ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE
Evolutii Specifice Ale Comertului Electronic
INTRODUCERE
Comertul electronic contureaza o noua economie, aduce in prim-plan o lume in care creierul este folosit in detrimentul mainilor, o lume in care competitia globala este antrenata de tehnologia comunicatiilor, iar inovatia si conceptul depasesc productia.
Conceptul de comert electronic nu presupune doar un set de tehnici informationale si schimburi de date. Schimbul de marfuri prin intermediul comertului electronic solicita, la fel ca si comertul international, participarea persoanelor instruite la identificarea oportunitatilor de afaceri, la gasirea intermediarilor si la implementarea unui lant de distributie complex. Toate persoanele angrenate in schimbul de marfuri trebuie sa fie cunoscatoare ale practicilor de comert international, implicit ale uneltelor specifice.
In cele ce urmeaza, sunt detaliate informatii despre comertul electronic, pornind de la baza tehnologica reprezentata de reteaua de internet, trecand prin evolutia specifica si finalizand cu o analiza detaliata a comertului electronic din Romania, in contextul Uniunii Europene.
Primul capitol, intitulat "Internetul. Tehnologia viitorului" l-am dedicat in exclusivitate Internetului deoarece nu putem vorbi despre comert electronic fara sa vorbim despre Internet. Reteaua de internet reprezinta o adevarata revolutie a sfarsitului de secol XX si constituie totodata structura pe care s-a dezvoltat acest tip de comert.
Capitolele doi si trei contin informatii si teoretizari generale ale comertului electronic, cum ar fi definitii, tipologii, chestiuni ce tin de organizarea unei activitati de comert electronic, cateva date statistice privind evolutia comertului electronic, o comparatie intre comertul clasic si cel electronic si prezentarea unor forme ale magazinelor electronice. Toate aceste informatii ne introduc cu succes in sfera ce poarta numele de comert electronic.
Capitolul de incheiere, cel referitor la comercializarea electronica in Romania si Uniunea Europeana prezinta situatia la nivel national si european a comertului electronic.
Este subliniata evolitia in timp si spatiu a ceea ce inseamna circulatia marfurilor in comertul on-line si sunt oferite perspective ce pot conduce la imbunatatirea acestui mediu pentru intreprinzatori, consumatori si institutii bancare.
CAPITOLUL 1 Internetul. Tehnologia viitorului
In lumea afacerilor de azi tehnologia este vazuta ca un important factor catalizator al proceselor de restructurare a activitatilor comerciale precum si a strategiilor de dezvoltare a companiilor.
Companii care activeaza in cele mai diverse domenii (sectorul bancar, divertisment, telecomunicatii, distributie) isi modifica modul de derulare a afacerilor pentru a profita de puterea noilor tehnologii.
In ultima perioada se poate constata o proliferare a aplicatilor comerciale care profita de avantajele oferite de standardele de operare publica pe care le ofera Internetul. Aceste aplicatii cumuleaza accesul la Internet cu sistemele de tranzactionare de baze de date sau automatizare a proceselor comerciale.
1.1.Despre Internet
Internetul este o vasta retea de calculatoare (sau multe calculatoare legate intre ele), care conecteaza milioane de retele mai mici din intreaga lume. La reteaua Internet pot fi conectate toate tipurile de calculatoare. Toate calculatoarele conectate la internet fac schimb de informatii. Aceasta retea uriasa de calculatoare nu este controlata de nici un guvern sau organizatie, nu are un administrator unic. Totusi o parte dintre retele conectate la Internet sunt controlate de anumite companii. Initial reteaua de calculatoare precursoare a Internetului a fost constituita in ideea de a-i ajuta pe cercetatori si pe cei care lucrau in domeniul educational sa lucreze mai eficient, in sensul schimbului de date si al documentatiei. Nu putine au fost cazurile in care unii cercetatori au muncit ani de zile pentru a afla apoi ca munca lor fusese deja facuta sau ca altcineva era deja intr-un stadiu mai avansat.
Putem schita o definitie Internetului tinand cont doua aspecte - calculatoarele si oamenii. Pe de-o parte Internetul este o uriasa retea de calculatoare la care oricine isi poate
conecta propriul dispozitiv. Ne putem insa gandi la Internetul si ca la o vasta comunitate de oameni care se conecteaza la retea.
Cele patru elemente esentiale de care aveti nevoie pentru a lucra in Internet sunt: un calculator, un modem, un cont Internet si programe pentru Internet.
Internetul promite sa schimbe radical modul in care ne facem cumparaturile, comunicam, ne petrecem timpul liber, aflam ultimele stiri si informatii diverse, ne desfasuram activitatea la locul de munca si multe altele.
1.2.La inceput
In perioada anilor '60 Departamentul de Aparare al Statelor Unite avea nevoie de o retea de comunicatii care sa reziste in cazul unui atac nuclear. RAND, o corporatie militara, a propus centralizarea comunicarii intr-o retea. Aceasta retea continea nodurile capabile sa trasmita si sa primeasca mesaje. Fiecare nod isi avea propria adresa, astfel incat mesajul putea fi transmis unui anumit nod. In anul 1969 Departamentul Apararii pentru proiecte avansate al USA (The Defense Department's Advansed Research Projects Agency) cunoscut sub numele de ARPA sau DARPA a decis sa extinda aceasta retea.
In 1983, din motive pragmatice, ARPAnet s-a despartit in doua sisteme diferite numite ARPAnet si MILNET. ARPAnet a fost rezervata domeniilor civile, precum cercetarea, in timp ce MILNET a fost destinata exclusiv operatiunilor militare. Retelele au ramas conectate,astfel incat utilizatorii sa poata schimba informatii; acest sistem a devenit cunoscut sub numele de Internet.
Internetul contemporan
In anul 1991 au fost aproximativ 4,5 milioane de utilizatori de Internet si in numai 11 ani, in 2002, s-a ajuns la un numar impresionant de 679,7 milioane de utilizatori. Pentru anul 2004 s-a inregistrat un numar total de 940 de milioane de utilizatori de Internet, la o populatie mondiala de 6,3 miliarde de oameni, ceea ce reprezinta o crestere cu 38,3% fata de 2002 si in anul 2008 un total de 1,6 miliarde utilizatori de internet. Moderna tehnologie a comunicatiei ofera oportunitati uriase obiectivelor educationale si de pregatire, raspandirii stiintei si a noilor descoperiri, tranzactiilor economice si divertismentului.
In prezent mediul Internet este constituit din circa 8500 de retele conectate, aproape 2500 de calculatoare. In fiecare luna milioane de oameni testeaza Internetul si decid ca este ceea ce le trebuie. Viitorul Internetului este deosebit de promitator. Programele folosite devin din ce in ce mai prietenoase si mai usor de folosit. De asemenea conexiunile se realizeaza cu viteze din ce in ce mai mari. In principiu oricine poate avea acces la Internet. Accesul la reteaua Internet se poate face prin intermediul propriului calculator, daca a fost conectat la retea sau prin intermediul altor calculatoare conectate la internet
"Impiedicandu-se" de bariere tehnologice foarte mici, Internetul este un sistem liber de comunicatie fara limite de comunicare. Oriunde exista echipamentul (hardware si software) necesar conectarii la Internet, informatia poate fi transmisa netinand seama de distante si nici de jurisdictii. Pentru societate acest lucru ofera niste oportunitati neasteptate si care vor creste intr-un mod in care putini dintre noi ne-am fi imaginat vreodata. Dar, sa nu uitam ca provocarile si responsabilitatile apar odata cu oportunitatile.
S-au facut mari progrese in domeniul conferintelor audio sau video. De exemplu, exista tehnologii care permit colaborarea la anumite documente prin intermediul retelei. De asemenea, puteti sa luati parte la conferinte audio si chiar sa folositi o "planseta" electronica pentru a va expune temele si proiectele, astfel incat acestea sa poata fi vizualizate de catre toti participantii.
Unul din cele mai importante aspecte, deseori trecut cu vederea, este largimea de banda a utilizatorilor particulari. Largimea de banda se refera la cantitatea de date care se poate transmite sau receptiona printr-o conexiune la Internet. Ea se apropie rapid de punctul in care videoconferintele, filmele la cerere, aplicatiile multimedia cu efecte uluitoare si aplicatiile de distribuite vor deveni intr-adevar practice. In mod cert, majoritatea celor care se conecteaza Ia Internet se afIa in Statele Unite, dar Internetul este disponibil peste tot in lume.
CAPITOLUL 2
Comertul electronic. Concepte, definitii si forme
2.1 Definitii ale comertului electronic
Kalakota si Whinston: ".Este o metoda moderna de afaceri,care se adreseaza nevoilor firmelor si clientilor prin reducerea costurilor, concomitent cu imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, precum si cresterea vitezei de livrare sau prestare. Comertul electronic nu poate fi tratat fara a avea in vedere retelele de calculatoare, utile in cautarea si gasirea informatiilor necesare sprijinirii luarii diferitelor decizii atat de catre firme, cat si de catre consumatori".
Kestenbaum si Straight spuneau despre comertul electronic ca "reprezinta o integrare a e-mailului, transferului electronic de fonduri, schimbului electronic de date si alte asemenea tehnici intr-un sistem electronic atotcuprinzator de functii economice".[2]
Dennis P. Geller considera comertul electronic o "colectie de instrumente si practici ce presupun utilizarea tehnologiilor Internet si care permit unei firme de a crea, intretine si optimiza relatiile de afaceri cu alte firme si consumatorii individuali".[3]
In Buyer's Guide to Electronic Commerce: "Comertul electronic consta in utilizarea tehnologiilor informationale pentru imbunatatirea relatiilor dintre partenerii de afaceri".[4]
Exista si alte modalitati de definire a comertului electronic plecand de la modul in care este perceput de diferite grupuri, respectiv de utilizatori, lumea afacerilor, institutiile guvernamentale si furnizorii de tehnologie informationala (hardware si software).[5]
In ultimul deceniu , Internetul a evoluat intr-o unealta formidabila avand un impact major in toate aspectele vietii. La fiecare jumatate de an apar schimbari asa de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in urmatorii 10 ani . In prezent , participam cu totii la o revolutie care are loc in comert si telecomunicatii. Marile companii ale secolului isi vor avea originile in aceasta decada. Conform unor statistici , utilizatorul tipic de Internet este american (84%) , alb (87%) , vorbitor de limba engleza (93%) , in varsta de 35 de ani, educat si avand un salariu bun .
Pe plan mondial, comertul electronic nu mai este o simpla activitate care concentreaza doar eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a raspunde cat mai bine exigentelor acestora. In prezent,comertul electronic a devenit o componenta principala a politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate (SUA, Comunitatea Europeana, Japonia, etc.).
