CUPRINS

CAPITOLUL I

ARGUMENT

l.1. Alegerea modelului pe baza unui studiu de piata.

l.2. Modalitati de recuperare, refolosire a materialelor necesare confectionarii produsului.

l.3. Materiale utilizate pentru confectionarea produsului; justificarea alegerii facute.

l.4. Conditii de exploatare a produsului si a cerintelor impuse materiei folosite.

CAPITOLUL ll

DOCUMENTATIA TEHNICA NECESARA REALIZARII PRODUSULUI

ll.1. Constructia tiparelor de baza.

ll.2. Obtinerea tiparelor de model.

ll.3. Obtinerea sabloanelor principale si a celor derivate.

ll.4. Incadrarea sabloanelor , calculul consumului specific a indicilor de utilizare a suprafetei textile.

CAPITOLUL lll

TEHNOLOGIA DE REALIZARE A PRODUSULUI

III.1. Proiectarea tehnologiei de confectionare si finisare a produsului.

III.2. Elaborarea schemei structurii ierarhice.

III.3. Stabilirea fazelor necesare confectionarii si finisarii produsului , cuplarea fazelor pentru echilibrarea liniei.

CAPITOLUL lV

ORGANIZAREA SECTIEI DE PRODUCTIE

IV.1. Stabilirea utilajului si a mobilierului tehnologic

IV.2. Stabilirea necesarului de personal pentru realizarea unei anumite productii

IV.3.Amplasarea liniei tehnologice

Cap.I.1.Alegerea materialului pe baza unui studiu de piata

Piata produselor de imbracaminte este in continua schimbare.Preturile variaza

de la un model la altul.Ca material de baza pentru rochie am ales inul,pt ca este un material usor si vaporos.

Firma care se va ocupa de confectionarea produsului se numeste

S.C.Arabian S.A. se vor face aproximativ 200 de produse pe saptamana,pretul acestora variaza de la un model la altul.Pentru a ne mentine pe piata,am confectionat diverse modele de rochii pentru copii dar si pentru adolescenti.

Numarul angajatilor este in continua crestere,momentan numarul angajatilor este de 100,fiecare cu operatia data.

Calitatea produsa de firma noastra este imbatabila pe piata,adica noi oferim produse ieftine si de calitate superioara.Firma S.C.Arabian S.A. este o firma unica pe piata care ofera si materile foarte atent alese ca si calitate si produse foarte atent realizate si confectionate.Pentru rochii de vara am ales ca material inul,dupa cererea pe piata.Tinand cont ca produsele de imbracaminte sunt influentate de moda,am ales pentru acest model o combinatie de culori. Dezvoltarea societatii a fost conditionata din cele mai vechi timpuri de nivelul si

evolutia tehnologiilor folosite pentru producerea bunurilor de consum si a mijloacelor de productie. Descoperirile stiintifice si marile inventii ale ultimului secol au revolutionat si au propulsat in mod spectaculos viata economica si sociala. Este suficient sa mentionam principalele realizari din domeniul stiintei si tehnologiilor (fisiunea nucleara, sinteza materialelor de substitutie - elastomeri, fibre, materiale plastice, fertilizanti, semiconductori si circuite integrate, biotehnologii etc.) pentru a intelege ca acestea constituie baza prezentului si

viitorului economic in domeniul industrial.

In deceniile trecute, costul per unitate putea fi coborat numai daca se puteau produce serii mai mari de produse identice; in schimb, cele mai recente tehnologii prelucratoare asistate de calculator, fac posibila o diversificare practic la infinit a gamei prelucrarilor si produselor, iar noile tehnologii informatizate imping costul diversificarii spre zero.

