TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI

GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL SEBES

PROFIL TEHNIC

SPECIALIZARE: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

 

 

TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI

Pantalonul sport pentru barbati

CUPRINS

A. Argument

B.Continutul propriu-zis

Cap. I. Creatia si alegerea produsului

1. Desenul artistic al produsului
2. Schita produsului
3. Descrierea produsului

Cap. II. Alegerea materialelor pentru realizarea produsului

1. Materiale de baza

2. Materiale auxiliare

Cap. III. Elaborarea constructiei tiparelor pentru modelul ales

1. Constructia tiparului clasic
2. Transformarea tiparului clasic in model
3. Obtinerea sabloanelor
4. Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii
5. Norme tehnice de confectionare

Cap. IV. Pregatirea si croirea materialelor

1. Pregatirea materialului pentru croit
2. Croirea materialelor

Cap. V. Confectionarea produsului

1. Desfasurarea procesului de confectionare
2. Controlul tehnic final

Cap. VI. Norme de protectie a muncii si PSI

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Prezenta lucrare reprezinta o sinteza a cunostintelor teoretice acumulate in anii de liceu la disciplinele:

" Elemente de proiectare"

" Tehnologia de confectionare a produselor vestimentare"

" Creatia vestimentara - realizarea de schite si produse vestimentare"

" Planificarea si organizarea productiei"

" Asigurarea calitatii"

" Valorificarea materialelor recuperabile textile si pielarie"

" Costume si stiluri vestimentare"

" Tehnici de finisare a produselor textile"

Lucrarea se refera la tehnologia de confectionare a produsului vestimentar pentru adolescenti de zi sau ocazie. Am ales aceasta tema deoarece produsul vestimentar ales de mine este suficient de complex pentru a fi confectionat la scara 1 : 2.

In alegerea produsului si a materialelor m-am inspirat din revistele de specialitate si am sondat gusturile adolescentilor carora le sunt destinate. Am pus accent pe partea de proiectare a produsului si pe tehnologia de confectionare a acestuia. Am incadrat tiparele intr-o maniera economica tinand cont ca circa 70 - 80 % din costul produselor il reprezinta costul materialelor.

La elaborarea procesului tehnologic am urmarit simplificarea drumului semifabricatelor pana la produsul finit pentru a obtine un timp de lucru cat mai scurt.

Cap I. CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

1. DESENUL ARTISTIC AL PRODUSULUI

2. SCHITA PRODUSULUI

3. DESCRIEREA PRODUSULUI

Pantalonul sport este destinat adolescentilor. Pantalonul face parte din categoria:

- imbracaminte de zi ( clasificarea in functie de destinatie )

imbracaminte pentru adolescenti(clasificare dupa sex si varsta)

imbracaminte din tesaturi (clasificare in functie de materia prima)

Produsul ales de mine are linie de croiala clasica.

Pantalonul sport se compune din urmatoarele detalii principale:

- fata

- spate

- cordon

Pe langa aceste detalii principale are ca detalii secundare:

- buzunare laterale rotunde

- gaici

- refileti

Pantalonul se incheie cu fermoar plasat in fata. La produsul meu intalnim cusaturi de imbinare executate la masina simpla, de fixare executate pe marginea buzunarelor , prima la 0,2 cm de margine , iar a doua la 0,4 cm de prima. Detaliile sunt surfilate la masina triploc.

La slit si la gaici intalnim cusaturi de intarire numite cheite.

Rezerva de cusatura este de 1 cm, iar rezerva de tiv este de 4 cm.

Cap II. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI

Alegerea corecta a materialelor determina calitatea produsului exprimata prin aspect exterior, comoditate la purtare, stabilitatea formelor si dimensiunilor in timpul spalarii sau purtarii.

Deoarece produsul este solicitat in timpul purtarii poate fi dublat cu intarituri pe liniile mai solicitate.

In alegerea materialului se va tine cont de destinatia produsului si de frecventa purtarii acesteia astfel materialul de baza trebuie sa aiba rezistenta mare la spalare si sa nu se sifoneze

MATERIALE DE BAZA

La produsul pantaloni meu am ales ca material de baza tesatura Denim

Aceasta tesatura prezinta urmatoarele characteristici:

-compozitie fibroasa: bumbac 100%

-desime:-in urzeala: 36/2

-in batatura: 26

-masa specific in gr/cm² _: 340±10 gr/cm²

_-latimea materialului: 1,50m

-legatura: diagonal

Tesatura aleasa se prelucreaza atat la operatia de coasere cat si la cea de tratare umidotermica.

MATERIALE AUXILIARE

Materialele auxiliare sunt cele care pot lipsi din componența produsului.

