REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURILE DE SALATA, SPANAC, MORCOV SI VARZA

REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURILE DE SALATA, SPANAC, MORCOV SI VARZA.

Culturile de salata, spanac, morcov si varza din campul experimental au fost fertilizate cu doze diferentiate de ingrasaminte minerale si organice. Dozele de ingrasaminte utilizate au fost N₉₀P₉₀K₉₀, N₁₂₀P₉₀K₉₀ pentru cultura salatei si spanacului si N₉₀P₉₀K₉₀, N₁₂₀P₉₀K₉₀ si mranita (20 t/ha), pentru culturile de morcov si varza.

REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURA DE SALATA.

1. EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING FERTILIZATION INFLUENCE ON LETTUCE CROP PRODUCTION.

Productiile realizate in anul 2005 la cultura salatei, au fost cuprinse intre 13523 kg/ha la varianta nefertilizata si 22112 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀.

Tabelul 1. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu, in 2005

Table 1. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2005

y = 13523+61,10x₁-84,73 x₂+98,70 x₃; R² = 0,9843; R = 0,9951

SDE = 488,10 DW = 3,24; AC = -0,648

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de salata in anul 2005 atesta faptul ca 98,43 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente. Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei. Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 488,10 kg/ha, (tabelul 1.) avand in vedere faptul ca in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 13523 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4, rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata.

Tabelul 2. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot si fosfor, in 2005

Table 2. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2005

y = 13523 +72,06x₁ -0,65 x₂ ; R² = 0,9798; R = 0,9924

SDE = 553,87; DW = 3,12; AC = -0,578

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 2.) se observa ca 97,98 % din productia de salata in 2005 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 553,87 kg/ha.

Productiile estimate pe baza acestui model al regresiei nu sunt influentate de ordinea celor doua macroelemente in ecuatia regresiei, in conditiile in care erorile care afecteaza rezultatele sunt independente.

Figura 1. Regresia dintre productia de salata si doza de azot in anul 2005

Figure 1. Regression between lettuce production and nitrogen dose, in 2005

Conform figurii 1., se observa ca exista o relatie liniara, pozitiva si distinct semnificativa intre dozele de azot aplicate si productiile de salata realizate in anul experimental 2005.

Tabelul 3. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu in 2006

Table 3. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2006

y = 12535 +68,20x₁ -109,50 x₂ +117,90 x₃; R² = 0,9550; R = 0,9858

SDE = 836,69 DW = 3,04; AC = -0,864

Avand in vedere datele din tabelul 3., se observa ca 95,50 % din productia de salata in anul 2006 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in acest an experimental se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa, insa superioara valorilor din anul precedent.

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 12535 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 836,69 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate.

Tabelul 4. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2006

Table 4. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2006

y = 12535 +81,30x₁ -9,06 x₂ ; R² = 0,9532; R = 0,9823

SDE = 880,95 DW = 3,08; AC = -0,804

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 98,23 % productia de salata in anul 2006, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate.

Productiile de salata estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 880,95 kg/ha, nefiind influentate de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Si in anul experimental 2006 se observa existenta unei corelatii pozitive stranse intre dozele de azot aplicate si productiile de salata, fara ca valoare coeficientului de corelatie sa atinga nivelul asigurarii statistice.

Figura 2. Regresia dintre productia de salata si doza de azot in anul 2006

Figure 2. Regression between lettuce production and nitrogen dose, in 2006

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de salata in anul 2007 atesta faptul ca 96,51 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente (figura 2.).

Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei. Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 836,75 kg/ha, avand in vedere faptul ca in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 10362 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4, rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata.

Tabelul 5. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu in 2007

Table 5. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2007

y = 10362+68,20x₁-109,50 x₂ +117,90 x₃; R² = 0,9651; R = 0,9890

SDE = 836,75; DW = 2.67; AC = -0,351

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 5.) se observa ca 97,09 % din productia de salata in 2007 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa.. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 764,05 kg/ha.

Productiile estimate pe baza acestui model al regresiei nu sunt influentate de ordinea celor doua macroelemente in ecuatia regresiei, in conditiile in care erorile care afecteaza rezultatele sunt independente.

Tabelul Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de salata si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2007

Table 6. Variation of multiple regression analysis of lettuce production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2007

y = 10362 +118.54x₁ -45.95 x₂ ; R² = 0,9709; R = 0,9890

SDE = 764,05; DW = 2,71; AC = -0,370

Figura 3. Regresia dintre productia de salata si doza de azot in anul 2007

Figure 3. Regression between lettuce production and nitrogen dose, in 2007

Conform figurii 3. se observa ca exista o corelatie, pozitiva si distinct semnificativa intre dozele de azot aplicate si productiile de salata realizate in anul experimental 2007, in conditiile in care tratamentul cu azot influenteaza productia intr-o masura de 97,82 %.

