherlich cu un volum de 18 L (20 kg sol/vas), cu 10 variante experimentale in 3 repetitii, dupa urmatoarea schema:

Factorul A - tratament cu titei, 5 graduari: a₁-sol netratat cu titei; a₂-sol tratat cu 0,5% titei/vas; a₃-sol tratat cu 1% titei/vas; a₄-sol tratat cu 5% titei/vas; a₅-sol tratat cu 10% titei/vas.

Factorul B - tratarea solului cu inocul realizat din microorganisme specifice selectionate din microflora autohtona, 2 graduari: b₁-sol neinoculat; b₂-sol inoculat.

5.5.1.4. Monitorizarea zonelor afectate de diferite procese de poluare la nivel II

SJMS_T-AG are ca obiect sistemul sol-teren, ca unitate constituita din sol - corp natural cu organizare proprie care se formeaza si evolueaza in timp la suprafata uscatului, pe seama rocilor, sub influenta conditiilor de clima si relief, avand ca proprietate complexa fertilitatea si teren - intindere de pamant care reprezinta anumite conditii de sol, clima, relief, hidrologie etc., de care depind favorabilitatea pentru plante, modul de folosire, modul de aplicare a masurilor ameliorative si agrotehnice, protectia si conservarea etc. (DSS, 1977; DSES, 1998).

SJMS_T-AG este realizat cu scopul cunoasterii solurilor sub aspectul unitatilor de sol pe baza insusirilor morfologice si fizico-chimice, integrarii unitatilor de soluri in unitati de teren sau teritorii ecologice omogene prin considerarea tuturor factorilor de mediu pentru adoptarea solutiilor optime de exploatare agricola (pretabilitatea terenurilor pentru anumite folosinte, restrictiilor solurilor si terenurilor la anumite folosinte si masuri ameliorative, masuri antierozionale etc.), construirii bancii de date pedoagrochimice pe teritorii administrative, cu referire la: situatia fondului funciar, tipurile de sol, incadrarea terenurilor in clase de calitate, incadrarea terenurilor pe forme de macro si mezorelief, zone naturale protejate, incadrarea terenurilor in microzone pedo-geoclimatice, alunecari de teren, terenuri inundabile, terenuri cu soluri pseudogleizate, terenuri cu soluri gleizate, terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite, terenuri afectate de eroziune in adancime, terenuri cu soluri poluate, reactia si starea de asigurare a solurilor cu humus, azot, fosfor mobil si potasiu mobil in orizontul Ap sau 0-20 cm, supravegherea, evaluarea, prognoza si avertizarea cu privire la starea calitatii solurilor-terenurilor agricole ale judetului pe teritorii administrative, masurile de protectie si ameliorare a terenurilor agricole in vederea mentinerii si cresterii capacitatii de productie, precum si pentru utilizarea eficienta si durabila a acestora.

Sistemul Judetean de Monitorizare Sol_Teren (SJMS_T-AG) s-a constituit conform prevederilor Ordinului MAAP nr. 223/22.05.2002, datele si informatiile prelucrate din studiile pedologice si agrochimice sunt introduse in programul de operare pe calculator EXCEL, pentru a avea posibilitatea reactualizarii SJMST si transferarii datelor necesare realizarii Sistemului National de Monitorizare Sol Teren pentru Agricultura.

5.6. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

Este cunoscut ca agricultura este principalul furnizor de materii prime pentru o parte a industriei fiind si un consumator Important de tehnica si tehnologie, dar ca urmare a utilizarii in anii 70 - 90 a unei agriculturi conventionale   a condus la prejudicii majore mediului, unele din acestea fiind evidentiate:

- distrugerea unei suprafete imense de paduri pentru redarea in circuitul agricol a unor suprafete importante;

- distrugerea aproape completa a florei si faunei salbatice de pe marile campii in urma transformarii acestora in intinse ogoare deschise vanturilor calde si uscate vara si viscolelor de iarna;

- eroziunea solurilor cu pierderi importante de suprafete agricole;

- compactarea solurilor agricole;

- poluarea chimica a solurilor datorita chimizarii agriculturii si dejectiilor evacuate de la marile complexe zootehnice;

- scaderea continua a fertilitatii solurilor.