2.2. Evolutia comertului electronic si date statistice
Schimbul Electronic de Date (EDI - Electronic Data Interchange) a aparut prin anii '60 si poate fi considerat stramosul Comertului Electronic (EC - Electronic Commerce). EDI ofera societatilor comerciale posibilitatea sa schimbe documente de afaceri intr-o forma standard, utilizand mijloace electronice pentru prelucrarea si transmiterea acestora. In acelasi timp bancile utilizeaza retele dedicate pentru Transferul Electronic de Fonduri (EFT - Electronic Funds Transfer). Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE - Digital Economy). Ideea de baza este ca prin EC putem realiza schimbul de idei, de bunuri, de cunostinte pe langa simpla vanzare/cumparare de produse si servicii. Tehnologiile EC pot fi utilizate pentru a conduce o afacere utilizand pentru comunicare Internet-ul, Intranet-ul sau alte retele de calculatoare. In ultimii ani Internetul a devenit din ce in ce mai utilizat pentru Comertul Electronic. Internetul are o acoperire globala si este prin excelenta descentralizat. Are o structura ierarhica cu nuclee de mare viteza (intre 155 Mbps si 2,5 Gbps) in jurul carora 'cresc' retele regionale si individuale prin care se face accesul utilizatorilor finali. EC depinde puternic de o serie de infrastructuri de baza ale economiei globale, inclusiv de infrastructura retelelor de comunicatii. Cele mai noi realizari tehnologice legate de Internet (rata de transmisie de Gbps, mijloacele sofisticate de asigurare a protectiei datelor, cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii, interfata multimedia evoluata etc.) fac Internetul tot mai atractiv pentru EC.
Declaratia comuna Uniunea Europeana - Statele Unite privind comertul electronic scoate in evidenta rolul comertului electronic global in dezvoltarea economiei mondiale in secolul XXI. Se subliniaza, de asemenea, rolul pe care acesta il va avea in dinamizarea intreprinderilor mici si mijlocii: 'In particular, micile companii vor fi capabile sa obtina un acces fara precedent la pietele mondiale cu preturi reduse, iar consumatorii vor fi capabili sa aleaga dintr-o gama tot mai larga de produse si servicii. Comertul electronic va antrena productivitatea in toate sectoarele economiei noastre, va incuraja mai departe atat comertul de bunuri si servicii, cat si investitiile, va crea noi sectoare de activitate, noi forme de marketing si vanzare, noi fluxuri de venituri si, ceea ce este mai important, noi slujbe.
Principalele bariere in dezvoltarea comertului electronic raman problemele legate de securitate si incredere. Pe masura cresterii utilizatorilor casnici de Internet procedurile legate de autentificare si criptare a datelor personale primesc o importanta din ce in ce mai mare si de succesul implementarii lor depinde succesul comerciantilor de pe web.
In prezent,150 de milioane de consumatori folosesc Internetul pentru a cumpara produse, insa numai 30 de milioane cumpara produse din alte tari.
Potrivit statisticilor europene, numarul celor care au
cumparat cel putin un produs online a crescut de la 27% la 33% in decurs
de doi ani, iar in tari precum Franta, Germania si Marea
Britanie 50 la suta dintre utilizatorii de Internet si-au facut
cumparaturii online.
In tari ca Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda si Islanda, 91 %
dintre utilizatorii de Internet au achizitonat anul trecut diferite
produse online.
Rezultatele studiului privind cumparaturile online spun ca exista inca bariere pentru dezvoltarea comertului online, mai ales la cumparaturile realizate de persoane din alte tari, numarul acestora fiind de doar 7% in 2008, fata de 6% in 2006.
Conform studiilor privind comertul electronic, in prezent, in Romania, exista aproximativ 900 de magazine online active, cele mai multe oferind la vanzare produse din sfera tehnologiei si comunicatiilor. Jocurile pentru calculator, jucariile, florile, ceasurile si biletele la diverse spectacole se comercializeaza in 30% din magazinele online din Romania.
Cartea si informatia se vand in doar 10% din totalul magazinelor si acelasi procent din totalul magazinelor se ocupa de vestimentatie si moda. In momentul de fata, aproape 5% din totalul site-urilor care functioneaza in Romania sunt destinate activitatilor de comert electronic.
In 2007 s-au lansat magazine care comercializeaza laptopuri, produse de papetarie, retelistica, software, jucarii, auto, incaltaminte, audio, video sau muzica. In 2008 se observa o tendinta de crestere a numarului magazinelor specializate in comercializarea de produse precum computere, telefoane, filme, arta, produse industriale, auto si imbracaminte.
Informatiile actuale apreciaza ca pentru 2008-2009 produsele din domeniul tehnologiei informatiei domina comertul online.
Astfel, 72% dintre cei care au cumparat online in ultimele 12 luni au revenit pentru a achizitiona noi produse, ceea ce inseamna ca au fost multumiti si au devenit clienti fideli ai respectivelor magazine. Doar 21% dintre respondenti au declarat ca au avut probleme cu magazinele online.
Dintre cumparatorii online, majoritatea respondentilor achizitioneaza produse IT&C. 26% dintre respondenti declara chiar ca au cheltuit peste 2.000 de lei in magazinele online romanesti de IT&C pe parcursul ultimului an. Media veniturilor celor care au declarat ca nu fac cumparaturi online este 1.072 RON/luna, in timp ce media venturilor lunare ale cumparatorilor online este de 1.945 RON.
Institutii acreditate intentioneaza sa sprijine industria de comert
electronic pentru a dezvolta o marca de incredere -un sistem
bazat pe un cod de conduita acceptat de magazinele online a carui
respectare sa fie certificata de un organism independent.
Acest sistem a fost adoptat in
numeroase tari membre ale Uniunii Europene. Se analizeaza si
posibilitatea de a elabora, in colaborare cu industria si cu cei care
cumpara online, un sistem alternativ de solutionare a disputelor
survenite intre cumparatori si magazinele online. Acest
sistem ar creste increderea cumparatorilor in comertul
electronic, oferindu-le o modalitate mai simpla si mai rapida de solutionare a
disputelor decat cele existente in prezent.
In primele patru luni ale anului, tranzactiile cu cardul pe internet au crescut cu 75% ca numar si cu 80% ca valoare. Pe intregul an este asteptata o crestere cu pana la 50% a sumelor tranzactionate pe internet cu cardul si o crestere a ponderii acestui sistem de plata in comertul electronic general de la 20% la 25%. Piata totala de comert electronic, ce include toate formele de plata, a fost anul trecut intre 230 si 250 de milioane de euro si va creste si anul acesta, chiar daca nu in ritmul de anul trecut. Cresterea e justificata de jucatorii din industrie ca o tendinta fireasca, avand in vedere debutul tarziu al acestui tip de comert pe piata locala, insa si prin prisma crizei care mobilizeaza companiile spre un canal de vanzari in care cash-ul devine disponibil mai rapid.
Totusi, ca valoare medie, cel putin pe primele luni ale anului, s-a inregistrat o scadere de opt procente, de la 84 de euro in 2008 la 77 de euro in primele luni ale acestui an. Pe timp de criza, oamenii sunt mai prudent si cumpara produse mai putin costisitoare. De exemplu, aleg variante mai ieftine de notebookuri sau telefoane mobile sau vacante care sa nu presupuna un efort financiar prea mare. Astfel se explica scaderea valorii medii a unei cumparaturi on-line, suplinita insa de cresterea constanta a numarului de tranzactii. Totusi, cresterea spectaculoasa pentru o perioada ca aceasta, in care majoritatea businessurilor intra pe scaderi justificate de criza, se datoreaza, in parte, insesi crizei. "Avansul acesta reprezinta, in primul rand, evolutia fireasca a comertului electronic. In acelasi timp, in acest avans se regasesc si reactiile oamenilor si ale societatilor comerciale in fata crizei, adica nevoia de cash (disponibil) si nevoia de diversificare a modalitatilor de desfacere.
In perioada ianuarie-aprilie 2009 s-au facut 356.141 de tranzactii, fata de 198.354 de tranzactii in perioada similara a anului trecut. Cele mai multe tranzactii au fost efectuate in lei, respectiv peste 235.000, fata de aproximativ 116.500 in euro si 2.400 in dolari; cu toate acestea, tranzactiile in euro au fost duble ca valoare - 18,5 milioane de euro, cu o valoare exprimata in lei de peste 77 de milioane, fata de 34,95 milioane - valoarea tranzactiilor derulate in moneda nationala.
2.3. Arhitectura comertului electronic
Pentru a construi un sistem de e-commerce, din punct de vedere arhitectural este nevoie de colaborarea a patru componente (subsisteme electonice/informatice) corespunzatoare urmatoarelor roluri:
Client. Un echipament, clasic un PC,conectat direct prin intermediul uniu furnizor de internet(ISP) sau indirect,clientul facand parte dintr-o retea a unei corporatii cu acces la internet. Clientul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi. Pentru o mai usoara cautare a unui magazin virtual ,clientul, foloseste Browser-ul. Cumparatorul poate primi mesaje pentru comfirmarea incheierii tranzactiei sau a unor informatii suplimentare prin intermediul postei electronice
Comerciant. Sistem informatic (hard & soft), situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si actualizeaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line pe Internet.
Sistemul tranzactional. Sistemul informatic (hard & soft) responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare.
Dispecer plati. (Payment Gateway). Sistem informatic responsabil cu rularea instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verificarea cartilor de credit si autorizarea platilor; acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintre reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara (supusa unor cerinte de securitate sporite), poarta prin care accesul este controlat de un 'portar' (gatekeeper); pe baza informatiilor specifice cartii de credit (tip_card, nr_card) din instructiunile de plata 'portarul' redirecteaza informatia catre un centru de carduri (CC - un server certificat in acest scop si agreat de banca emitenta); in acest loc este identificata banca care a emis cardul iar instructiunile de plata sunt trimise mai departe catre serverul acestei banci conectat in reteaua interbancara;odata informatiile ajunse in reteaua bancii cu care lucreaza cumparatorul,sunt efectuate (automat) o serie de verificari privind autenticitatea si soldul disponibil in contul cardului implicat in tranzactie; in functie de rezultatul acestor verificari,banca decide fie efectuarea platii (transfer bancar - catre contul comerciantului care poate fi deschis la orice alta banca), fie refuza sa faca aceasta plata.In ambele cazuri,rezultatul deciziei (confimare plata sau refuz) este trimis in timp real,parcurgand acest lant de servere in sens invers, catre client. Cu alte cuvinte, in cateva secunde cumparatorul afla daca banca sa a operat plata sau nu.
Transmiterea si primirea mesajelor si a datelor
Datele transferate prin Internet sunt divizate in parti numite pachete, transmise unul cate unul si reasamblate la destinatar. Sarcina de reasamblare revine receptorului, cu ajutorul unor aplicatii specializate. Fiecare pachet include un header cu metadate, cum ar fi:
identificatorul mesajului;
numarul secventei din mesaj.
Transmiterea si receptionarea mesajului in aceasta forma sunt redate in Anexa 1
Tranzactiile
Din punct de vedere al interactiunii pe Internet, tranzactia este un set de operatiuni care modifica continutul unui fisier sau fisiere si/sau date.
Pentru a finaliza o tranzactie, fie intregul set de operatiuni care sta la baza ei trebuie executat, fie nici una din ele nu trebuie realizate. In terminologia bazelor de date, o tranzactie este setul de operatiuni care, in final, fie este comisa (commit), fie anulata (roll back).
Exemplu:
Transferul bancar.Banii se scad din soldul unui cont si sunt adaugati in altul.
Daca scaderea da gres, atunci valoarea nu trebuie adaugata nici in celalalt cont. Sau invers: daca adaugarea unei sume intr-un cont esueaza, deducerea nu trebuie sa aiba loc.
Internet, Intranet, Extanet
Internetul este o retea formata din mii de LAN-uri, WAN-uri si noduri de retele (calculatoare si alte dispozitive atasate retelelor).