Tabelul 7. Analiza variantei pentru productia de salata a diferitelor variante de fertilizare

studiate in 2005

Table 7. Variation analysis for lettuce production, of different fertilization variants,

studied in 2007

Tabelul 8. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2005

sub aspectul productiei de salata

Table 8. The significance of differences between studied fertilization variants in 2005 of

lettuce production

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 7) pentru productiile realizate in conditiile acestui an experimental se observa ca exista diferente reale intre variantele de fertilizare studiate sub aspectul productiei realizate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 13523 kg/ha la varianta nefertilizata si 22112 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀ , pe fondul unei variabilitati foarte reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte doua variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de 6427, respectiv 8589 kg/ha (tabelul 8).

Tabelul 9. Analiza variantei pentru productia de salata a diferitelor variante de fertilizare

studiate in 2006

Table 9. Variation analysis for lettuce production of different fertilization variants,

studied in 2006

Tabelul Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2006

sub aspectul productiei de salata

Table The significance of differences between studied fertilization variants in 2006 of

lettuce production

Referitor la productia de salata realizata de in anul experimental 2006, valorile experimentale F prezentate in tabelul de analiza (tabelul 9.) a variantei atesta existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile de salata realizate au fost inferioare fata de anul precedent, avand valori cuprinse intre 12535 kg/ha la varianta nefertilizata si 21475kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀ , in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul ). Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 51,86, respectiv 71,32 %.

Tabelul 11. Analiza variantei pentru productia de salata a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2007

Table 11. Analysis of variance for lettuce production of different fertilization variants, studied in 2007

Tabelul 12. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2007

sub aspectul productiei de salata

Table 12. The significance of differences between studied fertilization variants in 2007 of lettuce production

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 11) pentru productiile realizate in conditiile anului 2007 se observa ca exista diferente reale variantele de fertilizare studiate sub aspectul productiei realizate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 10362 kg/ha la varianta nefertilizata si 20451 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀ , pe fondul unei variabilitati reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte doua variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de 6533, respectiv 10089 kg/ha (tabelul 12).

Tabelul 13. Analiza variantei pentru productia de salata a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2005-2007

Table 13. Variation analysis for lettuce production of to different fertilization variants, studied in 2005-2007

Tabelul 14. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in 2005-2007 sub aspectul productiei de salata

Table 14. The significance of differences between studied fertilization variants in 2005-2007 of lettuce production

Din tabelul 13. reiese ca varianta pentru variantele de fertilizare prezinta valori ridicate distinct semnificative avand cea mai mare pondere in varianta totala, sugerand existenta unor deosebiri reale intre acestea, sub aspectul productiei. De asemenea, valorile semnificative ale variantei repetitiilor denota faptul ca variabilitatea mare a productiilor se datoreaza influentei conditiilor de mediu din perioada experimentala.

Productiile medii de salata realizate de diferitele variante de fertilizare au avut valori cuprinse intre 12140 kg/ha la varianta nefertilizata si 21346 kg/ha la variantaN₁₂₀P₉₀K₉₀ , in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale pentru variantele fertilizate. Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 53,43, respectiv 75,83 % (tabelul 14).

Tabelul 15. Semnificatia diferentelor dintre anii experimentali sub aspectul productiei de salata realizata de diferitele variante de fertilizare

Table 15. The significance of differences between experimental years of lettuce production obtained by different fertilization variants

Conform datelor prezentate in tabelul 15., se observa existenta unor diferente foarte semnificative intre valorile productiilor de salata realizate de variantele de fertilizare studiate in cei trei ani experimentali, valorile cele mai mari inregistrandu-se in anii 2007 si 2006. De asemenea, se observa ca diferentele dintre cele trei variante de fertilizare au fost mai mari in 2005 si mai reduse in 2007.

REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURA DE SPANAC.

2. EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING FERTILIZATION INFLUENCE ON SPINACH CROP PRODUCTION.

Avand in vedere datele din tabelul 16., se observa ca 97,91 % din productia de spanac in anul 2005 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in acest an experimental se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa.

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 9872 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 558,22 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate.

Tabelul 16. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu in 2005

Table 16. Variation of multiple regression analysis between spinach production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2005

y = 9872 +58,38x₁-92,35 x₂ +108,75 x₃; R² = 0,9791; R = 0,9934

SDE = 558,22; DW = 1,77; AC = -0,210

Tabelul 17. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2005

Table 17. Variation of multiple regression analysis between spinach production and nitrogen, and phosphorus, fertilization doses, in 2005

y = 9872 +70,46x₁ +0,28 x₂ ; R² = 0,9737; R = 0,9901

SDE = 625,36; DW = 2,11; AC = -0,289

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 97,37 % productia de spanac in anul 2005, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate (tabelul 17).

