Mana cartofului - Phytophthora infestans

Originara din America de Sud, boala a produs de-a lungul anilor epidemii grave (1843-SUA, 1845-Canada, Belgia, Olanda, Franta, Anglia). Distrugerea culturilor de cartof ale Irlandei in 1845 si in anii urmatori a dus la exodul populatiei in America datorita _"foamei irlandeze".

In Romania primele semnalari apartin lui G. Maior (1897) pentru ca apoi boala sa se intensifice, cu pagube economice mari (5-22 tha) mai ales in zonele de mare cultura a cartofului.

Simptome. Mana se manifesta pe organele aeriene ale plantei dar si pe tuberculi. Pe foliole, simptomele apar inainte de inflorit si continua pana toamna. Se observa pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii care in scurt timp devin necrotice cu un halo galbui. Pe fata superioara a limbului frunzelor apare un puf fin albicios alcatuit din miceliul ciupercii. Vremea umeda si racoroasa favorizeaza extinderea agentului asa incat intreaga suprafata a foliolelor se brunifica. In conditii de temperatura scazuta (+10, +15^oC) si umiditate ridicata se brunifica petiolurile si chiar varfurile lastarilor impreuna cu toate frunzele superioare (fig. 54).

Tuberculii atacati au pe suprafata lor zone brune-cenusii cu tesuturile putin scufundate. In sectiune de pe suprafata zonei brune se observa cum progreseaza spre centru o coloratie cenusie-difuza (izabelina). Sectiunile atacate tinute in mediu umed si la temperatura de 20-25^oC se acopera rapid cu un puf alcatuit din aparatul vegetativ al agentului patogen.

Agentul patogen - Phytophthora infestans (Mont.) De Bary - fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Ciuperca are aparatul vegetativ un sifonoplast ce paraziteaza mezofilul frunzei si se extinde centrifug. Pe fata inferioara a foliolelor in dreptul zonei atacate, ies prin stomate grupuri de sporangiofori hialini, cu 1-4 ramificatii. Pe fiecare ramificatie apar succesiv 1-4 zoosporangi eliptici, hialini, unicelulari de 25-30 x 15-24 µm, cu o papila germinativa la varf. Acesti zoosporangi propaga agentul patogen, fiind vehiculati de vant, apa de ploaie sau apa de irigatie. Din zoosporangi pe vreme umeda si racoroasa (10-15^oC) ies 6-16 zoospori biflagelati iar daca temperatura este mai mare (20-24^oC) zoosporangii emit direct filamente (sifonoplasti) de infectie. Acest ciclu asexuat de inmultire se poate repeta de mai multe ori in cursul perioadei de vegetatie.

Tuberculii pot fi infectati in camp prin intermediul zoosporilor emisi din zoosporangii antrenati de apa meteorica pana la nivelul tuberculilor la care peridermul nu este inca format.

Inmultirea sexuata cu formare de oospori are loc numai daca se intalnesc in natura cele doua tipuri ale agentului A₁ si A₂. Intrucat in Europa tipul A₂ nu era prezent inmultirea sexuata nu avea loc. Recent tipul A₂ al agentului a fost semnalat in Elvetia si Marea Britanie.

Epidemiologie. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurata de tuberculii manati care sunt utilizati ca material de plantat. Tuberculii mici, manati, ramasi in sol pot constitui o sursa de infectie numai in cazul monoculturii cand dau samulastra gata infectata insa daca exista un asolament sau macar o rotatie de 3 ani aceasta sursa de infectie nu trebuie luata in considerare.

Din tuberculii manati apar lastari necrozati la locul prinderii lor de tuberculi iar pe lastari apar primele frunzulite cu foliole patate pe care apar zoosporangi (infectie primara sistemica). Zoosporangii pot sa ajunga la suprafata solului prin ascensiunea apei capilare si apoi pot produce noi infectii (infectii secundare).

Primele infectii se observa la 35 zile de la plantat daca precipitatiile sunt scazute (0,5-4 mmzi) sau chiar mai repede, daca nivelul precipitatiilor este mai ridicat. Declansarea epidemiilor de mana este asigurata daca frecventa tuberculilor manati este de 0,002 % in materialul plantat.