Un Intranet este un Internet privat ce apartine unei organizatii sau firme. Foloseste standardele tehnologiei Internet pentru a oferi o larga varietate de informatii salariatilor.
Un Intranet este alcatuit dintr-un LAN al firmei, protejat de lumea exterioara printr-un firewall. In Anexa 2 este prezentata configuratia tipica pentru un Intranet
Extranetul este un Intranet extins. El ofera posibilitatea accesarii externe a Intranetului. Astfel, folosind un browser Web, angajatii, partenerii de afaceri pot sa obtina accesul la datele si aplicatiile interne ale unei organizatii, pe baza unui protocol stabilit intre cei care au nevoie de impartirea informatiilor. Configuratia uzuala pentru un Extranet este redat in Anexa 3
Arhitectura client/server
Client/server este conceptul de baza ce face posibila functionarea Web-ului pe Internet.In sistemele client/server, un client transmite o cerere si parametrii acesteia catre server.
Serverul proceseaza cererea si o satisface, daca este posibil, transmitand raspunsul la client.
In mod obisnuit, clientul este cel care afiseaza si prelucreaza local datele, aduse si manipulate prin intermediul serverului.
In Anexa 4 este prezentata arhitectura de baza client/server.
Concluzii cu privire la arhitectura comertului electronic
Aplicatiile care fac parte din comertul electronic depind de insfrastructura,in special de retelele disponibile,asa cum rezulta din anexa 5 .(Vezi Anexa 5 concluzii infrastructura comert electronic)
2.4 Forme ale comertului electronic
Fiind vorba de 'comert', fie si electronic, denumirea sugereaza de la sine existenta tandemului vanzator - cumparator. Intr-adevar forma B2C (Business - to - Customer) desemneaza cea mai raspandita si utilizata forma de comert electronic, prin care produsele si serviciile sunt vandute-achizitionate on-line prin intermediul uneia dinsolutiile oferite de instrumentele specifice Internet-ului.
2.4.1. Comertul electronic de tip afacere-client (Business to Consumer)
Comertul electronic de tip Business to Consumer este un proces care face posibila interactiunea electronica dintre clienti si o afacere. Este un domeniu care a crescut enorm in ultimii ani. O mare parte din aceasta crestere se datoreaza expansiunii fenomenale a sectiunii World Wide Web-ului pe Internet.
Exista o multitudine de categorii de comert electronic de tip afacere-client, dar probabil cea mai simpla forma este vanzarea online. Folosind numai aplicatiile comertului electronic, se pot obtine informatii despre un anumit produs, se poate achizitiona si se poate aranja livrarea.
Comertul electronic afacere-client este mai mult decat achizitionarea sau vanzare online. Clientii doresc avantaje sporite nu doar de la magazine dar de asemenea si de la banci. Ei doresc sa fie capabili sa verifice balantele de conturi. Sa plateasca facturi si sa transfere fonduri si ideal, de oriunde.
Astazi, aparitia tranzactiilor Business to Consumer facilitate electronic, a facut ca operatiile bancare de la domiciliu online sa devina o posibilitate mult mai realista. Exista o multime de motive datorita carora operatiile bancare online au o sansa mai mare de succes de aceasta data. O categorie in crestere a comertului electronic afacere - client este serviciul clienti. Furnizarea functiunilor serviciului clienti online - in special utilizand Web-ul - are o buna motivare.
Pagina web se poate utiliza si pentru a obtine un feedback al clientilor despre o gama de noi produse care nu au fost oficial lansate. Multumita capabilitatilor multimedia ale web-ului, se pot furniza clientilor o multime de informatii despre noile produse si de asemenea se pot prezenta cum vor arata acestea sau cum se vor auzi.
Se pot folosi informatii detaliate de la clienti, de pe pagina de web pentru a efectua vanzari din intreaga gama a produselor firmei.
Avantaje si dezavantaje in Business to Consumer
Avantaje:
Dezvoltarea relatiilor cu clientii si o mai buna cunoastere a acestora
Posibilitatea crearii unei relatii directe cu clientii si oferirii unor servicii personalizate
"Spatiu" relativ ieftin si flexibil pentru prezentarea afacerii
Posibilitatea de a prezenta informatii detailate si recente pe un suport ieftin, modern si estetic
Dezavantaje:
Greutatea cu care se realizeaza plati on-line de catre detinatorii de carti de debit, din cauza sistemului informational necesar
Neincrederea consumatorilor in cumparaturile on-line - unii cumparatori sunt traditionali. Se prevede totusi ca in viitor tinerii cu venituri sa faca mai multe cumparaturi on-line
Informatii neactualizate
Spam (e-mail-uri nesolicitate)
Virusi
2.4.2. Comertul electronic de tip afacere-afacere (Business to Business)
Comertul electronic de tip Business to Business (B2B) utilizeaza mijloace electronice pentru a facilita procese comerciale traditionale cum ar fi aprovizionarea si distributia. Cea mai are parte a activitatii comertului electronic desfasurata in zilele noastre, intra in categoria business-to-business. De fapt, anumite surse estimeaza ca piata business-to-business este mai mult de 100 de ori mai mare decat piata business-to-consumer.
Comertul electronic modern cuprinde mai mult decat transmisia electronica a datelor. O mare parte a comertului electronic business-to-business implica achizitiile organizatiei. De multi ani, managerii de aprovizionare au cautat cai de reducere a costurilor asociate cu tranzactii voluminoase, dar de valoare redusa. De exemplu, o companie poate sa piarda mult timp si bani recomandand zilnic produse cum ar fi cele de papetarie, rechizite de birou. S-a observat ca comertul electronic poate furniza solutia pentru problema volum-mare, valoare redusa daca ar putea fi convenit un standard pentru cumparari.
Un grup numit Internet Purchasing Round Table s-a format in 1996 si s-a ocupat de problema volum mare, valoare redusa, timp de mai multe luni. Grupul cuprindea un numar de 500 companii, precum si reprezentanti ai unui numar mare de firme furnizoare. Rezultatul deliberarilor a fost cumpararea deschisa pe Internet, sau OBI.
Companiile care nu interactioneaza electronic cu partenerii de afaceri devin o minoritate si astfel sunt marginalizati in fata competitorilor si a partenerilor.
Avantaje si dezavantaje in Business to Business
Avantaje:
Automatizarea procedurilor (comenzi, facturare, productia neterminata, etc) - economie de timp si costuri reduse, posibilitatea de a se concentra pe o strategie de servicii client
Dezvoltarea relatiilor cu clientii
Posibilitatea de a gasi noi clienti
Utilizarea unui sistem integrat - in interiorul firmei se pot accesa anumite informatii de toti angajatii sau o parte din ei (Intranet), accesarea de catre partenerii din exterior a unor informatii (Extranet) si cu publicul (Internet).
Posibilitatea de a prezenta informatii detailate si recente pe un suport ieftin, modern si estetic
Posibilitatea de pastrare a informatiei in format electronic
Dezavantaje:
Nevoia de restructurare a organizatiei - va fi nevoie sa se modifice modalitatile de operare ale comenzilor si de facturare.
Nevoia de restructurare a activitatilor si ale posturilor
Costurile legate de software-ul de gestiune si costurile indirecte de formare si informare a afacerii
Dificultatile de infruntat in cazul utilizarii unei noi tehnologii cu personal nepregatiti
Informatii neactualizate
Spam (e-mail-uri nesolicitate)
Virusi
In continuare sunt prezentate, in linii generale, cateva modele de afaceri pe Internet:
2.4.3 Magazinul electronic (e-shop)
Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet.
Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau film, carti, CD-uri, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme.
Alegerea variantei optime pentru acest magazin depinde de costurile de telecomunicatie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul tinta, marimea, structura si obiectivele pe termen mediu ale viitorului magazin electronic.
2.4.4 Magazinul universal electronic (e-mall)
Un magazin universal electronic (e-mall) ofera un front comun pentru mai multe magazine electronice si poate fi realizat utilizand diversele modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul magazinului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin.
Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai magazinul electronic; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informatii curente regionale sau sectoriale.
2.4.5 Licitatia electronica (e-auction)
Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes.
Acest model poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in magazinele electronice obisnuite.
Asemeni unui magazin universal electronic, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare.
2.5. Modalitati de plata electronica
In domeniul mijloacelor electronice de plata, cercetarile sunt in plina desfasurare.
Exista numeroase sisteme in curs de experimentare, altele abia au fost cercetate si supuse analizei. Este normal ca prudenta si securitatea sa fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Sistemele de plati electronice cele mai cunoscute sunt grupate in patru categorii:
a) Sisteme de plati bazate pe carduri bancare
Multe cumparari de bunuri si servicii prin Internet se fac platindu-se cu carduri bancare obisnuite (Visa, MasterCard etc.). Insa tranzactiile cu carduri contin informatii confidentiale privind cardul si informatiile personale ale clientilor, informatii ce pot fi interceptate in timpul transmisiei prin Internet. Fara un soft special, orice persoana care monitorizeaza traficul pe retea poate citi continutul acestor date confidentiale si le poate folosi ulterior. Este necesara elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plati, care sa permita coordonarea partilor legitime implicate in transfer si folosirea corecta a metodelor de securitate.
In 1996, MasterCard si Visa au convenit sa consolideze standardele lor de plati electronice intr-unul singur, numit SET (Secure Electronic Transaction). Protocolul SET isi propune sapte obiective de securitate in e-commerce:
Sa asigure confidentialitatea instructiunilor de plata si a informatiilor de cerere care sunt transmise odata cu informatiile de plata.
Sa garanteze integritatea tuturor datelor transmise.
Sa asigure autentificarea cumparatorului precum si faptul ca acesta este utilizatorul legitim al unei marci de card.
Sa asigure autentificarea vanzatorului precum si faptul ca acesta accepta tranzactii cu carduri prin relatia sa cu o institutie financiara achizitoare.
Sa foloseasca cele mai bune metode de securitate pentru a proteja partile antrenate in comert.
Sa fie un protocol care sa nu depinda de mecanismele de securitate ale transportului si care sa nu impiedice folosirea acestora.
Sa faciliteze si sa incurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft si cei de retea.
b) Sisteme online de plata cu moneda electronica
Un exemplu relevant in sistemele de plata online cu moneda electronica il reprezinta E-Cash.
E-Cash reprezinta un exemplu de sistem electronic de plati, care foloseste posta electronica sau Web-ul pentru implementarea unui concept de portofel virtual. Este prima solutie totalmente soft pentru platile electronice.
E-Cash este un sistem de plati complet anonim, ce foloseste conturi numerice in banci si tehnica semnaturilor oarbe. Ca urmare, discul cumparatorului devine un veritabil 'portofel electronic'. Apoi, se pot executa plati intre persoane individuale sau catre firme, prin intermediul acestor eCash.
c) Sisteme de microplati
Exista deja, asa cum s-a vazut pana acum, un numar de protocoale de plata in comertul electronic destinate unor tranzactii 'mari', de 5 USD, 10 USD si mai mult. Costul per tranzactie este, de obicei, de cativa centi plus un procent din suma vehiculata. Atunci cand aceste costuri sunt aplicate la tranzactii cu valori mici (50 de centi sau mai putin), costul devine semnificativ in pretul total al tranzactiei. Ca urmare, pentru a obtine efectiv un pret minim pentru anumite bunuri si servicii 'ieftine' ce urmeaza a fi cumparate, vor trebui utilizate noi protocoale. Sistemele cele mai intalnite de micro-plati sunt CyberCoin si MilliCent.
d) Plati prin cecuri electronice
Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plati si alte functii financiare ale cecurilor pe hartie, prin utilizarea semnaturilor digitale si a mesajelor criptate, pe suportul retelei Internet. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor, autenticitatea si nerepudierea proprietatii, toate fiind conditii suficiente pentru a preveni frauda din partea bancilor sau a clientilor lor.