Productiile de spanac estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 625,36 kg/ha, nefiind influentate de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Figura 4. Regresia dintre productia de spanac si doza de azot in anul 2005

Figure 4. Regression between spinach production and nitrogen dose, in 2005

In anul experimental 2005 se observa existenta unei corelatii pozitive si semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile de spanac, in conditiile in care tratamentul cu azot are o contributie de 98,03 % la realizarea productiei.

Tabelul 18. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu in 2006

Table 18. Variation of multiple regression analysis between spinach production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2006

y = 9043 +55,38x₁ -117,06 x₂ +134,25 x₃; R² = 0,9673; R = 0,9897

SDE = 676,90; DW = 2,47; AC = -0,386

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de spanac in anul 2006 atesta faptul ca 96,73 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente. Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei. Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 676,90 kg/ha, in conditiile in care in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 9043 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4 , rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata.

Tabelul 19. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2006

Table 19. Variation of multiple regression analysis between spinach production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2006

y = 9043 +70,30x₁-2,7 x₂ ; R² = 0,9584; R = 0,9843

SDE = 625,36; DW = 2,03; AC = -0,113

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 19) se observa ca 95,84 % din productia de spanac in 2006 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa.. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 625,36 kg/ha. Productiile estimate pe baza acestui model al regresiei nu sunt influentate de ordinea celor doua macroelemente in ecuatia regresiei, in conditiile in care erorile care afecteaza rezultatele sunt independente.

Si in anul experimental 2006 se observa existenta unei corelatii pozitive stranse intre dozele de azot aplicate si productiile de spanac, fara ca valoare coeficientului de corelatie sa atinga nivelul asigurarii statistice, chiar daca tratamentul cu azot influenteaza productia intr-o masura de aproximativ 97 %.

Figura 5. Regresia dintre productia de spanac si doza de azot in anul 2006

Figure 5. Regression between spinach production and nitrogen dose, in 2006

Avand in vedere datele din tabelul 20., se observa ca 98,91 % din productia de spanac in anul 2007 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in acest an experimental se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa, insa superioara valorilor din anii anteriori.

Tabelul 20. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot, fosfor si potasiu in 2007

Table 20. Variation of multiple regression analysis between spinach production and

nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2007

y = 8445 +8840x₁ +74,79 x₂ -97,80 x₃; R² = 0,9891; R = 0,9966

SDE = 401,56; DW = 2,59; AC = -0,63

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 8445 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 401,56 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate.

Tabelul 21. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de spanac si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2007

Table 21. Variation of multiple regression analysis between spinach production and

nitrogen and phosphorus fertilization doses, in 2007

y = 8445 +77,53x₁ -8,52 x₂ ; R² = 0,9837; R = 0,9934

SDE = 490,70; DW = 2,69; AC = -0,524

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 98,37 % productia de spanac in anul 2007, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate.

Productiile de salata estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 490,70 kg/ha, nefiind influentate de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Figura 6. Regresia dintre productia de spanac si doza de azot in anul 2007

Figure 6. Regression between spinach production and nitrogen dose, in 2007

In anul experimental 2007 se observa existenta unei corelatii pozitive si semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile de spanac, in conditiile in care tratamentul cu azot are o contributie de 98,78 % la realizarea productiei.

Tabelul 22. Analiza variantei pentru productia de spanac a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2005

Table 22. Variation analysis for spinach production of different fertilization variants, studied in 2005

Tabelul 23. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2005

sub aspectul productiei de spanac

Table 23. The significance of differences between fertilization variants studied in 2005,

for spinach production

Referitor la productia de spanac realizata in anul experimental 2005, valorile experimentale F prezentate in tabelul de analiza (tabelul 22.) a variantei atesta existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile de spanac realizate au avut valori cuprinse intre 9872 kg/ha la varianta nefertilizata si 18354 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul 23.).

Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 64,51 %, respectiv 85,92 %.

Tabelul 24. Analiza variantei pentru productia de spanac a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2006

Table 24. Variation analysis for spinach production of different fertilization variants

studied, in 2006

Tabelul 25. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2006

sub aspectul productiei de spanac

Table 25. The significance of differences between fertilization variants studied in 2006,

for spinach production

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 24.) pentru productiile de spanac realizate in conditiile anului 2006 se observa ca exista diferente reale intre variantele de fertilizare studiate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 9043 kg/ha la varianta nefertilizata si 17236 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, pe fondul unei variabilitati reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizata) celelalte doua variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de 6084, respectiv 8193 kg/ha.

