Selectia metode de selectie si utilizarea lor in ameliorare

Selectia metode de selectie si utilizarea lor in ameliorare

Ca si-n cazul cazul plantelor autogame si la plantele alogame se pot aplica dif. variante ale selectcazul plantelor autogame si la plantele alogame se pot aplica dif. variante ale selectiei si anume: 1Selectia in masa poate da rezultate bune la pl. alogame atunci cd. se urmareste scumularea de gene ptr. insusiri poligamice care se pot identifica cum ar fi de exemplu precocitatea , compozitia chimica a boabelor.

2 Selectia individuala cu o sg alegere sau repetata se aplica la pl. alogame. Metoda sel. individuale si-n special cea repetata la pl. alogame tb. insa aplicata cu multa grije ptr. a nu duce la ingustarea bazei genetice si la scaderea vigorii pl. Din aceast5a cauza selectia individuala repetata la pl alogame se face in mod obisnuit pe familii sau pe grupe de familii. In cazul sel. individuale pe familii alegerea se face in intervalul fanmiliei elita iar polenizarea are loc in limitele aceleeasi familii. Familia care face parte din elite diferite nu se amesteca ci se urmaresc individual. In cazul 2 descendentele mai multor pl elita care se caracterizeaza prin anumite trasaturi comune morfofiziologice se amesteca formand grupe de familii.In felul acesta se realizeaza mentinerea unor baze genetice mai largi si o mai buna capacitate de adaptare a soiului.

Un criteriu imp. ptr. a;egerea familiilor il constitue cap. combinativa a acestora. Ptr. det. capactatii combinative se pot face incrucisari sp. top-cross sau point-cross. Selectia aplicata in populatii alogame datorita recombinarii continue a genelor poate duce treptat la obtinerea unor forme mult dif. in sens ( -sau + ) fata de mat. initial. Datorita fen. de alogamie genele de la dif. indiv. ce alcatuiesc pop. se recombina in fiecare generatie ceea ce face ca lizarea genelor fav. sa se realizeze intr-o perioda mai > decat in cazul pl. autogame. Prin aplicarea selectiei in mod sistematic timp de mai multe gen. se pot obtine forme cu-n grad de omogenitate destul de > , relizandu-se totodata acumularea treptata a unui nr. mai > de gene favorabile. Astfel prin aplicarea sel. la Sfecla continutul de zahar a crescut in decurs de 100 de ani de la 6-7% la 22-25%. Eficienta selectiei in cadrul fiecarei fam. alogame poate fi sporita prin executare unui control riguros al polenizarii.

3 Selectia recurenta este o metoda care se aplica cu precadere la pl alogame. La aceastea selectia pastreaza largi posibilitati de progres insa efectul ei inceea ce priveste fixarea genelor favorabile este un progres mai lent comparativ cu selectia in conditii de autopolenizare (la pl. autogame).

Accelerarea fixarii genelor fav. la pl. alogame se poate realiza prin selectia aplicata generatiilor aplicate autopolenizarii. Selectia in conditii de cosangvinizare repetata prezinta insa dezavantajul ca limiteaza posibilitatile de progres ulterior deoarece duce la ingustarea bazei genetice. In scopul realizarii unei fixari mai rapide a genelor valoroase cu mentinerea in acelasi timp a bazei genetice, cu largi posibilitati de adaptare la pl. alogame se foloseste cu rezultate bune sel. recurenta. Selectia recurenta consta in alternarea eslectiei in cdt. de autopolenizare, cu incrucisre intre cele mai bune LC. Selectia recurenta contribuie la ameliorarea unor insusiri morfologice ,fiziologice ,biochimice , precum si a capacitatii combinative a liniilor.

Selectia recurenta ptr. capacitatea combinativa.- In ameliorarea pl. selectia nu se face numai dupa caract morfologice si fiziologice ci tine seama de capacitatea combinativa care caracterizeaza LC. In acest scop fiecare LC se incruciseaza cu-n analizator sau tester. Formele hibride obtinute intre LC si tester se verifica in cultura comparativa in anul urmator, aprecierea capacitatii combinative facandu-se pe baza productiei realizate. LC cu cea mai buna cap. combvinativa se amesteca, obtinandu-se astfel o noua populatie imbunatatita cu acre se incepe primul ciclu de productie. Operatiunea se repeta ptr a se obtine ciclul 2 si 3.

Prin aceasta nmetoda se obtin pop. din acare se pot extrage LC cu cap. combinativa foarte >.Populatiile obtinute prin selectia recurenta pot fi folosite in diverse feluri : cea mai frecventa este folosirea lor drept surse ptr extragerea de LC deosebit de valoroase prin incrucisarea carora urmeaza sa se obtina HS sau HD ca la Pb. Deasemenae pop. imbunatatite folosite caurmare a sel. recurente mai pot servi si ca surse ptr alegerea genotipurilor care urmeaza a fi recombinate in soiuri sintetice.

Selectia recurenta reciproca consta in aceea ca spre deosebire de sel. recurenta ptr. cap. combinativa unde testerul oate fi oarecare se foloseste catester materialul initial al unei LC cu care va intra in combinatie. Se merge prin urmare in paralel cu 2 LC, fiecare servind catester pt cealalta.

Populatiile obtinute prin selectia recurenta pot fi folosite in diverse feluri : cea mai frecventa este folosirea lor drept surse ptr extragerea de LC deosebit de valoroase prin incrucisarea carora urmeaza sa se obtina HS sau HD ca la Pb.