In prezent, cecurile electronice incep sa fie utilizate intr-un program pilot cu Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plateste furnizorii Departamentului de Aparare.
Cecurile pe hartie sunt cele mai utilizate instrumente de plata (dupa folosirea banilor cash) in majoritatea statelor occidentale. Acestea au avantajul ca platitorul si cel care incaseaza suma pot fi persoane individuale, mici afaceristi, banci, corporatii, guverne [6]sau orice alt tip de organizatii. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la platitor la incasator.
Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea ca documentele electronice pot substitui hartia, iar semnaturile digitale cu chei publice pot substitui semnaturile olografe.
2.6. Televiziune versus Internet
Internetul castiga piata globala datorita avantajelor evidente pe care le ofera in raport cu televiziunea. Crearea retelei EOL (sora geamana a AOL-ului) si campania de achizitii pe care concernele americane si europene mare o duc fata de retelele TV conduce la ideea ca Internetul va inghiti televiziunea. Consecinta va fi mutarea strategiilor si campaniilor de promovare de pe TV pe Internet. In 1999 Microsoft a pus la punct prima telecomanda comuna TV/I care imparte un ecran in patru spatii si difuzeaza patru tipuri de informatie Internet sau TV concomitent. Un spatiu publicitar achizitionat intr-o asemenea retea este evident mai profitabil. Internetul dezvolta si strategii educationale (invatamant la distanta) la costuri mult mai mici decat cursurile TV si costuri mai mici chiar decat banalul mers la scoala. Marile retele de televiziune au observat pericolul si incearca sa se asocieze cu mari furnizori de Internet. In urmatorii ani
prezenta Internetului in casele consumatorilor va fi cel putin la fel de intensa ca si a televiziunii.
Iata in continuare cateva lucruri ce se aseamana si se deosebesc la Internet si televiziune:
Asemanari:
Mijloace de informare in masa;
Si televiziunea si Internetul castiga audienta prin rapiditatea transmisiei de informatie;
Televiziunea si Internetul supravietuiesc prin vanzarea de publicitate intre diferitele soiuri de informatie furnizata; Ambele furnizeaza consumatorului programe de divertisment in afara de informatie, deci au o componenta de entertainment bine definita;
Televiziunea si Internetul vand direct produse: TV prin teleshopping, Internetul prin magazine virtuale, ambele folosind servicii postale pentru livrari la domiciliu;
Sunt fundamentate electronic si folosesc imaginea pe ecran ca mijloc de comunicare;
Deosebiri:
Televiziunea nu stocheaza informatie, Internetul stocheaza - mesajul Internet ajunge mai repede la destinatar, decat mesajul TV;
Targetul Internetului poate fi mult mai precis decat targetul televiziunii;
Calitatea imaginii TV este inferioara calitatii imaginii Internet: 4-500 de linii fata de 650 de linii (unitate de masura pentru claritatea ecranului)
Costurile televiziunii sunt mult mai mari decat costurile Internetului.
Volumul de informatie pe Internet fata de volumul de informatie TV transmisibil pe unitate de timp este mai mare
Initiativele comerciale Internet sunt mult mai productive decat cele TV.
Unitatea de publicitate este mult mai ieftina pe Internet decat pe TV.
2.7. Avantaje si dezavantaje ale comertului electronic
Fara indoiala, Internetul are, in prezent, un impact extraordinar asupra lumii afacerilor.
Aceasta se datoreaza avantajelor evidente pe care le prezinta atat comerciantilor cat si cumparatorilor in comparatie cu mijloacele traditionale de desfasurare a activitatilor comerciale.
Succesul unui magazin depinde de diversi factori, cum ar fi: numarul de vizitatori, preturile practicate, promovarea , amenajarea, pregatirea vanzatorilor etc. Dintre acestia, numarul de vizitatori este probabil cel mai important (un magazin virtual fara vizitatori nu poate vinde nimic).
Cu toate acestea, Internetul are dezavantajele sale, care difera in functie de partea implicata:
AVANTAJE PENTRU COMERCIANTI
a) Costurile reduse
Prin costurile reduse pe care le implica deschiderea unui magazin virtual, firmele mici se confrunta cu o bariera mai putin in calea intrarii pe pietele dominante pana acum de firmele mari.
Mai mult, o firma mica, prin flexibilitatea si deschiderea la nou de care poate da dovada, se bucura de un mare avantaj, fata de o firma mare, dominata de birocratie si conservatorism.
b) Informatii si comenzi 24 de ore din 24
Spre deosebire de angajatii obisnuiti, care au nevoie de salarii, un program de lucru, concediu, a caror productivitate variaza si sunt subiectivi, un web site ofera informatii despre firma si produsele sale sau preia conducerea si proceseaza comenzi 24 de ore din 24, 7 zile din 7, cu costuri minime.
c) Diferenta de fus orar
Aceasta mai aduce un avantaj si in cazul extinderii pe pietele externe, cand diferenta de fus orar ar fi putut ingreuna contactele dintre firme. De asemenea, imbunatateste comunicarea cu clientii, care nu mai sunt obligati sa respecte un anume program, putand obtine informatii sau lansa comenzi oricand doresc.
Reteaua mondiala nu este ingradita de granite, nu este in posesia nimanui, iar accesul si costurile de publicare sunt extrem de reduse.
O firma producatoare isi poate vinde acum produsele in orice tara prin intermediul unui web site fara a mai fi nevoie sa stabileasca contacte cu firme locale sau sa faca investitii foarte mari.
d) Automatizare
Aceste costuri pot fi reduse drastic prin automatizarea procesului de comanda. De asemenea, exista posibilitatea automatizarii complete printr-o integrare cu sistemul de gestiune, ceea ce poate duce la o crestere a productivitatii generale a firmei.
e) Cercetare de marketing
Spre deosebire de o fiinta umana, calculatorul poate retine nu numai numele si datele personale ale tuturor clientilor, dar si preferintele acestora, fiind capabile sa adapteze oferta si modul de prezentare al produselor dupa profilul fiecarui client.
Studiul clientilor pe Internet poate fi realizat fara ca acestia sa-si dea macar seama, fiind disponibile informatii ca: localizare, tipul browserului si al sistemului de operare, site-ul de unde vine, obiceiuri de navigare.
DEZAVANTAJE PENTRU COMERCIANTI
a) Fraude
Ca in orice domeniu, tehnologia Internetului a creat si noi posibilitati de fraudare. In lipsa unui contact direct, un client poate sa insele comerciantului in privinta identitatii sale sau posibilitatilor sale reale de plata.
Majoritatea magazinelor virtuale occidentale au retineri in a trimite marfuri spre Europa de Est tocmai din cauza numeroaselor incercari reusite de fraudare cu carti de credit false initiate de est-europeni.
b) Securitatea datelor
O alta problema deosebit de importanta este cea legata de securitatea datelor. O firma fara acces la Internet nu are multe motive de ingrijorare privind integritatea sistemelor sale informatice de gestiune.
Conectarea la o retea publica, in care oricine poate avea acces mai mult sau mai putin autorizat la date confidentiale din reteaua locala, ridica probleme serioase. Apar astfel riscuri care nu existau inainte de aparitia acestui tip de comert.
AVANTAJE PENTRU CLIENTI
Informatii si comenzi 24 de ore din 24
Aceasta disponibilitate independenta de un program anume reprezinta un avantaj major pentru clienti, care isi pot face astfel de cumparaturile chiar si noaptea, cand nu mai sunt retinuti de alte probleme mai urgente (serviciu, gospodarie etc.)
Datorita comertului electronic, nu mai este necesara deplasarea la centre comerciale, nici macar pana la "magazinul din colt". Fiecare isi poate comanda stand acasa, in fata calculatorului si analizand si comparand in liniste diferitele produse. Aparitia comertului electronic a dat un nou sens termenului "globalizare". Pentru a cumpara, de exemplu, obiecte artizanale din Madagascar, nu mai este necesara deplasarea la fata locului, ci doar deschiderea browser-ului la adresa unui magazin care comercializeaza aceste obiecte.
DEZAVANTAJE PENTRU CLIENTI
a) Informatii personale
Cel mai important motiv pentru care unele persoane ezita sa utilizeze Internetul pentru cumparaturi il reprezinta teama de a furniza on line informatii legate de cartea de credit.
b) Teama de dezvaluire a datelor personale
O alta problema deosebit de importanta o reprezinta atentarea la intimitatea personala.
Potentialii cumparatori se tem ca, prin intermediul Internet-ului, comerciantii sau persoane rau intentionate pot culege informatii foarte detaliate despre ei.
Un magazin electronic nu este similar cu un magazin traditional. Este insa o modalitate eficienta de a extinde accesibilitatea la informatii privind produsele oferite de firma si poate contribui direct si indirect la cresterea vanzarilor si la reducerea costurilor cu prezentarea ofertei. Orice client poate vizita pagina intreprinderii, fara a mai fi nevoie sa sune sau sa scrie, economisind timp si bani de ambele parti. Transmiterea comenzilor poate fi de asemenea simplificata, clientii avand posibilitatea de a comanda oricand si de oriunde.
Produsele ce se preteaza cel mai bine la vanzarea prin Internet sunt cele standardizate, destinate publicului larg, usor de livrat prin posta sau curier, cu caracteristici bine definite, cu valori medii si mari.
Un magazin electronic este folosit cel mai bine in combinatie cu un magazin fizic sau mai multe, contribuind la promovarea ofertei si cresterea satisfactiei clientilor si necesitand investitii relativ reduse.
2.8 Impactul crizei mondiale asupra comertului electronic
Este vorba despre piata
din SUA, statul unde comertul electronic are cea mai mare greutate si
de unde au pornit si problemele economice care ne afecteaza pe totti
acum.
La nivel de cifre, vestile
nu sunt la fel de bune cum au fost la finalul primului trimestru al anului 2008 cand cresterea a fost de 11%, insa
nici atat de rele cum aratau previziunile. Concret, in trimestrul I din 2009 piata a stagnat comparativ cu primele
trei luni ale anului trecut.
Mai interesante sunt insa schimbarile in atitudinea comerciantilor fata de internet si vanzarile online, schimbari care ne fac sa credem ca totusi, criza poate insemna si un avant pentru comertul electronic.
Astfel, in cadrul unui studiu Shop .org derulat de Forrester asupra unui numar de 117 comercianti, 4 din 5 respondenti au identificat internetul ca fiind cel mai sigur canal de vanzari in perioade economice dificile. In consecinta, majoritatea companiilor se concentreaza in continuare asupra dezvoltarii partii online a business-ului, 50% pastrand bugetele pentru acest scop intacte, iar 24% marindu-le.
Se pare asadar, ca pe langa riscurile financiare crescute, criza provoaca o schimbare de mentalitate si abordare in randul comerciantilor care nu poate decat sa ajute la evolutia industriei.