La pantalonii model sport am folosit urmatoarele materiale auxiliare :

- moleschin pentru punga buzunarului ,

- ca intarituri la  slit,betelie si tiv am folosit insertie termocolanta

- ata de cusut Nm 85/3 pentru cusaturi de incheiat si pentru tighelit Nm 100/4

- nasturi sau capse, fermoar 

Cap III. ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL ALES

CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

Tiparul clasic este o constructie grafica construita pentru produsele cu linie clasica (simpla) pe baza dimensiunilor corpului.

Tiparele de baza sunt tiparele obtinute din tiparele clasice la care se introduc transformarile specifice modelului ales. Aceste tipare au si rezervele pentru cusaturi, tivuri, cute , etc.

Tiparele multiplicate se obtin prin micsorarea sau marirea tiparelor de baza, prin adaugarea cotelor de gradare.

PARAMETRI NECESARI CONSTRUIRII TIPARULUI CLASIC

a)       Dimensiunile corpului:

Dimensiuni specifice produsului: Lpr - lungimea produsului Lpr=100

b)       Adaos de lejeritate: Ad = 2

In tabelul de mai jos sunt prezentate toate segmentele ce intra in constructia tiparului clasic

CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL

3. OBTINEREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua feluri :

- sabloane originale

- sabloane de lucru

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie si se obtin din tiparele de baza si multiplicarea acestora.

Aceste sabloane sunt pastrate in cadrul serviciului tehnic si sunt folosite pentru verificarea sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea detaliilor sau ca sabloane ajutatoare la operatiile de rihtuire, trasarea contururilor sau la coaserea diferitelor garnituri.

Aceste sabloane pot fi confectionate din carton, tabla, placaj, sau material plastic.

Cel mai adesea se folosesc sabloane din carton sau mase plastice datorita pretului mai scazut.

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectoarea urmatoarelor etape:

- asezarea tiparelor pe carton

- imprimarea conturului pe carton cu ajutorul ruletei

- decuparea cartonului pe linia obtinuta cu ajutorul unei foarfece sau cu masina de taiat.

Completul de sablonare ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs, este marcat cu:

- denumirea produsului si numarul de model

- marirea exprimata prin talie si grasime ( 48 II ) denumirea detaliului

- numarul piesei din completul de sabloane de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru pozitia penselor, pozitia unor detalii secundare cum ar fi: buzunare, clape, etc.

La produsul pantalon sport am folosit rezerva pentru cusaturi de 1 cm si rezervele de tiv de 4 cm.

4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM SI REALIZAREA INCADRARII

Norma de consum reprezinta necesarul de material de baza si materiale auxiliare pentru realizarea unui produs. Norma de consum se stabileste pe baza incadrarii sabloanelor.

Circa 70 - 80 % din pretul unui produs reprezinta costul materialelor , deci incadrarea sabloanelor se va face intr-o maniera cat mai economica.

Incadrarea poate fi :

-simpla ( pentru un singur produs)

-combinata (se pot combina doua produse, doua marimi diferite ale aceluiasi produs, doua marimi diferite din produse diferite.)

Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe materialul indoit. Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.

La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditii tehnice:

-respectarea firului de urzeala

-respectarea sensului flausului

-respectarea desenelor si a liniilor de pe sablon

-nesuprapunerea sabloanelor

-evitarea marginii materialelor ( lizierelor )

- incadrarea sabloanelor pe material conform numarului inscris pe sablon.

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialele de baza si pentru materialele auxiliare.

Suprafata sabloanelor se trece intr-un tabel dupa cum urmeaza:

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.

K = Si / Ai x 100 %

K - coeficient de utilizare a materialului

Si - suprafata incadrarii

Suprafata incadrarii se obtine insumand suprofata sabloanelor din completul de sabloane.

Ai - aria incadrarii

Ai = Li x li

Li - lungimea incadrarii

li - latimea incadrarii

D = Ai - Si

D - suprafata deseurilor

P = D / Ai x 100 %

P - coeficientul pierderilor

Ca material auxiliar folosim, intaritura, ata de cusut,moleschin,fermoar,nasturi sau capse. Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor. Un metru de cusatura tighel necesita 8 m de ata, iar un metru de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata.

L ata = L ct x 8 + L cs x 12 ( m )

L ct - lungimea cusaturilor tighel

L cs - lungimea cusaturilor de surfilare

Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare. Fermoarul, etichete, umeras, se stabilesc cate o bucata pentru fiecare produs.

Consumul de materiale este dat in tabelul de mai jos.

5. NOME TEHNICE DE CONFECTIONARE

Confectionarea pantalonilor sport trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni.

Produsul pantalon sport   trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna. Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale precum si abaterile de la aceste dimensiuni, dar si modul de confectionare al produsului.