Tabelul Analiza variantei pentru productia de spanac a diferitelor variante de fertilizare

studiate in 2007

Table 26. Variation analysis for spinach production of different fertilization variants studied, in 2007

Tabelul 27. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2007

sub aspectul productiei de spanac

Table 27. The significance of differences between fertilization variants studied in 2007,

for spinach production

In ceea ce priveste productia de spanac realizata in anul experimental 2007, analiza variantei indica existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile de spanac realizate au avut valori cuprinse intre 8445 kg/ha la varianta nefertilizata si 16982 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul 27) Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 73,55 % , respectiv 101,09 %.

Tabelul 28. Analiza variantei pentru productia de spanac a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2005-2007

Table 28. Variation analysis for spinach production of different fertilization variants, studied in 2005-2007

Tabelul 29. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in 2005-2007

sub aspectul productiei de spanac

Table 29. The significance of differences between fertilization variants studied in 2005-2007,

for spinach production

Analiza variantei prezentata in tabelul 28., denota faptul ca exista diferente reale intre tratamentele de fertilizare din punct de vedere al productiei realizate. Semnificatia valori F pentru repetitii atesta influenta eterogenitatii conditiilor experimentale din perioada studiata asupra productiei de spanac.

Valorile productiilor medii realizate in perioada experimentala au fost cuprinse intre 9120 kg/ha la varianta nefertilizata si 17524 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀ , pe fondul unei variabilitati reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte doua variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de 6221, respectiv 8404 kg/ha.

Tabelul 30. Semnificatia diferentelor dintre anii experimentali sub aspectul productiei de spanac realizata de diferitele variante de fertilizare

Table 30. The significance of differences between experimental years, for spinach production obtained to different fertilization variants

Conform datelor prezentate in tabelul 30., se observa existenta unor diferente foarte semnificative intre valorile medii ale productiei de spanac realizate de variantele de fertilizare studiate in cei trei ani experimentali, valorile cele mai mari inregistrandu-se in anii 2007 si 2006. De asemenea, se observa ca diferentele dintre cele trei variante de fertilizare au fost mai mari in 2005 si mai reduse in 2007.

REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURA DE VARZA.

3. EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING FERTILIZATION INFLUENCE ON CABBAGE CROP PRODUCTION.

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de varza in anul 2005 atesta faptul ca 98,96 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente (tabelul 30). Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei.

Tabelul 31. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2005

Table Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2005

y = 18835 +220,13x₁ -176,59 x₂ +69,58 x₃; R² = 0,9896; R = 0,9962

SDE = 666,54; DW = 2,90; AC = -0,574

Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 666,54 kg/ha, avand in vedere faptul ca in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 18835 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4, rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata (tabelul 31.).

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 32.) se observa ca 87,95 % din productia de varza in 2005 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa.. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 2362 kg/ha.

Tabelul 32. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2005

Table 32. Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen and phosphorus fertilization doses, in 2005

y = 19107 +93,06x₁ +23,08 x₂ ; R² = 0,8795; R = 0,9036

SDE = 2362,69; DW = 0,97; AC = 0,511

Figura 7. Regresia dintre productia de varza si doza de azot in anul 2005

Figure 7. Regression between cabbage production and nitrogen dose, in 2005

Conform figurii 7. se observa ca exista o relatie liniara, pozitiva si foarte semnificativa intre dozele de azot aplicate si productiile de varza realizate in anul experimental 2005, in conditiile in care fertilizarea cu azot influenteaza productia intr-o masura de aproximativ 90 %. Productia maxima de aproximativ 34 t/ha se obtine prin aplicarea unei doze de mranita echivalenta cu 170 kgN/ha, ulterior aplicarea unor cantitati suplimentare de azot determina o reducere a productiei.

In ceea ce priveste fertilizarea cu fosfor, se observa ca exista o corelatie foarte semnificativa intre dozele aplicate si productiile de varza obtinute. Ca atare, productia creste proportional cu fosforul aplicat pana la doza de 86 kg/ha unde atinge nivelul de 32300 kg/ha, ulterior aplicarea unor cantitati suplimentare determina o reducere a productiei (figura 8).

Figura 8. Regresia dintre productia de varza si doza de fosfor in anul 2005

Figure 8. Regression between cabbage production and phosphorus dose, in 2005

Avand in vedere datele din tabelul 33., se observa ca 98,23 % din productia de varza in anul 2006 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in acest an experimental se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa, insa superioara valorilor din anul precedent.

Tabelul 33. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2006

table 33.Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen,

phosphorus and potassium fertilization doses, in 2006

y = 18142 +212,80x₁ -167,27 x₂ +66,79 x₃; R² = 0,9823; R = 0,9937

SDE = 848,54; DW = 2,16; AC = -0,256

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 18142 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 848,54 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate.