In acest an au aparut si primele actiuni de promovare a serviciilor magazinelor online: conditii speciale de service, termene speciale de livrare etc. Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai mult despre nemultumirile clientilor magazinelor online, in care puterea de cumparare a scazut destul de mult iar cumparatorii sunt chiar mai selectivi decat inainte, cateva magazine au ales sa isi imbunatateasca serviciile de customer care si retentie a clientilor.
Capitolul 3.Comertul electronic in Romania si Uniunea Europeana
Comertul electronic in Romania.Particularitati
Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Cei interesati, adica statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de spectaculos in urmatorii trei ani, conform studiilor copyright.
Comertului online i se prevede un viitor optimist in Romania. Milioane de cumparatori sunt asteptati, in 2009, in magazinele virtuale, cresterea vinzarilor fiind estimata la peste 85% fata de 2008, pe o piata de sute de mii de euro. Cifra nu este deloc exagerata, daca luam in calcul dezvoltarea economica a grupurilor comerciale prezente on-line si ofertele tot mai bogate in produse si servicii pregatite pentru anul viitor. Recentele achizitii facute de RTC Holding, unul dintre cele mai mari grupuri comerciale aflate in proprietatea romaneasca, au dus la o crestere a profitului si au adus un plus de valoare segmentului de e-business. In primavara
anului 2009 compania urmeaza sa adauge inca cinci magazine virtuale, profilate pe vinuri si pe vanzari de carte si de media. Acesta din urma se adreseza romanilor din strainatate ce va contine peste 10.000 de titluri de referinta din literatura romana si aproape o mie de titluri din toate genurile muzicale. In ceea ce priveste produsele electronice, oferta va fi la fel de bogata ca in 2007, cand media saptamanala a vizitatorilor numai pe www.bestcomputers.ro a fost de aproximativ 20.000, cumuland o crestere de circa 66% fata de 2003. La fel se va intampla si in cadrul diviziei telecom, unde se vor comercializa de la telefoane mobile si fixe pana la accesorii GSM si cartele prepay. De asemenea, pentru a-si atrage cumparatorii in magazinele lor, comerciantii vor inaugura in 2009 servicii care vor permite testarea produselor. Internautii vor putea citi primele pagini din cartile expuse la vanzare sau vor putea asculta inserturi de cate 30 de secunde de fiecare CD.Astfel ,la fel cum se intampla si in strainatate, noile aparitii in domeniul cartilor vor fi prezente online inainte de a aparea in rafturile librariilor.
Dupa ce au cantarit cu grija toate oportunitatile de castig si intreprinzatorii mici si mijlocii au ales pentru 2008 suportul online pentru a-si dezvolta afacerile. Ideea de e-business s-a dovedit a fi un as in maneca marilor companii din tara in 2005, acestea inregistrand castiguri importante prin reclamele si magazinele online. Exemplul va fi urmat anul viitor si de catre micii producatori care au facut deja primii pasi prin realizarea de site-uri. "Tendinta cea mai puternica pentru 2009 va fi clar legata de micii investitori profilati in special pe vanzari de produse artizanale si de obiecte specifice fiecarei regiuni" .
Micii intreprinzatori nu vor crea insa probleme jucatorilor online consacrati. Promovarea prin internet a constituit unul din punctele lor forte in 2007, aceasta inregistrand cresteri spectaculoase in Romania. Trendul va ramane constant si in 2008-2009, direct proportional cu acesta crescand si costurile reclamelor pe internet.
Volumul tranzactiilor online intermediate de sistemul 3D Secure romanesc, unde plata se efectueaza prin card, a crescut continuu dupa lansarea sa, in martie 2004, ajungand la suma de opt milioane de dolari in aprilie 2007. Valoarea pentru comert electronic ar putea ajunge,la sfarsitul acestui an , la 80 milioane de euro, ponderea covarsitoare , de aproximativ 90%, fiind detinuta de tranzactiile operate de catre clientii din afara tarii.
In Romania exista mai mult de 500 de site-uri care deruleaza tranzactii in sistem electronic (din care numai 160 active - inregistrate in sistemele de plata online) . Comertul electronic inregistreaza o rata de crestere lunara foarte mare,de 17-20%. Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online. Potrivit RomCard, in primele cinci luni din 2007 s-au efectuat aproximativ 332.000 de tranzactii in sistem 3D Secure,valoarea cumparaturilor generate de aceste tranzactii ridicandu-se la 65 milioane USD. Media tranzactiilor se invarte in jurul a 45.000 pe luna, ceea ce inseamna ca la sfarsitul anului ne vom apropia de jumatate de milion. Insa din valoarea totala a tranzactiilor procesate prin RomCard in sistem 3D Secure, cardurile romanesti genereaza sub 10%. Nu toate magazinele virtuale sunt inrolate, insa, in sistemul 3D Secure. La 4 milioane de utilizatori Internet si 6 milioane detinatori de carduri de debit (majoritatea) si credit in Romania, valoarea tranzactiilor cu cardurile emise in Romania a crescut de la 1,8 milioane de euro, in 2003 , la 2,8 milioane in 2004, ajungand la o cifra naucitoare de 9 milioane in 2008.
In prezent, 160 de comercianti sunt inregistrati si se asteapta ca numarul acestora sa creasca la 300 pana la sfarsitul acestui an. De asemenea , nici numarul clientilor care prefera plata prin card nu este foarte mare, multi optand inca pentru tipul de plata 'cash on delivery' (sau ramburs, folosind termenul romanesc).
Potentialul de dezvoltare a comertului electronic prin prisma infrastructurii tehnologice si informationale
Tendintele recente in evolutia acestor indicatori in Romania releva, fara echivoc, manifestarea unui decalaj digital consistent si in curs de agravare, atat in raport cu tarile membre ale UE, cat si cu celelalte tari candidate la aderare. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat decalajul digital dintre tarile membre si cele candidate la UE tinde sa se ingusteze, in timp ce in cazul tarii noastre se manifesta tendinta opusa, de amplificare a discrepantelor fata de ambele grupuri de tari. In aceste conditii, exista riscul ca decalajul digital sa accentueze si mai mult inegalitatile curente in termeni de venituri si bunastare dintre Romania si UE.
Cateva aspecte sustin aceste constatari :
1) Prin prisma indicatorilor vizand infrastructura de telecomunicatii si cea infor-mationala (accesul la telefonia fixa si mobila, dotarea cu calculatoare personale), precum si a indicatorilor privind difuziunea Internetului (numarul de calculatoare racordate la Internet, numarul utilizatorilor Internet, rata de crestere a acestuia etc.), Romania se situeaza la o distanta considerabila nu numai fata de tarile membre ale UE,ci si fata de celelalte tari candidate la integrare,ocupand ultimele locuri din Europa. Singurul indicator la care Romania este bine situata sub aspectul propensiunii pentru utilizarea comertului electronic este dotarea cu resurse umane, tara noastra dispunand de una dintre cele mai puternice baze de specialisti TIC, dominand zona europeana si detinand un loc de frunte in lume. Potrivit unui raport al BrainBench Global IT, o companie specializata in testare online, Romania s-a situat pe primul loc in Europa in 2001, cu un numar de 16.122 specialisti atestati in domeniul TIC, fiind urmata de Marea Britanie si Bulgaria si a ocupat locul sase in ierarhia mondiala a furnizorilor de spe-cialisti TIC,dupa SUA, India, Rusia, Ucraina si Canada (Ghibutiu s.a., 2002). Numarul total al specialistilor TIC din Romania este estimat la 63.600, din care 45.444 persoane sunt asociate cu sectorul privat, iar 18.800 persoane sunt implicate in dezvoltarea de software.
2) Diferentele majore intre Romania si celelalte tari candidate sub aspectul progresului in directia dezvoltarii infrastructurii fizice se traduc prin decalaje corespunzatoare in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a comertului electronic.In baza putinelor date disponibile se poate aprecia ca piata romaneasca este inca subdezvoltata in termenii tranzactiilor electronice, iar perceptia importantei acestora la nivel de intreprindere se afla inca intr-un stadiu incipient. Posibilitatile de diversificare si de dezvoltare a afacerilor oferite de comertul electronic sunt exploatate doar de cateva firme romanesti (in special din domeniul TIC, bancar si media) si chiar si de catre acestea numai partial, majoritatea considerand Internetul doar un mijloc de publicitate si o sursa suplimentara de informatii.
3) Volumul precar de investitii alocat dezvoltarii TIC pe parcursul ultimului deceniu constituie o cauza majora a ramanerii in urma a Romaniei sub aspectul pregatirii sale pentru adoptarea comertului electronic in raport cu tarile membre ale UE si cu celelalte tari candidate. In timp ce expansiunea dinamica a Internetului si a comertului electronic in tarile membre ale UE, dar si in majoritatea tarilor candidate, a fost sustinuta de investitii de proportii, Romania se singularizeaza prin nivelul cel mai scazut al cheltuielilor destinate TIC atat in termeni absoluti pe locuitor, cat si ca pondere in PIB.
4)Experienta internationala dovedeste ca performanta sistemului de telecomunicatii, si mai ales a furnizorilor de telefonie fixa, conditioneaza accesul la Internet si dezvoltarea sustinuta a comertului electronic. De aceea, investitiile in sectorul de telecomunicatii asociate cu reforme corespunzatoare in planul reglementarii acestui sector sunt determinante.
In Romania, investitiile cu participare privata in proiecte vizand infrastructura de telecomunicatii au fost extrem de modeste in prima jumatate a anilor 1990, tara noastra plasandu-se cu un volum de 5 milioane USD pe ansamblul perioadei 1990-1994 pe ultimul loc in grupul tarilor candidate (la extrema maxima fiind Ungaria, cu 1,6 miliarde USD).Desi investitiile respective au sporit notabil in a doua parte a anilor 1990, totalizand 2,3 miliarde USD in 1995-2000,acestea au fost sensibil inferioare nivelului din Polonia, Republica Ceha si Ungaria, care au investit un volum de 3-4 ori mai mare in perioada respectiva.
Valoarea pentru comert electronic ar putea ajunge, la sfarsitul acestui an, la 160 milioane de euro, ponderea covarsitoare, de aproximativ 90%, fiind detinuta de tranzactiile operate de catre clientii din afara tarii.
In total, in fiecare saptamana, aproape 400.000 de utilizatori romani de Internet viziteaza site-urile de comert electronic din Romania.
3.1.2. Potentialul de dezvoltare a comertului electronic din perspectiva infrastructurii de servicii
Nivelul de dezvoltare a sectorului romanesc de servicii genereaza serioase restrictii in calea expansiunii comertului electronic in prezent si in perspectiva.
1) Restrictiile rezida inainte de toate in dimensiunea modesta a sectorului de servicii sub aspectul aportului la crearea PIB (de circa 50%) si mai ales la ocuparea fortei de munca (de circa o treime). Ponderile respective sunt cele mai scazute din grupul tarilor candidate.
2) Subdimensionarea ofertei de servicii -atat in raport cu nevoile unei economii functionale de piata, cat si cu potentialul de dezvoltare existent in sfera serviciilor - alaturi de compozitia ofertei de servicii sunt in mare parte responsabile pentru volumul redus si gradul scazut de diversificare a fluxurilor internationale de servicii ale Romaniei, precum si pentru deficitele cronice ale balantei serviciilor. In pofida dinamicii sustinute a fluxurilor internationale de servicii in ultimul deceniu, Romania detine o pozitie marginala in comertul mondial cu servicii,revenindu-i doar 0,1% din exporturile si, respectiv, din importurile globale de servicii - pondere mentinuta practic neschimbata din 1990.