CapI.2.Modalitati de recuperare ,refolosire a materialelor necesae confectionarii produsului

Valorificarea materialelor plastice prin reprelucrare

Dezvoltarea continua a productiei si consumului de materiale plastice a determinat, asa cum s-a aratat, o crestere considerabila a cantitatilor de materiale secundare de acest tip. Acestea din urma se caracterizeaza printr-un continut energetic ridicat si capacitate mare de poluare a mediului ambiant, factori care justifica preocuparile intense pentru valorificare lor. Pentru a se ajunge la o evaluare corecta a posibilitatilor practice si economice de valorificare a SMP1, este necesar sa se ia in consideratie sursele acestora, natura chimica a polimerilor ce stau la baza lor, deosebirile dintre diferitele tipuri de produse din MP1, toti acesti factori contribuind la alegerea procedeelor de valorificare si domeniilor de utilizare a produselor care incorporeaza SMP1 sau sunt fabricate exclusiv din acestea.

l.3. Materiale utilizate pentru confectionarea produsului; justificarea alegerii facute.

Produsele de imbracaminte sunt bunuri de consum de aceea proprietatile acestora trebuie sa corespunda in primul rand cerinteleor consumatorilor.

Avand in vedere dezvoltarea actuala a societatii umane se pune problema cresteriii calitatii imbracamintei,sub aspectul functional si estetic.

Calitatea produselor de imbracaminte nu poate fi asigurata decat prin stisfacerea tuturor functiilor impuse de destinatia acestora.

Avand in vedere ca moda dicteaza o modificarea permanenta a tipurilor de produse confectionate muncitorii din confectii trebuie sa aiba un grad de adaptabilitate foarte mare,realizand operatii de calitate.

Materialul ales pentru rochie este inul,deoarece este un material lejer si foarte subtire,care se poate purta vara.

Vara,majoritatea persoanelor prefera inul pt ca este foarte subtire si vaporos. Materialele de baza implineste un rol principal in componenta unui proiect vestimentar . Ca urmare , materialul de baza este intrebuintat la confectionarea produsului si este materialul care indeplineste functia principala la un produs . La vestimente cum ar fii : pardesiuri pentru ploaie sau bluza vant apar unele excepti deoarece materialul de baza este utilizat pentru dublarea acestuia si are rol de captuseala ( sau material auxiliar ) .

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza acesta fiind in functie de produs ( jachete , pardesie , rochi , etc ) cat si de purtarii ( imbracaminte de ocazie , de lucru , etc ) .

Tricoturile , tesaturile , piei naturali sau sintetice si textilele netesute sunt materialele care pto fii utilizate cu rol de material de baza .

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile . Ca urmare a modului de realizare , tesaturile reprezinta o buna rezistenta si stabilitate la purtare . In industria textile din tara noastra realizeaza o diversitate de tesaturi care sunt utilizate atat pentru confectionarea imbracamintei cat si pentru alte destinatii .

Fiecare categorie de tesaturi poate fi utilizata pentru confectionarea unui produs , sau o grupa de produse specifica caracteristicilor functionale si sezonuui in care se poarta .

Materiale auxiliare

Materialele auxiliare sunt materialele utilizate la confectionarea imbracamintei , care , in funcite de model si de produs , pot lipsi din componenta produsului .

Principalele materiale auxiliare sunt : captuselile , ata de cusut , intarituri , furniture si diverse garniture .

Materiale pentru captuseli

Captuselile au rolul de a dubla detaliile produselor , marindu-le rezistenta la sifonabilitate , purtare , si stabilitate a formei si dimensiunilor . La captusirea vestimentatiei , captuseala trebuie sa fie lucioasa sis a se muleze pe corp asigurandu-I o aierisire mai buna a corpului . Principalele materiale utilizate la captusirea imbracamintei sunt : serjul , atlazul , satinul , captuseala de maneci .

Ata de cusut

Ata de cusut , este o materie auxiliara folosita la asamblarea si prelucrarea imbracamintei sau pentru alte scopuri .

In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce fin fibre naturale sau sintetice clasificandu-se astfel :

Ata pentru cusaturi tighel avand finetea , in Nm : 48/3 ; 54/3 ; 100/4 sau exprimata in tex ( Tt ) : 21x3 ; 19x3 ; si 10x4 . Ata pentru cusaturi tighel este o ata obisnuita cere se foloseste in procesul confectionarii , la cusaturi de imbinare sau la fixarea detaliilor de imbracaminte .