Tabelul 34. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de

fertilizare cu azot si fosfor in 2006

Table 34.Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen

and phosphorus fertilization doses, in 2006

y = 1040,3 +90,83x₁ +24,39 x₂ ; R² = 0,8596; R = 0,9408

SDE = 2424,27; DW = 0,56; AC = 0,771

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 85,96 % productia de varza in anul 2006, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate (tabelul 34).

Productiile de varza estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 880,95 kg/ha, nefiind influentate de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Figura 9. Regresia dintre productia de varza si doza de azot in anul 2006

Figure 9. Regression between cabbage production and nitrogen dose, in 2006

Si in anul experimental 2006 se observa existenta unei corelatii pozitive foarte semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile obtinute pana la doza de aproximativ 171 kg/ha unde productia de varza atinge un maxim de aproximativ 33160 kg/ha.

Figura Regresia dintre productia de varza si doza de fosfor in anul 2006

Figure Regression between cabbage production and phosphorus dose, in 2006

Dozele de fertilizare cu fosfor determina o crestere proportionala a productiei de varza pana la cantitatea de aproximativ 89 kg/ha, unde atinge o valoare maxima de 31400 kg/ha.

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de varza in anul 2007 atesta faptul ca 98,77 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente (tabelul 35.). Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei.

Tabelul 35. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2007

Table 35.Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen phosphorus and potassium fertilization doses, in 2007

y = 17668 +232,86x₁ -194,56 x₂ +68,28 x₃; R² = 0,9877; R = 0,9955

SDE = 718,70; DW = 2,56; AC = -0,482

Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 718,70 kg/ha, avand in vedere faptul ca in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 17668 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4, (DW = 2,56) rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata (tabelul 35).

Tabelul 36. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de varza si dozele de

fertilizare cu azot si fosfor in 2007

Table 36.Variation of multiple regression analysis between cabbage production and nitrogen

and phosphorus fertilization doses, in 2007

y = 17935,2 +108,17x₁ +1,38 x₂ ; R² = 0,8593; R = 0,9407

SDE = 2436; DW = 0,87; AC = 0,576

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 36.) se observa ca 85,93 % din productia de varza in 2007 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa.. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 2463 kg/ha.

Figura 11. Regresia dintre productia de varza si doza de azot in anul 2007

Figure 11. Regression between cabbage production and nitrogen dose, in 2007

Conform figurii 11. se observa ca exista o corelatie, pozitiva si foarte semnificativa intre dozele de azot aplicate si productiile de varza realizate in anul experimental 2007, in conditiile in care tratamentul cu azot influenteaza productia intr-o masura de 90 %. Productia maxima obtinandu-se la doza de 203 kg N/ha.

Figura 12. Regresia dintre productia de varza si doza de fosfor in anul 2007

Figure 12. Regression between cabbage production and phosphorus dose, in 2007

Conform figurii 12. se observa ca aplicarea diferitelor doze de fosfor influenteaza in mod pozitiv productia de varza obtinuta care atinge un nivel maxim de 30813 kg/ha la doza de 100 kg P₂O₅/ha.

Tabelul 37. Analiza variantei pentru productia de varza a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2005

Table 37. Variation analysis for cabbage production of different fertilization variants,

studied in 2005

Table 38. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2005

sub aspectul productiei de varza

Table 38. The significance of differences between studied fertilization variants, for cabbage production, in 2005

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 37.) pentru productiile de varza realizate in conditiile din 2005 se observa ca exista diferente reale intre variantele de fertilizare studiate sub aspectul productiei realizate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 18835 kg/ha la varianta nefertilizata si 35620 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, pe fondul unei variabilitati foarte reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte trei variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de la 10181 la 16785 kg/ha (tabelul 38).

Tabelul 39. Analiza variantei pentru productia de varza a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2006

Table 39. Variation analysis for cabbage production of different fertilization variants,

studied in 2006

Tabelul 40. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2006

sub aspectul productiei de varza

Table 40. The significance of differences between studied fertilization variants, for cabbage production, in 2006

In ceea ce priveste productia de varza realizata in anul experimental 2006, valorile experimentale F prezentate in tabelul de analiza a variantei (tabelul 39) atesta existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile realizate au fost inferioare fata de anul precedent, avand valori cuprinse intre 18142 kg/ha la varianta nefertilizata si 34635 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul 40). Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente si a mranitei au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 55,72- 90,91 %.