Sub aspectul desertificarii zona din sud vestul judetului Olt, respectiv zona comunelor Ianca - Potelu - Stefan cel Mare -Urzica - Vadrastrita, poate fi considerata zona critica sub aspectul deteriorarii solului.

Aceasta situatie este datorata taierilor masive de perdele de protectie ce au fost facute dupa anul 1990 , cat si a plantatiilor de pomi fructiferi din zona.

Incepand cu anul 2002 s-a constituit perimetrul de reconstructie ecologica in Lunca Dunarii in suprafata de 1356 ha, din care pe localitati: Orlea - 258 ha, Ianca - 621 ha, Grojdibodu - 169 ha proiect ce este continuat si in anul 2008 au fost finalizate lucrarile pentru localitatile Vadastrita -61 ha ., Stefan cel Mare -161 ha., Urzica -86 ha .

O alta zona unde trebuie executate lucrari pentru reconstructie ecologica este cea din partea de nord - vest a judetului, zona in care lucrarile pentru combaterea eroziunii solului, atat in domeniul silvic cat si agricol au fost abandonate dupa anul 1990.

5.6.1. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

Inventarierea terenurilor afectate de diferite tipuri de poluare a fost facuta de APM Olt in baza analizei activitatilor economice ce se desfasoara la nivelul judetului, cat si prin investigatii in teren ce s-au efectuat in cursul anului 2008 .

De asemenea au fost luate in considerare studiile hidrogeologice cat si pedologice, in special analizele geochimice, efectuate la nivelul judetului Olt.

Au fost puse in evidenta tipuri de poluare specifice judetului Olt cum ar fi :

- poluari prin lucrari de excavare, poluari prin acoperirea solului cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de gunoaie, poluari cu deseuri si reziduuri anorganice de la industrie, poluari cu substante purtate de aer (hidrocarburi, etilena, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot), poluari cu dejectii animaliere, poluari prin eroziune si alunecare, poluari prin saraturare, poluari prin acidifiere, poluari prin exces de apa, poluari cu ape de zacamant si produse petroliere .

In general efectele poluarii solului se pot manifesta direct sau indirect si pot avea un caracter imediat sau pe termen lung. Problema deosebit de importanta, prevenirea poluarii solului este, in primul rand, o activitate la nivel conceptual, de elaborare a unor norme tehnice de protectie si monitorizare a calitatii solului si in al doilea rand, de respectare a acestora in activitatea curenta .

Datorita unor actiuni savarsite irational, cum ar fi taierea padurilor, defrisarea si destelenirea versantilor la care se adauga construirea de cai de comunicatii pe versanti instabili in cursul a mai multor ani, in special in zona platformei Cotmeana si dealurile Oltetului, s-au manifestat si se manifesta deplasari de teren ( alunecari ) si prabusiri de maluri, cu consecinte negative asupra calitatii solului .

Inventarul acestor fenomene distructive ale solului (tabelul 5.6.1.1.1.) a fost efectuat in decursul a mai multor ani, in special, prin verificarile efectuate cu ocazia emiterii unor acte de reglementare din punct de vedere al gospodaririi apelor si al protectiei mediului .

Tabelul 5.6.1.1.

5.6.1.2. Inventarul siturilor contaminate

Inventarul siturilor contaminate la nivelul judetului Olt este prezentat dupa cum urmeaza:

SC PETROM SA grup zacaminte Mamu Otesti

     Depozit titei Otesti,

     Parc 17 Otesti ,

     Parc 3 Otesti,

     Parc 12 Otesti,

     Parc 4 Otesti,

     Parc 8 Spataru,

     Parc 11 Spataru,

     Parc 13 Spataru,

     Parc 7Spataru,

     Parc 10 Cornatelu,

     Parc 20 Poboru,

     Parc 9 Albesti,

     Statia de injectie

     Deleni, Parc 13 Deleni,

     Parc 6 Spataru.

     Batal Otesti.

SC PETROM SA grup zacaminte Valcele Slatioarele

     Parc 24 Optasi,

     Parc 4 Icoana ,

     Parc 6 Potcoava,

     Parc 18 Spineni,

     Parc 19 Spineni,

     Batal ecologic Icoana,

     Batal Icoana,

     Parc 13 Tufeni ,

     Parc 19 Tufeni,

     Parc 14 Barasti,

     Parc15 Barasti,

     Parc 17 Barasti ,

     Parc 18 Spineni,

     Parc 19 Spineni,

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.