3) Volumul exporturilor romanesti de servicii si cel al importurilor de servicii, sunt sensibil inferioare nivelului majoritatii tarilor candidate. De asemenea, ponderea serviciilor in comertul cumulat de bunuri materiale si servicii al Romaniei (de 14% la exporturi si de 13% la importuri, in 2007) se situeaza sub media UE (de peste 20%) si a tarilor candidate.
4) Prin prisma schimburilor internationale cu servicii ale tarii noastre, potentialul existent pentru comertul electronic este restrans in comparatie cu celelalte tari candidate. Astfel, potentialul pentru exportul de servicii pe cale electronica al Romaniei s-a ridicat la doar 3,4 miliarde USD in anul 2007, comparativ cu circa 3,6 miliarde USD in Republica Ceha, 5,3 miliarde USD in Polonia si 4,2 miliarde USD in Ungaria.
3.1.3. Legislatie privind comertul electronic in Romania
In Romania, comertul electronic este reglementat de LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002 adoptat de Parlamentul Romaniei.
Principalele legi care reglementeaza activitatea de comert electronic in Romania:
LEGEA Nr. 365/2002 privind comertul electronic;
HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 1308/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea legii 365/2002 privind comertul electronic;
LEGEA Nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;
ORDINUL Nr. 52/2002 privind aprobarea cerintelor minime de securitate a prelucrarilor de date personale;
LEGEA Nr. 455/2001 privind semnatura electronica;
HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 7/2004 privind protectia juridica a serviciilor bazate pe acces conditionat sau constand in accesul conditionat;
REGULAMENTUL 4/2000 al BNR privind instrumentele de plata la distanta
LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002. Vezi anexa 6
LEGEA nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date:
Prezenta lege are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Vezi anexa 7
LEGEA nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31 iulie 2001. Vezi anexa 8
3.2 COMERTUL ELECTRONIC IN UNIUNEA EUROPEANA
3.2.1. Prevederile Directivei UE, referitoare la comertul electronic
Directiva referitoare la comertul electronic a fost adoptata la 8 iunie 2000 si publicata in Monitorul Oficial al Comunitatii Europene la 17 iulie 2000. Obiectivul acestui act normativ a fost acela de a se asigura astfel ca serviciile societatii informatice vor beneficia de pe urma principiilor Pietei Unice Interne ce prevad libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor.
Directiva cuprinde:
cerinte cu privire la rolul autoritatilor nationale;
transparenta reglementarilor refcritoare la publicitatea pe Internet;
principii referitoare la contractarea on-line;
limitari referitoare la responsabilitatile ce revin intermcdiarilor pe Internet;
reglementari referitoare la dezvaluirea codurilor de conduita, cum ar fi reglemetarea diferentelor, de care ofertantii de servicii sunt legati.
Directiva acopera serviciile societatii informatice atat B28B cat si B2C. Exemplele principale de sectoare reglementate de aceasta directiva sunt: ziarele, bazele de date, serviciile financiare, serviciile profesionale (juridice, medicale, de contabilitate, mobiliare,etc), serviciile recreative, serviciilc de marketing, publicitatea si serviciile de acces Internet.
Caracteristicile esentiale ale acestei directive sunt urmatoarele:
Directiva este un cadru legislativ ce se aplica tuturor serviciilor societatii informatice(asa numitelor servicii on-line). Scopul esential al Comisiei este insa acela de a realiza un set coerent de reglementari care sa aiba in vedere toate modurile de derulare a comertului .
Directiva se aplica numai ofertantilor de astfel de servicii ce apartin unuia dintre statele membre Fiecare stat membru isi poate formula propria politica in domeniu, tinand cont insa de reglementarile tarilor terte si de acordurile comerciale internationale. Directiva completeaza legislatia specifica din domeniul serviciilor financiare.(ex. Directiva privind Marketingul la distanta al Serviciilor Financiare).
Principalele derogari prevazute pot fi impartite in doua categorii: derogari generale si derogari specifice. Derogarile generale se refera la copyright, drepturi de proprietate intelectuala, libertatea partilor contractuale de a alege legea aplicabila, o serie de drepturi prevazute de directivele 54/87 si 9/96, etc. Derogarile de la 'caz la caz' aplica restrictii serviciilor provenind dintr-un alt stat membru UE, dar in conditiile Art. 3 al Directivei care cere statelor sa adopte masuri de protejare a obiectivelor de interes general, si in particular de protejare a consumatorilor si investitorilor.
Intr-o lucrare aparuta cu ocazia primei conferinte internationale pe probleme de comert electronic si tehnologii web care a avut loc la Londra in septembrie 2000 s-au discutat toate elementele care puteau imbunatati navigarea electronica, integritatea si performanta comertului electronic si categoriile de piete elctronice care urmau sa fie supuse unor noi reglementari.
La nivel European s-a incercat prin directiva europeana 95/46 armonizarea legislatiei in diferitele state europene prin stabilirea unui cadru general cu privire la procesarea datelor personale colectate de la diferiti clienti. Scopul acestei actiuni a fost sa se faca distnctia dintre
datele cu dimensiuni private si cele cu caracter general. Pentru primul caz, informatiile nu puteau fi folosite pentru un alt scop decat pentru cel pentru care fusesera obtinute.
In al doliea caz utilizatorii de comert electronic trebuiau sa precizeze daca doresc ca datele lor sa fie folosite de catre alti comercianti electronici sau alte entitati. . In noiembrie 2001 Parlamentul European a votat pentru interzicerea utilizarii retelelor eletronice cu scopul de a colecta informatii suplimentare de la clienti. Aceasta interdicitie a devenit lege pentru toate statele membre ale UE la 16 ianuarie 2002. Singurele date admise sa fie colectate sunt cele doar cele care-l localizeaza pe utilizator.Cu toate acestea au intervenit unele modificari ale legii in mai 2002 cand s-a votat un mandament cu privire la razboiul impotriva terorismului. Astfel incat Comisia Europeana a fost de acord ca in principiu fara autorizatia parlamentului European sa faciliteze accesul la informatie al Statelor Unite cu privire la liniile aeriene europene listele de pasageri care ar fi calatorit in SUA incluzand numerele cardurilor lor de credit sau restrictiile alimentare.
Asigurarea unui mediu care sa conduca deopotriva la dezvoltarea serviciilor financiare cat si a societatii informatice este un element crucial pentru competitivitatea viitoare a UE.
3.2.2 eEurope
Aceasta reprezinta o initiativa care urmareste sa ofere tuturor europenilor (UE) fiecarui cetatean,fiecarei scoli,fiecarei companii - posibilitatea de a avea acces on-line cat mai repede posibil. Printre principalele directii si actiuni avute in vedere de acest concept, regasim:
asigurarea accesului cat mai ieftin la Internet
conectarea rapida la Internet pentru cercetatori si studenti
folosirea pe scara larga a card-urilor inteligente (Smart Card) pentru asigurarea securitatii accesului electronic
riscul de capital implicat pentru IMM ce actioneaza in domeniul high-tech
oferirea de servicii medicale on-line
transportul inteligent
reprezentarea autoritatilor publice in varianta on-line .
Un element deosebit de relevant in expansiunea acestui domeniu, il reprezinta costurile implicate de conectarea si folosirea Internet-ului. Datorita nivelului ridicat al costurilor existente in domeniul telecomunicatiilor, Comisia Europeana a lansat initiativa liberalizarii acestei piete incepand cu 1 ianuarie 1998. Astfel, ca urmare a acestei initiative numarul companiilor de telecomunicatii ce actioneaza in cadrul Pietei Unice la nivelul anului 2001, ajunsese la 900, iar preturile pentru telefonia la distanta au scazut cu peste 40%
Accesul facil la Internet prin intermediul diferitelor canale este un alt element ce poate dinamiza extinderea comertului electronic
Ca urmare, oferirea de servicii Internet de catre companiile de cablu TV a reprezentat un pas important, atat datorita usurintei in utilizare, cat si datorita calitatii superioare oferite, in special consumatorilor casnici, in comparatie cu sistemul dial-up.
3.2.3. Legislatie generala cu privire la taxarea comertului electronic.
Impozitele directe determina modificari semnificative asupra impozitarii directe (impozitul pe venit, impozitul pe profit, etc.). Atractivitatea Internetului,din perspectiva celor ce doresc sa-si diminueze taxele de administrare a afacerilor consta in faptul ca pot realiza tranzactii la distanta.Vanzarea electronica este o evidenta oportunitate rentru o afacere de a reduce sau evita taxarea intr-o alta tara cu excerlia celei unde aceasta este rezidenta. Web site-urile sau server-ele prin intermediul carora se realizeaza vanzarea produselor nu se constituie in entitati ce ar putea face obiectul taxarii intr-o alta tara.
Impozitele indirecte sunt determinate pe baza miscarii fizice a bunurilor atunei cand are loc o vanzare si de statutul clientilor. Sistemul existent al TVA se aplica bunurilor achizitionate electronic, dar livrate in varianta traditionala. Daca o firma rezidenta in UE, deruleaza afaceri on-line cu clienti comunitari, persoane fizice, atunci se aplica reglementarile valabile pentru bunurile comandate prin posta. Aceste reglementari se bazeaza pe un sistem de praguri de impozitarea ( fiecare tara membra UE are un nivel prag de 35 000 sau 100000 EURO, pe an).
Consiliul ministrilor economiei si finantelor din tarile membre (ECOFIN), desfasurat la 07 mai 2002, a adoptat dupa indelungi dezbateri, directiva si reglementarea referitoare la modificarile ce se aduc TVA-ului aplicat serviciilor livrate in varianta electronica, incluzand spre exemplu abonamentele preplatite, pentru diferite canale radio si TV,in egala masura sunt vizati de noile reglementari atat furnizoril comunitari cat si cei din afara, in concordanta cu principiile Conferintei Ministeriale de la Ottawa a OECD, din 1998 . In anul 2006, Comisia va adopta de asemenea, masurile necesare referitoare la Illecanismul de taxare, declarare, colectare si alocare a veniturilor din TVA-ul rezultat ca urmare a furnizarii de servicii electronice, care va sigura taxarea la locul de derulare al fiecarei tranzactii, sau, daca va considera necesar, va extinde perioada de timp, pana la care recent adoptatele reguli, ar urma sa se aplice.
Criminalitatea in domeniul tranzactiilor electronice
Pana in prezent, legislatia statelor membre UE, continea serioase lacune care puteau limita semnificativ abilitatea autoritatilor judiciare, cu responsabilitati referitoare la prevenirea si combaterea criminalitatii indreptate asupra sistemelor informatice, dat fiind caracterul transnational al acestui fenomen, politicile in domeniu, precum si cooperarea in domeniul judiciar intre tari (membre sau nemembre UE) s-a considerat ca este absolut necesara.
Astfel incat UE a fost de acord sa impuna o legislatie care sa asigure o incredere sporita in comertul electronic subliniind ca acesta este un element essential pentru a castiga atat increderea oamenilor de afaceri care folosesc comertul electronic cat si a consumatorului. UE acorda importanta egala tuturor statelor membre incercand sa adopte o legislatie convergenta cu privire la comertul electronic. Acest principiu este esential pentru a asigura acces deplin pentru piata unica care este defapt scopul comunitatilor europene.