Tabelul 41. Analiza variantei pentru productia de varza a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2007

Table 41. Variation analysis for cabbage production of different fertilization variants,

studied in 2007

Tabelul 42. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2007

sub aspectul productiei de varza

Table 42. The significance of differences between studied fertilization variants,

for cabbage production, in 2007

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 41) pentru productiile realizate in conditiile anului 2007 se observa ca exista diferente reale variantele de fertilizare studiate sub aspectul productiei de varza realizate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 17668 kg/ha la varianta nefertilizata si 34247 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, pe fondul unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul 42). Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de la 9593 pana la 16579 kg/ha.

Tabelul 43. Analiza variantei pentru productia de varza a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2005-2007

Table 43. Variation analysis for cabbage production of different fertilization variants,

studied in 2005-2007

Tabelul 44. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in 2005-2007

sub aspectul productiei de varza

Table 44. The significance of differences between studied fertilization variants,

for cabbage production, in 2005-2007

Din tabelul 43. reiese ca varianta pentru variantele de fertilizare prezinta valori ridicate distinct semnificative avand cea mai mare pondere in varianta totala, sugerand existenta unor deosebiri reale intre acestea, sub aspectul productiei. De asemenea, valorile semnificative ale variantei repetitiilor denota faptul ca variabilitatea mare a productiilor se datoreaza si influentei conditiilor de mediu din perioada experimentala.

Productiile medii de varza realizate de diferitele variante de fertilizare au avut valori cuprinse intre 18215 kg/ha la varianta nefertilizata si 34834 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale pentru variantele fertilizate (tabelul 44). Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de 54,69 %, respectiv 91,24 %.

Tabelul 45. Semnificatia diferentelor dintre anii experimentali sub aspectul

productiei de varza realizata de diferitele variante de fertilizare

Table 45. The significance of differences between experimental years,

for cabbage production, obtained by different fertilization variants

Conform datelor prezentate in tabelul 45, se observa existenta unor diferente reduse si neasigurate statistic intre valorile productiilor de varza realizate de variantele de fertilizare studiate in cei trei ani experimentali, valorile cele mai mari inregistrandu-se in anii 2005 si 2006. De asemenea, se observa ca diferentele dintre respectivele variante de fertilizare apreciate pe baza coeficientilor de variabilitate, au avut valori apropiate de la un an la altul.

4. REZULTATELE EXPERIMENTALE PRIVIND INFLUENTA FERTILIZARII ASUPRA PRODUCTIEI LA CULTURA DE MORCOV.

4. EXPERIMENTAL RESULTS REGARDING FERTILIZATION INFLUENCE ON CARROT CROP PRODUCTION.

Avand in vedere datele din tabelul 46, se observa ca 98.31 % din productia de morcov in anul 2005 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in cazul acestei culturi, se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa.

Tabelul 46. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2005

Table 46.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen, phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2005

y = 12748 +181,56x₁ -128,97 x₂ +48,38 x₃; R² = 0,9831; R = 0,9938

SDE = 759,58; DW = 2,68; AC = -0,353

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 12748 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 759,58 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate.

Tabelul 47. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2005

Table 47.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen and phosphorus fertilization doses, in 2005

y = 17935,2 +108,17x₁ +1,38 x₂ ; R² = 0,8593; R = 0,9407

SDE = 1806; DW = 1,20; AC = 0,380

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 85,93 % productia de morcov in anul 2005, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate.

Productiile de morcov estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 625,36 kg/ha, nefiind influentate de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Figura 13. Regresia dintre productia de morcov si doza de azot in anul 2005

Figure 13. Regression between carrot production and nitrogen dose, in 2005

In anul experimental 2005 se observa existenta unei corelatii pozitive si foarte semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile de morcov, in conditiile in care tratamentul cu azot are o contributie de 93,36 % la realizarea productiei (figura 13).

Figura 14. Regresia dintre productia de morcov si doza de fosfor in anul 2005

Figure 14. Regression between carrot production and phosphorus dose, in 2005

Fertilizarea cu fosfor are un efect pozitiv si foarte semnificativ asupra sporirii productiei de morcov in anul 2005, conform figurii 14. , determinand o crestere proportionala a productiei care atinge un maxim in cazul aplicarii unei doze de aproximativ 158 kg P₂O₅/ha.

Analiza variantei regresiei multiple referitoare la influenta celor trei macroelemente asupra productiei de morcov in anul 2006 atesta faptul ca 98,45 % din variabilitatea productiei se datoreaza influentei celor trei elemente (tabelul 48). Dintre acestea, se observa ca fertilizarea cu azot are o contributie distinct semnificativa majora la realizarea productiei, urmata de fertilizarea cu potasiu, in timp ce fertilizarea cu fosfor a avut o influenta foarte redusa asupra productiei.