Ata pentru butoniere avand finetea , in Nm : 54/2x3 ; 100/2x3 ; sau exprimata in tex (Tt) : 19x2x3 ; 12x2x3 si 10x2x3 . Ata pentru butonere este o ata mai groasa , lucioasa si rezistenta la frecare .

Alegerea atei de cusut la imbracaminte , se face avandu-se in vedere produsul de confectionat , materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate . In general , la alegerea atei de cusut vor fii respectate urmatoarele conditi tehnice :

Ata folosita pentru cnfectionare trebuie sa corespunda cu rezistenta de baza a materialelor de baza si auxiliare a produsului confectionat . Un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea vestimentului inainte de vreme prin ruperea cusaturilor .

Finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului de imbracaminte . In acest sens , pentru asigurarea unui aspect mai placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finite mai mare decat materialele cusute . Acesta conditie se pune in deosebi la materialele subtiri .

Culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute , avandu-se in vedere ca ata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute .

Pentru coaserea materialelor sintetice , se recomanda ata din fire sintetice care prezinta aceleasi caracteristici cu materialele cusute ( elasticitate , rezistenta , aspect etc ) .

I.4. Conditii de exploatare a produsului si a cerintelor impuse materialului folosit

Rochia de copii, este un produs de imbracaminte cu rol uzual fiind purtat ca ultim strat pe corp destinat anotimpului vara.

Aceasta tinuta poate fi purtata in toate perioada zilei find supusa la un efort mediu. Materia de baza din care se executa acest ansamblu vestimentar trebuie sa fie permeabil la aer si vapori si sa aiba capacitatea de izolare termica.

Datorita faptului ca este folosit vara, materialul de baza trebuie sa reziste la curatat chimic, spalari repetete, uscari si calcari repetate.

Se impune alegerea materialului cu contracti cit mai mici, contracti care au loc pe fluxul tehnologic.

Cerinte estetice: Pentru a fi purtat o perioada cat mai mare culoarea materialului de baza trebuie sa fie rezistenta de preferat culoare deschisa, de asemenea ata de cusut trebuie sa fie in ton cu materialul de baza.

CAPITOLUL II

DOCUMENTATIA TEHNICA NECESARA REALIZARII PRODUSULUI

II.1. Constructia tiparelor de baza

Tiparul de baza reprezinta o constructie nationala a primelor elemente.

In functie de pozitia de sprijin a produsului de corp, putem impartii produsele vestimentare in doua mari categorii:

1. Produse de imbracaminte cu sprijin pe linia taliei ex: fuste, pantaloni..etc

2. Produse de imbracaminte cu sprijin pe linia umerilor ex. bluze, maieuri, rochii..etc

Tiparul reprezinta desfasuratele plane ale reperelor produselor de imbracaminte care sunt corelante dupa forma si dimensiunile fiecarei persone.

Metode de constructie a tiparelor:

1.Metoda desfasuratoarelor

2.Metoda omalistei de deschidere corpurilor tiparelor

3.Modern este utilizata metoda bazata pe utilizarea produselor de calculator

4.Metoda clasica care este cea mai raspandita si utilizata in proportie de serie este metoda geometrica

Aceasta metoda presupune ca tiparele se executa pe baza informatiilor despre dimensiunile corpurilor si marimea adaosului tipului de produs care se proiecteaza.

Constructia tiparului de baza se realizeaza plecand de la anumite date initiale, structurate in trei mari categorii :

TIPAR DE BAZA-ROCHIE PENTRU COPII

I.DATE INITIALE NECESARE CONSTRUCTIEI

I.2.DIMENSIUNI PROPRII PRODUSULUI

I.3.ADAOSURI PENTRU O SILUETA AJUSTATA

II CONSTRUCTIA TIPARULUI

I.CONSTRUCTIA FETEI SI A SPATELUI

I.1.LINII ORIZONTALE

-linia bustului

I.2.TRASAREA LINIEI DE SIMETRIE A SPATELUI

I.3.DIMENSIONAREA TIPARELOR PE LINIA BUSTULUI

I.4.TRASAREA LINIILOR DE CONTUR SUPERIOARE

-linia rascroielii gatului la spate

Transferul pensei din rascroiala manecii pe linia cusaturii umarului se realizeaza pe cale grafica:suprafat delimitata de punctele :123,212,23,14,se roteste in sens antiorar in jurul punctului 212 astfel incat latura 212 23 sa se suprapuna pe latura 212 231.