Studiu de caz
Studiul de caz se realizeaza in cadrul magazinului virtual MARKETONLINE.
Magazinul poate fi accesat direct www.marketonline.ro, sau poate fi gasit prin intrmediul unui motor de cautare, de exemplu Google, aflandu-se pe lista de link-uri sponsorizate.
Accesand site-ul ne putem da seama de la prima vedere ca magazinul virtual marketonline.ro este un magazin complex avand o gama foarte larga de produse.
Odata "intrati" in magazin se poate alege produsul dorit fie prin intermediul catalogului de produse, al meniurilor de navigare, fie prin optiunea de cautare rapida (este o optiune pusa la dispozitia clientilor pentru o mai usoara gasire a produsului dorit numai prin simpla introducere a numelui acestiua).
Pe pagina principala a site-ului, pe langa catalogul de produse, sunt prezentate produsele aflate la oferta speciala si produsele care sunt nou introduse in magazin.
Exista de asemeni un spatiu rezervat publicitatii prin care magazinul promoveaza propriile produse.
In partea dreapta a paginii web este redata data, aceasta insemnand ca magazinul este actualizat zilnic, preturile afisate sunt corecte, iar produsele prezentate sunt disponibile.
Catalogul de produse este structurat pe cateva categorii principale de produse dintre care: IT, Foto-Video, Electronice, Electrocasnice, Comunicatii, Gaming.
Prima categorie de produse, IT, cuprinde:
Laptop
PDA
Navigatie GPS
Desktop
Servere
Accesorii Notebook
Selectand optiunea Laptop, magazinul prezinta haotic toate tipurile de laptop-uri pe care clientul le poate achizitiona. Lucrurile pot fi simplificate datorita unei optiuni prin intermediul careia produsele (Laptop-urile in acest caz) sunt grupate in functie de firma producatoare: Acer, Dell, Fujitsu Siemens, Hp, Sony, Toshiba. Produsele sunt listate in ordine crescatoare, determinata de pretul de achizitie.
Fiecare produs are o poza de prezentare insotita de unele detalii cum ar fi: date tehnice sau alte informatii suplimentare.
Magazinul ofera clientilor si posibilitatea achizitionarii produselor prin intermediul ratelor. Astfel sunt prezentate cele doua preturi ale produsului: cel propriuzis si pretul ratei.
Sistemul de rate este finantat prin Raiffeisen Bank si este disponibil in orice localitate din tara in care exista o filiala a bancii. Suma creditata poate fi intre 150 Euro (echivalent lei) si 5000 Euro (echivalent lei). Durata de rambursare a creditului este de pana la 48 de luni si poate fi un multiplu de 6 luni.
O alta categorie de produse este cea de Electronice: Proiectoare video, Televizoare, VideoDVD, AudioHi-Fi, Home cinema, Electronice audio.
Categoria de produse Foto-Video cuprinde: camere foto digitale,camere video,memory stick-uri.
Ultima categorie de produse Gaming, se adreseaza unei categorii speciale de clienti si cuprinde:
Console, Joystick, Volane, Mousepad, Gamepad si Jocuri
Dupa "rasfoirea catalogului de produse urmeaza pasul doi si anume cumpararea.
Fiecare client are un cos de cumparaturi unde poate aduna produsele pe care doreste sa le cumpere. Odata ales produsul dorit, pentru a-l introduce in cosul de cumparaturi nu trebuie decat sa lelecteze optiunea In cos.
Urmatoarea etapa pe care trebuie sa o parcurga clientul este: inregistrarea sau identificarea, care consta in completarea datelor personale in cazul in care clientul face pentru prima data cumparaturi de la magazinul marketonline.ro, sau de precizarea adresei de e-mail si a parolei in cazul in care clientul a mai facut cumparaturi in cadrul magazinului.
Urmeaza apoi etapa de comfirmare a comenzii in cadrul careia se selecteaza sau introduc datele de facturare; se alege modalitatea de plata preferata; se verifica datele personale de catre operatorii magazinului dupa care se plaseaza comanda.
Livrarea exista trei metode prin care se ajunge la livrarea propriu zisa si anume:
Email de confirmare: dupa ce ai plasat comanda vei primi un email de confirmare cu produsele comandate si datele sale.
Contact telefonic: vei fi contactat telefonic (cumparatorii din Romania) de catre un operator marketonline.ro pentru a stabili impreuna ultimele detalii legate de livrare.
Modalitati de livrare: produsele comandate se livreaza in toata tara, utilizand modalitatea si termenul de livrare alese de dvs. la efectuarea comenzii. Produsele se afla in ambalajul original, sigilat, al producatorului si sunt asigurate pe tot parcursul transportului pana la livrare.
In cazul platii in avans prin virament bancar, termenul de livrare se masoara din momentul intrarii intregii sume in contul marketonline srl.
In cazul in care clientul nu poate fi gasit la data si ora stabilite pentru livrare marketonline srl va pastra bunurile comandate timp de cinci zile lucratoare, interval in care site-ul va incerca sa contacteze din nou pentru a definitiva livrarea. In cazul in care nici de aceasta data clientul nu poate fi gasit, comanda va fi anulata.
Durata livrarii: este variabila in functie de produsele comandate si de modalitatea de plata si de livrare aleasa. In mod normal durata livrarii variaza intre cateva ore si 5 zile lucratoare daca produsul este in stoc.
Localitati de livrare: majoritatea produselor pot fi livrate in principalele localitati din tara. Informatii despre localitatile unde fac livrari gasim pe fiecare produs in parte in functie de metoda de livrare aleasa. In acest moment marketonline.ro livreaza produse doar pe teritoriul Romaniei.
Taxe de transport Livrarea comenzilor in Bucuresti se face
- gratuit la domiciliul clientului daca valoarea (cu TVA) depaseste 500 RON;
- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cuTVA) este sub 500 RON;
Livrarea comenzilor in afara Bucurestiului se face
- gratuit la domiciliul clientului- daca valoarea (cu TVA) depaseste 1200 RON;
- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cu TVA) este sub 1200 RON;
- Taxa ramburs 2% din valoarea facturii, doar in cazul in care clientul plateste numerar la livrare (taxa perceputa de firma de curierat);
- pentru localitatile care nu se afla in reteaua de distributie a curierului se calculeaza un cost suplimentar pe km, in functie de distanta pana la cel mai apropiat oras in care curierul are o sucursala. Aceasta valoare va fi comunicata telefonic clientului.
- pentru livrarea electrocasnicelor si electronicelor in afara Bucurestiului, pretul transportului coletului va fi comunicat telefonic si poate fi mai mare decat cel standard pentru produse cu greutate sau gabarit mare.
In cazul platii in avans prin virament bancar, termenul de livrare se masoara din momentul intrarii intregii sume in contul marketonline srl. In cazul in care clientul nu poate fi gasit la data si ora stabilite pentru livrare, marketonline srl va pastra bunurile comandate timp de cinci zile lucratoare, interval in care firma va incerca sa contacteze clientul din nou pentru a definitiva livrarea. In cazul in care nici de aceasta data clientul nu poate fi gasit, comanda va fi anulata
Ultima etapa: Plata produselor se face:
- in numerar, la livrare (clienti persoane fizice si juridice) (se plateste taxa de ramburs in afara Bucurestiului)
- prin ordin de plata/virament bancar (clienti persoane juridice sau clienti persoane fizice) (nu se plateste taxa de ramburs).
Plata in numerar, pentru produsele livrabile din stoc (termen de livrare pentru produsele din stoc, maxim 2 zile pentru Bucuresti si pana la 5 zile in alte orase), se face la livrare, in lei, la valoarea din momentul confirmarii telefonice a comenzii
Plata prin virament bancar se poate face in conturile firmei marketonline SRL
Concluzii
In ultimul deceniu, Internetul s-a dezvoltat intr-un ritm foarte rapid avand un impact major in toate aspectele vietii economice si sociale. La fiecare jumatate de an apar schimbari atat de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in viitor.
In prezent, se poate vorbi de o adevarata revolutie care are loc in comert si in telecomunicatii. Comertul electronic inseamna, in acceptiunea traditionala, utilizarea unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente, a comunicatiilor fax, a codurilor de bare, a transferului de fisiere si a postei electronice. Dezvoltarea Internetului, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi acest mediu in comert, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi, specifice tehnologiilor world wide web.
Pot afirma ca optiunea pentru comert electronic inseamna si optiunea pentru evolutia entitatilor: aparitia unor activitati, disparitia altor activitati, edificarea continutului unor activitati sau modificarea ordinii de efectuare a unor activitati, managementul sistemelor informationale inter-organizationale si a tehnologiilor informationale si de comunicatie suport.
Natura schimbarilor induse de comertul electronic tine in primul rand de modelul de comert electronic adoptat.
Munca de constructie a unui cadru legislativ pentru comertul electronic va trebui sa fie completata si accelerata in urmatorii ani.Comunicatiile si infrastructura de informatii vor trebui sa fie deschise competitiei iar comertul electronic va trebui sa fie promovat la nivelul fiecarei tari ca un catalizator de dezvoltare.
Se poate spune ca exista o atitudine europeana cu privire la comertul elctronic in loc de multiple variante nationale.Un cadru simplu clar si coerent de reguli si legi bazat pe libertatea pietei unice a fost creat pentru protectia consumatorului si a drepturilor proprietatii intelectuale. Uniunea Europeana isi pastreza principiile si le reflecta in toata legislatia Uniunii cu privire la comertul electronic
In 2008-2009, cele trei piete majore ale Europei - Marea Britanie, Germania si Franta vor contribui cu cel putin 23% la vanzarile on-line. Volumul total al comertului electronic efectuat in cele trei state va reprezenta 64% din cel al UE. Evolutia comertului electronic dincele trei tari va produce o presiune asupra statelor vecine precum Belgia, Austria si Irlanda in directia accelerarii procesului de migrare catre Internet.
Impactul comertului electronic asupra firmelor si asupra societatii va fi deosebit, atat ca intindere cat si ca intensitate. Pentru firme, comertul electronic ofera ocazii unice de reorganizare a afacerilor, de redefinire a pietelor sau de creare de noi piete. Initiativele de comert electronic pot genera scaderi ale costurilor, cresteri ale veniturilor si eficienta operationala pentru companiile care urmaresc sa dobandeasca un avantaj in mediul economic competitive din zilele noastre.
Vestea buna este ca de un avant major in acest domeniu are parte si Romania care in ultimii ani a avut parte de o evolutie ascendenta in comertul electronic inregistrandu-se tot mai multi romani care doresc sa beneficieze de avantajele oferite de acest sistem.De-a lungul anilor acest sistem si-a capatat increderea si tot mai multi oameni,mai ales din orasele mari ale Romaniei, au inceput sa adopte un stil occidental privind comertul electronic, scepticismul privind tranzactiile online diminuandu-se in mod drastic. .
Putem estima ca in urmatorii ani, in tara noastra, tot mai multe companii vor intra in domeniul acestui comert de tip electronic, se va perfectiona cadrul legislativ privind tranzactiile electronice, astfel Romania va deveni un important jucator in Uniunea Europeana privind cifrele de afaceri in comertul electronic, facandu-si aparitia si multi clienti din afara Romaniei, care vor fi mai siguri de securitatea electronica din tara noastra.