Zoosporangii ciupercii disemineaza prin vant cel putin 11 kmzi ceea ce poate produce distrugerea a 100 ha in conditiile existentei unui singur focar de infectie in zone cu precipitatii abundente si temperaturi moderate.

In cadrul grupelor de precocitate ale soiurilor de cartof exista o mare variabilitate in ceea ce priveste rezistenta lor la mana (tab. 1).

Prevenire si combatere. Plantarea cartofului va fi facuta numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agentii patogeni existenti in zona, tuberculi proveniti din tarlalele tratate pentru a se reduce frecventa tuberculilor manati sub 0,002 %. In aceste tarlale se va urmari cosirea prematura a vrejilor si indepartarea lor pentru a impiedica infectiile tardive ale tuberculilor.

Plantarea tuberculilor nu va fi efectuata prea la suprafata sau intr-un sol prea nisipos ce ar permite ajungerea usoara a zoosporangilor de pe frunze la tinerii tuberculi, nici in solurile grele ce retin apa, soluri ce favorizeaza si atacul bacteriilor la tuberculii tineri.

Fertilizarea se va face cu doze moderate de NPK (N₉₀P₈₀K₆₀ + 25 t gunoi de grajd pentru marirea rezistentei plantelor. Sulful, nichelul, cobaltul si molibdenul maresc rezistenta plantelor chiar in prezenta unor doze mari de NPK. La intocmirea asolamentelor trebuie sa se tina seama de faptul ca agentul patogen mai ataca tomatele, vinetele si alte solanaceae salbatice.

Lucrarile agrotehnice executate corect (bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate) asigura vigurozitatea plantelor, aerisirea culturii si sunt factori defavorizanti ai evolutiei agentului patogen. Prin preincoltirea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolnavi si deci scade procentul de atac

Combaterea agentului patogen se face la avertizare prin tratamente periodice. Primul tratament se face cand plantele au 20-30 cm, cand frunzele plantelor de pe acelasi rand se ating. In acest stadiu este posibil ca abia sa se observe cele cateva plante (5 % sau chiar mai putin) infectate primar, dar daca nu se executa acest tratament, are loc evolutia exploziva a bolii ce nu mai poate fi stavilita. Tratamentul trebuie executat cu utilaje ce dau picaturi foarte fine ce vor acoperi total foliolele, urmarind cu grija respectarea dozei la hectar. In cazul fungicidelor de contact trebuie sa se realizeze o pulverizare fina cu 200-500 picaturicm² iar la fungicidele sistemice 50-70 picaturicm².

Se recomanda ca primele tratamente sa se faca folosind produse ditiocarbamice care pot chiar stimula cresterea foliajului si lastarilor, urmatoarele tratamente se vor face cu produse sistemice sau cuprice (in alternanta) iar ultimele tratamente se vor face cu produse stanice.

Tabelul 1

Soiuri de cartof incluse in lista oficiala in anul 2001, 2002

(testate in ceea ce priveste rezistenta la agentii patogeni)