-stabilirea punctului cel mai inalt al fetei

I.5.DIMENSIONAREA TIPARELOR PE LINIA TALIEI

I.6.DIMENSIONAREA TIPARELOR PE LINIA SOLDURILOR

I.7.DEFINITIVAREA TIPARELOR PE LINIA E TREMINATIE

II.CONSTRUCTIA MANECII

II.1.TRASAREA ORIZONTALELOR RETELEI

II.2.DIMENSIONAREA IN LATIME

II.3.TRASAREA CONTURULUI CAPULUI MANECII

II.4.TRASAREA LINIILOR LATERALE SI A LINIEI DE TERMINATIE

2.2. Descrierea deseului si a materiei prime

Valorificarea materialelor recuperabileValorificare orice operatiune de dezmembrare, sortare, reciclare, taiere, maruntire, presare, balotare, topire-turnare, pretratare, amestec cu alta operatiune care determina schimbarea naturii sau compozitiei efectuata asupra unui deseu industrial prin procedee industriale, in vederea reutilizarii.Materiale recuperabile / deseuri rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.

Materiale recuperabile textile: Fibre Fire textile, Tesaturi Tricoturi Piele Blana

Procesul tehnologic de prelucrare a materialelor recuperabileOperatii

de pregatire: sortarea, dezinfectarea, desprafuirea, dezmembrarea, taierea, antistatizarea, destramarea, defibrarea, carbonizarea, spalarea, centrifugarea, vopsirea, uscarea; de prelucrare: filare, tesere, tricotare, intertesere, incleiere.

Utilaje: de taiere, de destramare, de defibrare, de prelucrare, de vopsire..Variante: obtinerea de fire, tesaturi, tricoturi, articole netesute.Tehnici de valorificare a materialelor recuperabile impletire, crosetare, tricotare manuala, imbinare prin coasere manuala sau mecanica, imbinare prin lipire, vopsire, imprimare;unelte: croseta, andrele, ace de cusut, ace cu gamalie, creta speciala, foarfeca, sablon;utilaje: masini de cusut de diferite tipuri, vase pentru vopsire;

materiale auxiliare: ata de cusut, pasta de lipit, colorant, substante de fixare a colorantului, pasta de imprimat.Factori / agenti poluanti: deseuri rezultate in procesul de fabricare.Efecte: poluarea aerului, apei, solului.

Legislatie: legea mediului 137/1995 modificata si completata prin HG 91/20.06.2002; HG 91/20.03.2003, legislatie specifica domeniului textile- pielarie.

Solutii / tehnologii de prevenirea poluarii mediului: reciclare, depozitare in spatii special amenajate, refolosite, modernizarea tehnologiei, modernizarea tehnologiilor, adaptarea tehnologiilor, instruirea muncitorilor.Metode de verificarea caracteristicilor (luciu, culoare, masa, lungime, latime, etc.): organoleptic, proba de ardere, masurare, cantarire, etc.

II.3.Obtinerea sabloanelor principale si a celor derivate

Obtinerea sabloanelor principale

Sabloanele principale se obtin pornind de la tipul de model pentru reperele

produsului executat din materialul de baza.

Obtinerea sabloanelor principale se face prin suplimentarea tiparelor (de model) cu adaosuri tehnologice necesare operatiei si anume:

- rezerva pentru cusaturi

- rezerva pentru tivuri

Revervele pentru cusaturi (de imbinare) care suplimenteaza conturul tiparului pentru obtinerea sabloanelor principale cu soluri diferite in functie de :

-modul de amplasare, prelucrarea sau finisarea marginii reperelor

-modul de stabilizare a firelor in structura materialului, de presiunea materialului, de grosimea materialului, de forma liniei de contur.

Adaosurile pentru tipuri depind de modul de executie a tipului la produs.

Pe sabloanele principale se traseaza directia normala care coincide cu directia de marime nexistenta la intinderea a meterialului adica:

- firul de vreda pntru a tesatura

-directia sirului de achiuri pentru un tricot

Pe liniile pe care se ansambleaza impreuna nezervele de coasere sunt aceleasi.