Tabelul 48. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2006

Table 48.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen

phosphorus and potassium,fertilization doses, in 2006

y = 12601 +183,50x₁ -139,76 x₂ +53,23 x₃; R² = 0,9845; R = 0,9943

SDE = 701,58; DW = 2,26; AC = -0,305

Modelul regresiei adoptat pentru analiza relatiilor dintre productie si diferitele macroelemente, prezinta o puternica asigurare statistica, evaluand productia cu o eroare de + 701,58 kg/ha, in conditiile in care in lipsa fertilizarii productia estimata este de aproximativ 12601 kg/ha. Avand in vedere faptul ca indicele Durbin-Watson este mai mare de 1,4 (DW = 2,26), rezulta ca eventualele erori care insotesc rezultatele experimentale nu sunt autocorelate, iar ordinea macroelementelor in ecuatia regresiei nu influenteaza productia estimata (tabelul 48.).

In cazul analizei variantei regresiei multiple cu doua variabile independente (tabelul 49) se observa ca 94,07% din productia de morcov in 2006 este influentata de efectul dozelor de azot si fosfor aplicate. De asemenea, la realizarea productiei cea mai mare contributie distinct semnificativa o are fertilizarea cu azot, in timp ce la fel ca si in cazul modelului anterior contributia fertilizarii cu fosfor este mult mai redusa. Modelul regresiei permite in acest caz o evaluare distinct semnificativa a productiei, cu o eroare de + 1943 kg/ha.

Tabelul 49. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2006

Table 49.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2006

y = 12810 +86,12x₁ +13,26 x₂ ; R² = 0,8814; R = 0,9407

SDE = 1943; DW = 0,81; AC = 0,611

Figura 15. Regresia dintre productia de morcov si doza de azot in anul 2006

Figure 15. Regression between carrot production and nitrogen dose, in 2006

Si in anul experimental 2006 se observa existenta unei corelatii pozitive foarte semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile de morcov, in conditiile in care tratamentul cu azot influenteaza productia intr-o masura de aproximativ 97%. Productia maxima de morcov (24348 kg/ha) poate fi realizata in cazul aplicarii unei doze de 105,5 kg P₂O₅/ha.

Figura 16. Regresia dintre productia de morcov si doza de fosfor in anul 2006

Figure 16. Regression between carrot production and phosphorus dose, in 2006

Avand in vedere datele din tabelul 50., se observa ca 98,97 % din productia de morcov in anul 2007 poate fi explicata ca fiind rezultatul fertilizarii cu cele trei macroelemente. Si in acest an experimental se observa ca fertilizarea cu azot are o influenta majora distinct semnificativa la realizarea productiei, in timp ce contributia fertilizarii cu fosfor este cea mai redusa, fiind in acelasi timp inferioara si valorilor din anii anteriori.

Tabelul 50. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare

cu azot, fosfor si potasiu in 2007

Table 50.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen phosphorus and potassium, fertilization doses, in 2007

y = 11686 +168,23x₁ -114,02 x₂ +41,24 x₃; R² = 0,9897; R = 0,9943

SDE = 560,34; DW = 2,49; AC = -0,372

Conform modelului distinct semnificativ al regresiei, varianta nefertilizata cu cele trei macroelemente realizeaza o productie de aproximativ 11686 kg/ha, pe fondul unor erori de aproximativ + 560,34 kg/ha. Valorile coeficientilor DW si AC indica faptul ca erorile aferente rezultatelor obtinute sunt independente, in conditiile in care ordinea celor trei variabile nu afecteaza rezultatele de productie estimate (tabelul 50).

Tabelul 51. Analiza variantei regresiei multiple dintre productia de morcov si dozele de fertilizare cu azot si fosfor in 2007

Table 51.Variation of multiple regression analysis between carrot production and nitrogen and phosphorus, fertilization doses, in 2007

y = 11848 +92,93x₁ +4,32 x₂ ; R² = 0,9260; R = 0,9692

SDE = 1508; DW = 1,35; AC = 0,306

Avand in vedere doar fertilizarea cu azot si fosfor, se observa ca aceste macroelemente influenteaza intr-o masura de 92,60 % productia de morcov in anul 2007, in conditiile unei contributii distinct semnificative majore a dozelor de azot aplicate (tabelul 51).

Productiile de morcov estimate pe baza acestui model distinct semnificativ de regresie au o eroare de + 1508 kg/ha, nefiind influentate semnificativ de pozitia celor doua variabile in ecuatia de regresie.

Figura 17. Regresia dintre productia de morcov si doza de azot in anul 2007

Figure 17. Regression between carrot production and nitrogen dose, in 2007

In anul experimental 2007 se observa existenta unei corelatii pozitive si semnificative intre dozele de azot aplicate si productiile de morcov, in conditiile in care tratamentul cu azot are o contributie de 94,75 % la realizarea productiei.