Soiuri omologate in 2003

Produsele recomandate in combaterea agentilor patogeni ai cartofului sunt in general avizate pentru mana, dar sunt eficace si pentru alti agenti patogeni.. Se are in vedere sa nu se aplice 2 tratamente consecutive cu produse din aceeasi grupa, pentru a nu se ajunge la rase noi rezistente, iar in zonele bogate in precipitatii se prefera produsele sistemice care, chiar daca sunt spalate vor fi absorbite prin radacini sau amestecurile de substante care dau rezultate foarte bune In vederea prevenirii sau combaterii manei se vor face tratamente(respectand timpul de pauza-t.p.- intre 2 stropiri) cu produse din grupele: Gr. A: Alcupral 50 PU-3 kg/ha; Blue Shield 50 WG- 3 kg/ha trat.; Champion 50 WP -3 kg/ha; Cupritim 50 PU-4-5 kg/ha.;.Cupertine Super-3,5 kg/ha.; Curenox 50- 3 kg/ha; Funguran OH 50 WP-3 kg/ha; Kocide 2000-1,5 kg/hatrat.; Kocide 101-3,4 kg/ha in 1000 l apa; Oxicupron 50 PU 4-5 kg/ha; Turdacupral 50 PU- 4-5 kg/ha; Gr. C: Antracol 70 WP 1,5-2,5 kg/ha(t.p. 7 z); Dacmancoz 80 WP- 2-2,5 l/ha; Dithane 75 WG - 2-2,5 kg/ha (t.p. 21 z.); Dithane M 45 2-2,5 kg/ha (t.p. 21 z.); Efmanzeb 80 WP-2,5 kg/ha; Mancozeb 800- 2 kg/ha; Manzate 75 DF-2 kg/ha.; Novozir MN-2,5 kg/ha; Polyram combi-1,8 kg/ha (t.p. 21 z.) Polyram combi-1,8 kg/ha (t.p. 21 z.); Vondozeb 2-2,5 kg/ha (t.p. 21 z); Vondozeb 75 DG 2-2,5 kg/ha (t.p. 21 z.); Winner M 80-2,5 kg/ha. Gr. D: Proplant 72,2 SL-3 kg/ha.; Previcur 607 SL-3 l/ha; Gr. F: Bravo 500 SC-1,5 l/ha pentru soiul roz; Bravo 75 WP-2kg/ha (t.p.21 z.); Rover 500 SC-2 kg/ha.; Gr. G: Captan KNE 50 WP-0,2 %; Folpan 50 WP-0,2 % (t.p. 21 z.); Folpan 50 SC 0,2%-2 l/ha.; Folpan 80 WDG 1,5-2 kg/ha (t.p.21 z.); Folpan 80 WP- 2 kg/ha (t.p. 21 z.); Gr. H: Curzate 50 WP (0,25 kg/ha + 1 kg mancozeb) (t.p. 14 z.); Gr. K: Altima 500 SC 0,3-0,4 l/ha; Gr. L: Acrobat TMZ 90600 WP- 2 kg/ha; Armetil- 2,5 kg/ha; Brestan 60 WP-0,6 kg/ha (t.p.-7 z.); Curtine V- 3 kg/ha; Curzate Super C-2,5 kg/ha; Equation Pro-0,4 kg/ha; Galben M- 2,5 kg/ha; Galben R 433 Blue- 4 kg/ha; Mancuvit PU-2 kg/ha (t.p. - 21 z.); Melody Duo 66,8 WP-3 kg/ha; Mikal M-3,5 kg/ha; Patafol-2 kg/ha; Planet 72 WP-2,5 kg/ha; Ridomil MZ 72 WP- 2,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha in perioada de crestere maxima a foliajului ; Ridomil Gold Plus 42,5 WP-3 kg/ha in perioada de crestere maxima a foliajului ; Ridomil Plus 48 WP-2,5 kg/ha (t.p. 7 z.); Secure 1,25-1,5 kg/ha; Shavit F 71,5 WP-2 kg/ha; Tattoo-4,0 l/ha; Tattoo C-1,5 l/ha(cu 7 zile intre tratamente) sau 2,5 l/ha (t.p.10-14 z.).

In practica folosirea amestecurilor de produse a dus la eliminarea posibilitatilor de aparitie a raselor rezistente la o grupa de fungicide.

Agentul patogen prezinta la noi in tara mai multe rase fiziologice (0,1,3,4,1.3, 1.4, 1.3.4) dar in ultimul timp au aparut rase complexe (1.2.3.4, 1.3.4.7.10 si 1.4.10.11) care induc sensibilitati variabile la soiurile existente in cultura asa incat, se cere amelioratorilor sa se preocupe continuu de crearea de soiuri rezistente in vederea asigurarii unei productii mari cantitativ si de calitate, in conditii cat mai economice.

Complexarea tratamentelor (insecticide + fungicide) se poate face numai daca exista compatibilitate intre produse. Ditiocarbamatii sunt compatibili cu insecticidele pentru gandacul din Colorado iar Fastac 10 EC este compatibil cu Turdacupral 50 sau Ridomil plus 45 si 48. Decisul 25 EC este de asemenea compatibil cu oxiclorura de Cu.