Rezervele sunt:

- pentru linii curbe Rc = 0,7-1 cm

- pentru linii drepte Rc = 1,5-2 cm

- pentru tivuri Rc = 2,5-4 cm

Obtinerea sabloanelor derivate

Sunt sabloane ce se obtin pe baza sabloanelor principale, diferentele fiind in

forma si dimensiunile in functie de materialul si suprafata acoperita de reperul in cauza.

Sabloanele derivate sunt sabloanele unor repere din materia de baza cum ar fii clope, buzunare, bizet, gaici, cordoane, umfoe din materie de captuseala din materie de intarire si termoizolare.

Straturile de intarire au rolul de a rigidiza unele zone de produse in vederea si mentinerea formei acesta precum si pentru a asigura stabilitate dimensionala unor linii de contur ( centuri si tipuri).

Sablonul pentru intaritura unui reper din materia de baza se construieste tinand seama de sablonul reperului, contruieste materiei si de tehnologia de asamblare cu stratul reperului de baza.

La sabloanele derivate din intaritura pot lipsi adaosurile ingrosate liniei de asamplasare care se prelucreaza greu si ar avea un aspect neplacut la purtare.

Realizarea incadrarii sabloanelor

Ea consta in asezarea sabloanelor si apoi in trasarea conturului pe suprafata materialului.

Procedee de sablonare:

prin conturare cu creta sau creion

cu calculatorul

Conditii tehnice de sablonare:

respectarea firului de urzeala a materialului cu firul indicat pe sablon

respectarea indicatiilor marcate pe sabloane, la asezarea lor

respectarea sensului flausului

asezarea si combinarea sabloanelor se face astfel incat materialul sa fie folosit cat mai rational.

Cap.II.4.Incadrarea sabloanelor: stabilirea consumului

specific si a indicelui de utilizare a suprafetei textile

Realizarea incadrarii sabloanelor

Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.

Conditiile tehnice de sablonare sunt:

-respectarea firului de urzeala a materialului cu firul indicat pe sablon

-respectarea indicatiilor marcate pe sabloane la asezarea lor.

-asezarea si combinarea sablonului se face astfel incat materialul sa fie folosit cat mai rational.

Procedee de sablonare:

-prin conturare cu creta sau creion

-cu trafarete

-cu calculatorul

Incadrarea este simpla deoarece cuprinde completul de sablonare pentru un singur produs si o singura marime se poate face pe materialul simplu sau dublu.Am ales sa realizez o sablonare pe simplu.

Consumul specific reprezinta cantitatea de material de baza si auxiliare necesare realizarii produsului

Cs=sinc/n  M=5g S=100cm

Cs=Linc/n=170/1=170  M(sablon)=10g

Line=170 m(2) X=100 m(2)

10*100/5=1000/5=200g

In=200/34.5*100%=57.9%

S(sablon)=17+17.5=34.5 cm(2)

Ip=100-in=47.97%

Linc=87.5#88 cm

III. Tehnologia de realizare a produsului

III.1. Proiectarea tehnologiei de confectionare si finisare a produsului.

Prezentarea etapelor de pregatire pentru confectionare se prezinta pe baza informatiilor de la tehnologie si din bibliografie, modul in care se realizeaza croirea materialelor sau se prezinta modul in care se realizeaza toate etapele de lucru pina la confectionare.

Procesul de confectionare este o succesiune logica de executare a fazelor de confectionare si finisare necesar obtineri produselor.

Croirea

pregatirea materialelor pentru croit

asezarea materialelor

incadrarea sablonului pe material ( sablonarea)

decuparea detaliilor si date semne pe detalii

numerotarea

Pregatirea reperelor

Consta in termolipirea intariturilor pentru guler,bizetul si clapele de buzunar. Marcarea semnelor pe liniile de asamblare: pense, pozitia clapelor si pentru montarea sistemelor de inchidere.

Prelucrarea reperelor

Este etapa de lucru in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat. Se prelucreaza intii reperele mici ( clapele buzunarelor, gulerul, bizetul ) apoi detaliile principale mari( clinii, fata, spate, minecile ).