Bibliografie
Barefoot, Coy; Revolutia comertului electronic : descoperiti noua lume a tehnologiei si a marketingului", Editura Amaltea, 2004
Bobirca, Ana; ." Tendinte in liberalizarea tranzactiilor internationale cu servicii. Reglementarea comertului electronic" A.S.E., 2003 teza doctorat
Bucur, Cristina-Mihaela; Comert electronic" Editura ASE, 2002
Ciobanu, Georgeta; Termeni de baza din domeniul comertului electronic si domenii conexe " editura Mirton, 2003
Duduiala, Lorena Popescu; Romania si pirateria in comertul electronic" Revista de comert v. 7, nr. 11, p. 16-18, 2006
Enache, Dan Dumitru; "Comertul electronic in perspectiva globalizarii pietelor", A.S.E., 2003 teza doctorat
Ghibutiu, Agnes; Comertul electronic: o perspectiva microeconomica " Inventica si economie v. 8, nr. 4, p. 16-23, Aprilie 2004
International Trade Center UNCTAD/WTO ; Centrul Roman de Comert Exterior Secretele cometului electronic : ghid pentru exportatori - intreprinderi mici si mijlocii Centrul de Comert International, 2000
Lazarica, Marinela ; Lungu, Ion; "Aspecte privind proiectarea sistemelor de comert electronic", A.S.E., 2007
Mazilu, Dumitru; Conditiile de furnizarea a serviciilor societatii informationale. Infractiuni in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic" Revista de drept comercial v. 17, nr. 7-8, p. 100-111, 2007
Popescu, Alin Despre afacerile online si problemele lor juridice Editura: Universul Juridic
Popescu, Duduiala Lorena; "Comertul electronic in Romania", Tribuna economica v. 17, nr. 48, p. 61-62, 66, 2006
Rosca, Ion Gh.; Comertul electronic : concepte, tehnologii si aplicatii", Editura Economica, 2004
Stanciu, Carmen Manuela; " Bazele de date pentru comert electronic pe suport Internet ", A.S.E., 2001 teza doctorat
Stoian, Ion ; Dragne, Emilia; Comert international : tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului electronic" ,vol. 1,vol 2 Caraiman
Teculescu, Silviu Alexandru; "Comertul electronic in economiile emergente" Tribuna economica v. 18, nr. 32, p. 86-88, 2007
Vasiu, Ioana; L. Vasiu Afaceri electronice, aspecte legale, tehnice si manageriale Editura Albastra, 2007
drupal.org/project/ecommerce
ec.europa.eu/information_society/tl/ecowor/ebusiness/index_en.htm
https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=36600
www.ecommerce.govt.nz
Anexe
Anexa 1 (Transmiterea si primirea mesajelor si a datelor)
Anexa 2 (internet,intranet extranet)
Anexa 3 (extranet)
Anexa 4 (arhitectura client server)
Anexa 5 (concluzii infrastructura comert electronic)
Anexa 6 (LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic
Legea prezinta urmatoarele definitii:
1.serviciu al societatii informationale - orice activitate de prestari de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuata prin mijloace electronice, ce prezinta urmatoarele caracteristici:
2. mijloace electronice - echipamente electronice si retele de cablu, fibra optica, radio, satelit si altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informatiei; 3. furnizor de servicii - orice persoana fizica sau juridica ce pune la dispozitie unui numar determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii informationale;
4. furnizor de servicii stabilit intr-un stat - un furnizor de servicii avand un sediu stabil pe teritoriul unui stat si care desfasoara efectiv o activitate economica utilizand acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioada nedeterminata; stabilirea unui furnizor de servicii intr-un stat nu este determinata in mod necesar de locul in care sunt amplasate mijloacele tehnice si tehnologice necesare furnizarii serviciului;
5. domeniu - o zona dintr-un sistem informatic, detinuta ca atare de o persoana fizica sau juridica ori de un grup de persoane fizice sau juridice in scopul prelucrarii, stocarii ori transferului de date;
6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoana fizica sau juridica ce utilizeaza, in scopuri comerciale, profesionale sau de alta natura, un serviciu al societatii informationale, in special in scopul cautarii de informatii sau al furnizarii accesului la acestea;
7. consumator - orice persoana fizica ce actioneaza in alte scopuri decat cele ale activitatii sale comerciale sau profesionale;
8. comunicare comerciala - orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele insele comunicari comerciale urmatoarele: informatii permitand accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, in special un nume de domeniu sau o adresa de posta electronica, comunicari legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori marcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un tert independent fata de persoana in cauza, mai ales atunci cand sunt realizate cu titlu gratuit;
9. legislatie coordonata - prevederile in vigoare ale legilor nationale, aplicabile activitatilor ce fac obiectul serviciilor societatii informationale sau furnizorilor de servicii in privinta:
10. instrument de plata electronica - un instrument care permite titularului sau sa efectueze urmatoarele tipuri de operatiuni:
a) transferuri de fonduri, altele decat cele ordonate si executate de catre institutii financiare;
b) retrageri de numerar, precum si incarcarea si descarcarea unui instrument de moneda electronica;
11. instrument de plata cu acces la distanta - instrument de plata electronica prin intermediul caruia titularul sau poate sa isi acceseze fondurile detinute intr-un cont la o institutie financiara si sa autorizeze efectuarea unei plati, utilizand un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar;
12. instrument de moneda electronica - instrument de plata electronica reincarcabil, altul decat instrumentul de plata cu acces la distanta, pe care unitatile de valoare sunt stocate electronic si care permite titularului sau sa efectueze tipurile de operatiuni mentionate la pct. 10;
13. titular - persoana care detine un instrument de plata electronica pe baza unui contract incheiat cu un emitent, in conditiile prevazute de lege;
14. date de identificare - orice informatii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operatiuni mentionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numarul de telefon, fax, adresa de posta electronica, numarul de inmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de inregistrare fiscala, codul numeric personal si altele asemenea.
Aceasta lege are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor societatii informationale, precum si prevederea ca infractiuni a unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic, emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de operatiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii.
Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.
Efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica este interzisa, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari.
Furnizorul de servicii are obligatia sa ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace si accesibil, care sa permita identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptarii acesteia.
Furnizorii de servicii sunt supusi dispozitiilor legale referitoare la raspunderea civila, penala si contraventionala, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Falsificarea unui instrument de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in orice mod, a instrumentelor de plata electronica falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie.
Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Transferul de fonduri sau retrageri de numerar prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea retragerilor de numerar sau a transferurilor de fonduri, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
Infractiunile prevazute in prezenta lege se constata de catre autoritatile publice competente, care inainteaza actul de constatare la organul local de urmarire penala.
Anexa 7 (LEGEA nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date)
Exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege nu poate fi restransa decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege.
Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, in tot sau in parte, prin mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un asemenea sistem.
Legea se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori stabiliti in Romania;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
Prezenta lege contine urmatoarele definitii:
a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;
c) stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal;
daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;
g) tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;
h) destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila.
Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor:
Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:
a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;
b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;
d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt dezvaluite datele;
e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;
f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.
La incheierea operatiunilor de prelucrare, daca persoana vizata nu si-a dat in mod expres si neechivoc consimtamantul pentru o alta destinatie sau pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu conditia ca operatorul initial sa garanteze faptul ca prelucrarile ulterioare au scopuri similare celor in care s-a facut prelucrarea initiala;
c) transformate in date anonime si stocate exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica.
Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau
b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.
Secretul de stat si secretul profesional nu pot fi invocate pentru a impiedica exercitarea atributiilor acordate prin prezenta lege autoritatii de supraveghere. Atunci cand este invocata protectia secretului de stat sau a secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligatia de a pastra secretul.
Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre un operator sau de o persoana imputernicita de acesta, cu incalcarea prevederilor legale constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Refuzul de a furniza autoritatii de supraveghere informatiile sau documentele cerute de aceasta in exercitarea atributiilor de investigare prevazute in lege constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 150.000.000 lei
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atributii unor persoane recrutate din randul personalului sau, precum si de reprezentanti imputerniciti ai organelor cu atributii de supraveghere si control, abilitate potrivit legii.
Anexa 8 (LEGEA nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31 iulie 2001)
Prezenta lege stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice.
Legea defineste urmatoarele:
1. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice;
2. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
3. semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;
4. semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este legata in mod unic de semnatar;
b) asigura identificarea semnatarului;
c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila;
5. semnatar reprezinta o persoana care detine un dispozitiv de creare a semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu, fie ca reprezentant al unui tert;
6. date de creare a semnaturii electronice reprezinta orice date in forma electronica cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnaturi electronice;
7. dispozitiv de creare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice;
8. dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata;
b) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse;
c) semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii acesteia;
d) datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate;
e) sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare;
9. date de verificare a semnaturii electronice reprezinta date in forma electronica, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate in scopul verificarii unei semnaturi electronice;
10. dispozitiv de verificare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnaturii electronice;
11. certificat reprezinta o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si o persoana, confirmand identitatea acelei persoane;
12. certificat calificat reprezinta un certificat care satisface conditiile legele si care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare
13. furnizor de servicii de certificare reprezinta orice persoana, romana sau straina, care elibereaza certificate sau care presteaza alte servicii legate de semnatura electronica;
14. furnizor de servicii de certificare calificata este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaza certificate calificate;
15. produs asociat semnaturii electronice reprezinta software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnatura electronica sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnaturii electronice.
Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificate, calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata
Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.
In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.
Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea actelor normative in vigoare.
Furnizarea serviciilor de certificare de catre furnizorii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.
Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de certificarea semnaturilor electronice persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de certificare au obligatia de a notifica autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu cu privire la data inceperii acestor activitati.
Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informatiile necesare utilizarii corecte si in conditii de siguranta a serviciilor sale. Informatiile respective vor fi furnizate anterior nasterii oricarui raport contractual cu persoana care solicita un certificat sau, dupa caz, la cererea unui tert care se prevaleaza de un asemenea certificat.
Persoanele fizice care presteaza, conform legii, in nume propriu servicii de certificare, precum si personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoana fizica sau juridica, sunt obligate sa pastreze secretul informatiilor incredintate in cadrul activitatii lor profesionale, cu exceptia celor in legatura cu care titularul certificatului accepta sa fie publicate sau comunicate tertilor.
Autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu si furnizorii de servicii de certificare au obligatia sa respecte dispozitiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal
Incalcarea de catre agentia de omologare a obligatiei de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens, constituie contraventie si se sanctionaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute, sunt de competenta personalului cu atributii de control din cadrul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu.
Kestenboum, M.I,. Srtaight, RL. - "Papperless grants via the internet", in Public Administration Revew, 1996 56(1), pp. 114 - 120.
Un astfel de ofertant se considera ca are sediul in UE daca se deruleaza activitati economice avand un sediu fix in una dintre tari pentru o perioada determinata. Sucursalele comunitare ale unor firme ne-comunitare nu fac obiectul acestei directive.
Kurt Bauknecht, Sanjay Kumar Madria, Gűnther Pernul - Electronic Commerce and Web Tehnologies, First International Conference, in Lecture Notes in Computer Sciences, vol.1875, Londra, 2000, p.1-2.
Mostafa Hashem Sherif - Protocols for Secure Elecronic Commerce, CRC PRESS, editia a 2-a, Londra, 2003 p.543.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