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza

Conditii tehnice de confectionare

La confectionarea pantalonului sport se impun urmatoarele conditii tehnice:

- cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte, cu aspect placut avand o desime de 4 - 5 impunsaturi / cm.

- cusaturile de incheiere sa fie tensionate corect si sa aiba o desime de 5 - 6 impunsaturi / cm.

- la terminatie, tivul se va forma uniform pentru a evita incretiturile.

- produsul finit trebuie sa fie bine calcata fara urme de cute sau luciu.

- pentru o mai buna stabilitate dimensionala tivul, se intareste cu insertie chimizata care se aplica prin termolipire.

Cap IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALULUI

1. PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Anterior coaserii materialele sunt supuse unor operatii de prelucrare cum ar fi:

-decatarea

-calcarea

-controlul materialelor

-sablonarea

-spanuirea

Decatarea este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminarii luciului si a contractiei acestora.

Calcarea consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii, in vederea eliminarii cutelor si denivelarile aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor.

Controlul materialelor este operatia prin care materialele sunt verificate atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. La controlul calitativ se verifica latimea si lungimea materialului, numarul de bucati nasturi.

Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de obtinere a materialelor sau din timpul transportului acestuia. Ele sunt insemnate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire.

Defectele se impart in trei grupe :

Defecte de tesere sau tricotare : rarituri , fire duble, ochiuri scapate, noduri, nopeuri.

Defecte de finisare :   vopsire neuniforma, pete de vopsea, scamotare neuniforma.

Defecte din timpul transportului si depozitarii : rupturi, gauri (de molii), pete de ulei, rugina, mucegai.

Sablonarea este operatia de asezare a sabloanelor pe material si conturarea acestora prin diferite metode.

La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la "Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii ."

Calculul loturilor are cas cop eliminarea cupoanelor de material.

Spanuirea este operatia in care materialul este asezat in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale. Numarul de straturi din span se stabileste in functie de caracteristicile materialelor (grosime, luciu).

2. CROIREA MATERIALELOR

Croirea cuprinde urmatoarele operatii:

-sectionarea spanului

-decuparea detaliilor (croirea propriu-zisa)

-controlul semifabricatelor si formarea pachetelor

Sectionarea spanului consta in taierea spanului in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta la masa de croit.

Decuparea detaliilor este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.

Decuparea se poate realiza manual cu foarfeca sau mecanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda. Decuparea se va face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor.

Controlul semifabricatelor consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestora.

Semifabricatele sunt legate apoi in pachete pe produse si numere de marime.

Cap V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

1.DESFASURAREA PROCESULUI DE CONFECTIONARE

Procesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind:

-pregatirea detaliilor

-prelucrarea detaliilor

- asamblarea produsului

-finisarea produsului

Pregatirea detaliilor consta in trasarea semnelor pe detaliile obtinute la croit.

Prelucrarea detaliilor se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat.

La produsul meu am : prelucrarea penselor, prelucrarea buzunarelor, prelucrarea slitului, prelucrarea gaicilor, prelucrarea cordoanului, prelucrarea slitului, prelucrarea tivului, prelucrarea spatelui.

Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respectiv.

Prelucrarea slitului

Slitul drept indoit se aplica impreuna cu fermoarul pe fata pantalonului.

Slitul stang se dubleaza,iar dublura a fost intarita cu insertie prin termocolare.

Fazele de confectionare a slitului sunt:

- surfilarea deschiderii slitului stang

- coaserea fermoarului pe dublura slitului stang

- termocolarea insertei pe dublura

- coaserea dublurii pe slit

- intoarcerea sltlui pe fata si presarea lui

- intoarcerea șlițului drept pe linia de simetrie și tighelirea pe aceasta linie

- surfilarea marginilor impreuna dupa indoire

- coaserea sițului cu fermoarul și fața pantalonului

- tighelirea la 0,2 cm de margine a șlițului

Tighelul vizibil de pe șlițul stang și cheițe de intarire a șlițului se executa dupa inchiderea pantalonilor.

Prelucrarea buzunarului lateral rotund

Etape :

masurarea latimii si adancimii buzunarului si trasarea arcului de cerc(deschiderea buzunarului)

trasarea liniei de croire a buzunarului(la/cm in interior)

taierea buzunarului si a pungii buzunarului dupa linia de croire trasata

coaserea refiletului pe punga buzunarului cu micro zigzag

coaserea buzunarului cu punga buzunarului pe linia trasata(fata la fata)

crestarea rezervei de coasere

intoarcerea buzunarului pe fata

tighelirea buzunarului la 0,1-0,2cm de margine si respectiv 0,5cm de prima cusatura

intarirea buzunarului cu cheite 

inchiderea pungii buzunarului.