Asamblarea detaliilor

Este etapa de lucru in care detaliile principale se asambleaza in vederea construirii produsului confectionat.Se asambleaza mai intii clinii cu detaliile principale fata si spatele apoi fata cu spatele, clinii de mineca cu mineca, se asambleaza mineca cu fata si spatele.

Finisarea produsului

Reprezinta etepa de lucru in care produsul construit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final.

Se aplica gulerul, bizetul si clapele se curata de ate si scame.

Se realizeaza calcarea finala, etichetarea si asamblarea

Procesul tehnologic de relizare a captuselii urmareste aceleasi etape de mai sus.

LEGENDA:

REPERUL: -1-Partea de sus a bustului -14-corsetul rochiei

-2-Partea de mijloc a bustului. -15-rochita

-3-Partea laterala a bustului -12-fusta rochitei

-4-Partea de mijloc a fetei

-5-Laterala fetei

-6-Mijlocul spatelui

-7-laterala spatelui

-8-Fata subfustei

-8-Spatele subfustei

CAP.3.2. Elaborarea schemei structurii ierarhice

Schema structurii ierarhice este o reprezentatiegrafica care exprima transformarea reperelor croite in produsul finit. Aceasta schema cuprinde 5 nivele:

Nivelul 4: Se reprezinta finisarea produsului.

Nivelul 3: Se prezinta asamblarea produsului din materialul de baza.

Nivelul 2:prezinta ansamblul detaliilor din materialul de baza pentru obtinerea produsului finit.

Nivelul 1: se reprezinta prelucrari ale reperelor-principale,secundare.

Nivelul 0: Se deseneaza toate reperele produsului.

CAPITOLUL III

III.3 Stabilirea fazelor necesare confectionarii si finisarii

Fazele necesare confectionari produsului se stabilesc la elaborarea procesului tehnologic.Aceasta cuprinde succesiunea fazelor de transformare a reperelor croite in produs finit .Procesul tehnologic incepe cu faza de alimentare adica cu sortarea si imperecherea reperelor produsului.

Urmeaza realizarea produsului din material de baza :

- se prelucreaza detaliile mici (clape , buzunare , guler)

-se prelucreaza detaliile mari(fata ,spate)

Urmeaza apoi asamblarea produsului din material de baza si prelucrarea captuselii.

In final se cos butonierele,nasturii tivele si se calca produsul finit.Tot acum are loc controlul si ambalarea produsului.

Materia prima de baza in confectii este receptionata si depozitata in magazia de materii prime.

La receptia materialelor se ia in considerare urmatorii parametrii:

latimea materialului

lungimea balotului numerotate pe eticheta care insoteste valul respectiv

calitatea materialului sa nu aibe defecte de fabricatie

la sala de pregatire a materiei prime este sortata dupa latimi si se realizeaza un nou control de calitate

Sablonarea se realizeaza pentru a stabili in conformitate cu lungimea si latimea incadrarii.

Se pregatesc reperele pentru sala de confectionare.

Etapele procesului de confectionare sunt:

Prelucrarea detaliilor:

operatii de pregatire

operatii de coasere

Asamblarea detaliilor:

operatii de pregatire

operatii de coasere

Finisarea produsului:

operatii de pregatire

operatii de coasere

operatii de curatire

CAPITOLUL lV

ORGANIZAREA SECTIEI DE PRODUCTIE

Organizarea sectiei de productie pentru realizarea unei productii de 300 produse in 10 zile , 1 schimb de 8 ore

Se va realize cate o incadrare pentru fiecare tip de material astefel incat se vor stabili consimurile specifice pentri fiecare incadrare .

Pe baza acestor calcule din capitolul II.IV. se stabileste norma de consum adica :

necesarul de materiale ce trebiue folosite pentru obtinerea unui produs

norma de consum trebuie sa cuprinda necesarul materialelor de baza , necesarul materialelor auxiliare , intaritura , nasturi metalici , fermoare , ata de cusut , ata de surfilat si ata pentru butoniere .