Figura 18. Regresia dintre productia de morcov si doza de fosfor in anul 2007

Figure 18. Regression between carrot production and phosphorus dose, in 2007

Conform figurii 18., rezulta ca exista o legatura liniara, pozitiva si foarte semnificativa intre dozele de fosfor aplicate si productiile de morcov realizate.

Tabelul 52. Analiza variantei pentru productia de morcov a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2005

Table 52. Variation analysis for carrot production of different fertilization variants,

studied in 2005

Tabelul 53. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2005

sub aspectul productiei de morcov

Table 53. The significance of differences between studied fertilization variants for carrot production, in 2005

Referitor la productia de morcov realizata in anul experimental 2005, valorile experimentale F prezentate in tabelul de analiza (tabelul 52) a variantei atesta existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile de morcov au avut valori cuprinse intre 12748 kg/ha la varianta nefertilizata si 27283 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale (tabelul 53). Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de la 71,29% la 114,02 %.

Tabelul 54. Analiza variantei pentru productia de morcov a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2006

Table 54. Variation analysis for carrot production of different fertilization variants,

studied in 2006

Tabelul 55. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2006

sub aspectul productiei de morcov

Table 55. The significance of differences between studied fertilization variants for carrot production, in 2006

Avand in vedere tabelul de analiza a variantei (tabelul 54) pentru productiile de morcov realizate in conditiile anului 2006 se observa ca exista diferente reale intre variantele de fertilizare studiate, pe fondul unei influente reduse si nesemnificative a conditiilor de mediu pe parcursul perioadei de vegetatie.

Productiile realizate au fost cuprinse intre 21748 kg/ha la varianta nefertilizata si 27283 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀ , pe fondul unei variabilitati reduse a datelor experimentale. Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de la 8736 la 14241 kg/ha.

Tabelul 56. Analiza variantei pentru productia de morcov a diferitelor variante de fertilizare studiate in 2007

Table 56. Variation analysis for carrot production of different fertilization variants,

studied in 2007

Tabelul 57. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in anul 2007

sub aspectul productiei de morcov

Table 57. The significance of differences between studied fertilization variants for carrot production, in 2007

In ceea ce priveste productia de morcov realizata in anul experimental 2007, analiza variantei indica existenta unor diferente reale intre tratamentele de fertilizare studiate, in conditiile unei omogenitati ridicate a conditiilor de cultura la nivelul dispozitivului experimental.

In acest an productiile realizate au avut valori cuprinse intre 11686 kg/ha la varianta nefertilizata si 25324 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, in conditiile unei omogenitati ridicate a datelor experimentale. Fata de varianta nefertilizata, aplicarea diferitelor combinatii ale celor trei macroelemente si a mranitei au permis obtinerea unor sporuri foarte semnificative de productie cuprinse intre 73,52 % si 116,70 %.

Tabelul 58. Analiza variantei pentru productia de morcov a diferitelor variante de

fertilizare studiate in 2005-2007

Table 58. Variation analysis for carrot production of different fertilization variants,

studied in 2005-2007

Tabelul 59. Semnificatia diferentelor dintre variantele de fertilizare studiate in 2005-2007

sub aspectul productiei de morcov

Table 59. The significance of differences between studied fertilization variants for carrot production, in 2005-2007

Analiza variantei prezentata in tabelul 58., indica faptul ca exista diferente reale intre tratamentele de fertilizare din punct de vedere al productiei realizate. Semnificatia valori F pentru repetitii atesta influenta eterogenitatii conditiilor experimentale din perioada studiata asupra productiei de morcov.

Valorile productiilor medii realizate in perioada experimentala au fost cuprinse intre 12345 kg/ha la varianta nefertilizata si 26483 kg/ha la varianta N₁₂₀P₉₀K₉₀, pe fondul unei variabilitati reduse a datelor experimentale (tabelul 59). Comparativ cu varianta martor (nefertilizat) celelalte variante realizeaza sporuri foarte semnificative de productie de 8805 - 14138 kg/ha.

Tabelul 60. Semnificatia diferentelor dintre anii experimentali sub aspectul

productiei de morcov realizata de diferitele variante de fertilizare

Table 60. The significance of differences between experimental years for

carrot production obtained by different fertilization variants

Conform datelor prezentate in tabelul 60., se observa existenta unor diferente reduse si nesemnificative intre valorile medii ale productiilor de varza realizate de variantele de fertilizare studiate in cei trei ani experimentali, valorile cele mai mari inregistrandu-se in anii 2005 si 2006. De asemenea, se observa ca si variabilitatea dintre diferitele variante de fertilizare au avut valori apropiate de la un an la altul.