Asamblarea produsului cuprinde operatii de asamblare a: fetei cu spatele pe crestatura laterala si pe cusatura interioara, turul pantalonilor, a beteliei la terminatia superioara a pantalonilor.

La terminatia inferioara a produsului se va executa un tiv dublu.

Finisarea produsului consta in curatirea produsului de ate, tratamentul umidotermic final,executarea butonierelor, coaserea nasturilor.

La produsul pantalon sport am o butoniera intarita, pozitionata pe orizontala. Butonierele si nasturii se cos la masini speciale.

In continuare in tabelul urmator voi enumera operatiile procesului tehnologic de confectionare

CONTROLUL TEHNIC FINAL

La terminarea procesului de confectionare pantalonul sport este supus unui control tehnic de calitate. Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Controlul se face pe baza normelor tehnice de confectionare stabilite la cap III-5 In urma acestui control toate defectiunile constatate sunt remediate. Dupa remediere produsul este controlat din nou dupa care este ambalat si pregatit pentru livrare.

I n urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca:

-deformarea produsului prin calcare

-aparitia cutelor

-degradarea produsului prin ardere

Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau pe masa de calcat.

Daca apar cute din cauza tratamentului umidotermic se umezesc si se reface tratamentul umidotermic.

Degradarea materialului se poate produce ca urmare a necorelarii temperaturii fierului sau presei cu materialul.

Cap VI. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

La masina simpla de cusut pot aparea o serie de accidente daca nu se respecta masurile de protectie a muncii.

-mecanice: ( intepaturi, striviri )

-electrice: ( cauzate de improvizatii, la circuitul electric, cablu de alimentare, intrerupatoare sau nepamantare).

Pentru a preveni aceste accidente muncitorul trebuie sa respecte urmatoarele masuri:

Inainte de inceperea lucrului verificam:

-Daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere.

Daca corpul masinii este fixat pe masa in bolturile de articulatie.

Daca motorul electric este bine fixat.

Daca motorul electric este legat la pamant pentru a preveni electrocutarile.

Daca masina are dispozitiv de protectie la ac si la cureaua de transmisie.

Daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suportul de pluta sau pasla.

Daca carcasa intrerupatorului nu este sparta, daca nu sunt improvizatii la cabluri.

In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele:

Curatirea si lubrefierea se vor executa doar cu masina oprita.

Punerea masinii in functiune se va face doar daca are toate dispozitivele de protectie.

Pornirea masinii se va face doar de la pedala fara a pune mana pe volant.

-In timpul lucrului privirea va fi indreptata catre lucru.

-Muncitorul va avea echipament de protectie.

Orice interventie la masina va fi facuta doar de mecanicul de intretinere.

Daca se aud zgomote suspecte se opreste masina si se anunta mecanicul.

In intreprinderile de confectii exista o serie de factori ce pot duce la provocarea icendiilor, acestea sunt:

-Focurile deschise ( chibrituri aprinse, lampi de lipit ).

Suprafetele incalzite ( masini de calcat manuale, presele de calcat, conductori electrici ).

Scurtcircuitele ( se produc la instalatiile electrice, motoarele electrice, transformatoare si intrerupatoarele electrice ).

Organizarea P.S.I. se face prin stabilirea masurilor necesare pentru fiecare loc de munca, organizarea echipelor de stingere a incendiilor si popularizarea masurilor pe care le are personalul in caz de incendiu.

Masuri tehnice de prevenire a incendiilor sunt:

Masinile de calcat si presele de calcat vor fi verificate saptamanal daca sunt in stare buna.

-Este interzisa folosirea legaturilor electrice provizorii.

La terminarea lucrului se verifica daca toate utilajele au fost demontate de la retea.

Utilajele noi vor fi date in functiune numai dupa ce personalul a fost instruit in legatura cu modul de intretinere si deservire a acesteia.

Bibliografie

1.Ing. : GHEORGHE CIONTEA - 'Utilajul si tehnologia confectiilor textile' - manual pentru clasa a XI - a , Editia 1989.

2.Ing. : MARIA CIUTEA , Ing PETRACHE DRAGU-'Manualul croitorului' , Editura didactica si pedagocica Bucuresti, editia 2001

3.Ing. : GHEORGHE CIONTEA - 'Proiectarea imbracamintei'- manual pentru clasa a XI-a si a XII-a, Editura didactica si pedagogica Bucuresti, editia 1989

4.Ing. : GHEORGHE CIONTEA - 'Tehnologii de confectionare a produselor din tesaturi si tricoturi' , editura Oscar Print , Bucuresti,2006

5. Ing. : PETRACHE DRAGU 'Croitoria pentru femei',

editia 1989

6. Burda -

7.Quelle- primavara vara -2008