Determinarea consumului de material :

Se determina pe baza normei de consum :

Exemplu : Realizarea unei productii de 300 de produse intr-un timp .

Planul de aprovizionare : - zilnica

IV.I. Stabilirea utilajului si a mobilierului tehnologic

IV.II. Stabilirea necesarului de personal pentru realizarea unei anumite productii

Planul unui schimb ( Ps) = Planul zilnic ( Pz ) / Numarul de schimburi ( S )

Ps = 30 / 1 = 30

Ritmul productiei ( R ) = Durata unui schimb ( D ) / Planul zilnic ( Pz )

R = 480 min. / 30 = 16 min / 1 produs

Numarul de muncitori ( N )

N = Ps x T x U / D = 30 X 16 min x 1 / 480 = 480 / 480 = 1 muncitor / 1 produs

Ps = Planul pe schimb

T = Timpul efectiv pentru realizarea unui produs ; Norma de timp

U = Numarul de unitatii )

D = Durata unui schimb (480 min )

T - se obtine prin cronometrare sau comparative

IV.III. Amplasarea liniei de productie

Metode de organizare a productiei specifice industriei textile

Metode : - banda rulanta

- banda rulanta sectionata

- procedeu prod-sincron

Banda rulanta :

se caracterizeaza prin divizarea procedeului tehnologic pe operatii sincronizate

timpul de executie a operatilor este mic si variaza in functie de produs si model ( intre 2 si 10 min )

Caracteristici :

timpul de executie , timp mediu de lucru este constant pentru toate operatile

calitatea superioara si productie marita

transportul produselor de la un loc de munca la altul se executa mechanic cu ajutorul unei benzi trasportatoare ( banda rulanta ) ce deplaseaza semifabricatele la locurile de munca

viteza benzi este reglata si determina ritmul de lucru

alcatuirea operatilor prin cuplare a fazelor astfel incat acestea sa aiba un volum de timp egal cu timpul de executie a operatilor

depinderea muncitorilor de viteza benzii rulante din care rezulta munca in accord colectiv

Banda rulanta sectionata :

este impartita in 3 sectiuni

sectionarea are ca scop gruparea operatilor de productie in functie de caracteristicile de confectionare a produselor

Sectiunea I - operatia de prelucrare a detaliilor

Sectiunea II - operatia de asamblare a detaliilor

Sectiunea II - operatia de finisare a detaliilor

Transportul semifabricatelor se realizeaza mecanizat cu banda rulanta pe fiecare sectiune

Locurile de munca sunt asezate in general pe ambele parti ale benzi .

Procedeul Prod- Sincron :

se organizeaza prin divizarea accentuate a procedeului de productie pe operatii si faze

se bazeaza de independenta muncitorului fata de ritmul unitati

aceasta independenta presupune amplasarea locurilor de munca in parallel cu deplasarea semifabricatului in procesul confectionarii

Operatia :

este organizata cu mai multe locuri de munca ( faze ) in cadrul fiecarei operatii se realizeaza aceleasi lucrari iar continutul lor difera in functie de produs si de utilajul utilizat

sunt grupate pe grupe

Grupa de operatie este compusa din operati diferite in care se transforma detaliul semifabricat in detaliu prelucrat.

Operatile cuprinse in grupe pot fii :

- Manuale

- Mecanice

- De pregatire

- De tratament umidotermic

Numarul de grupe este determinat de complexitatea produsului

Zona de operatie este formata din doua sau mai multe grupe si pot fi :

Zona I _ de prelucrare

Zona II - de asamblare

Zona III - de finisare

Avantaje :

independenta lucratorilor fata de ritmul unitati

creste gradul de utilizare a masinilor

creste numarul locurilor de munca

alimentarea se face pe grupe si zona de operatie , reducand astfel timpul neproductiv care apare la scoaterea detaliilor din pachete .

transportul se realizeaza prin simpla manuire , fiecare muncitor se autoserveste cu semifabricate

utilajele specializate pot fi utilizate mai efficient , volumul productiei este mai mare decat la banda rulanta

operatii cu volum de munca redus din care rezulta posibilitatea calificari cu usurinta a muncitorilor la locul de munca