Efectele europenizarii asupra spatiului rural romanesc

Efectele europenizarii asupra spatiului rural romanesc

Caracteristici ale spatiului rural romanesc

O prezentare succinta a caracteristicilor Romaniei rurale constituie un demers necesar pentru a putea identifica mai clar aspectele specifice acestui spatiu, problemele cu care se confrunta in contextul integrarii si ulterior al aderarii la Uniunea Europeana si cum s-au modificat aceste caracteristici sub presiunile ce au emanat de la nivelul comunitar. Prin spatiu rural sunt definite zonele apartinand comunelor, precum si zonele periurbane ale oraselor sau municipiilor, in care se desfasoara, cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare, activitati incadrate in urmatoarele domenii economice: productie agricola vegetala si/sau zootehnica, silvica, de pescuit si acvacultura; procesarea industriala a produselor agricole, silvice, piscicole si de acvacultura, precum si activitati mestesugaresti, artizanale si de mica industrie; servicii de turism si de agrement rural.

Spatiul rural, printr-o abordare negativa , cuprinde toate activitatile care se desfasoara in afara urbanului si include trei componente esentiale: comunitatile administrative constituite din membrii relativ putin numerosi si care au relatii mutuale; dispensarea pronuntata a populatiei si a serviciilor colective; rolul economic deosebit al agriculturii si silviculturii.

Caracteristicile spatiului rural comparativ cu cel urban se regasesc sintetizate in reprezentarea grafica de mai jos :

Tabelul 1 Caracteristici traditionale stabilite in spatiul rural si urban

Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a corespunde spatiului rural sunt urmatoarele: majoritatea terenurilor sa fie utilizate pentru : activitati economice de productie si valorificare a productiei agricole, silvice, piscicole si de acvacultura, precum si de protectie si conservare a mediului; activitati economice neagricole: mestesugaresti si de mica industrie pentru prelucrarea si valorificarea materiilor prime preponderent locale, artizanat,

servicii si alte asemenea; activitati economice de agrement si turism. Populatia locala sa fie sub nivelul de 5000 de locuitori .

In pofida faptului ca, din punct de vedere economic, agricultura detine un loc important, sensul cuvantului "rural" este mai larg decat al celui agricol, aici fiind cuprinse si alte activitati specifice cum sunt: artizanatul, serviciile productive privind productia agricola si neproductive care privesc populatia rurala. Spatiul rural in Romania reprezinta o componenta cardinala a evolutiei de ansamblu a economiei romanesti.

"Spatiul rural nu este numai un spatiu de productie, ci este, in acelasi timp un spatiu social si cultural cu implicatii complexe asupra starii de ansamblu a unei natiuni."[5] Spatiul rural din Romania este format din suprafata administrativa a celor 2688 de comune si 12751 de sate. Comuna fiind unitatea administrativa de baza in teritoriul caruia se implementeaza politica rurala. Suprafata spatiului rural insumeaza 212,7 mii km2, reprezentand peste 89% din suprafata tarii, avand o populatie de 10,14 milioane locuitori care reprezinta 45% din populatia tarii.

Populatia

Populatia medie a unei comune este de 3.780 de locuitori, dar exista o mare varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice. Satele prezinta o mare diversitate si sub aspectul numarului de locuitori. Predomina satele cu putini locuitori, numarul mediu de locuitori al unui sat fiind de circa 800 .In ceea ce priveste structura pe varste a populatiei rurale aceasta este caracterizata printr-un proces accentuat de imbatranire demografica. Varsta medie a populatiei rurale este ridicata (circa 38 ani) si in continua crestere.

Gradul de instruire in mediul rural este mai redus fata de cel urban, in primul rand datorita disparitatilor mari dintre cele doua medii in ceea ce priveste colaborarea tehnica si infrastructura .Pentru activitatile economice din mediul rural exista un mare deficit de specialisti cu studii superioare. Statutul profesional al populatiei ocupate in mediul rural si in agricultura este puternic dominat de agricultorii pe cont propriu si lucratorii din cadrul aceleasi familii , nesalariati.

Activitati

Populatia din mediul rural participa la activitatea economica in proportie de peste 57%, in timp ce populatia urbana avea o rata a participarii de numai 47%. Rata mare de activitate in rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare. In mediul rural, ramura agriculturii domina net ca activitate economica, ocupand circa 70% din forta de munca.

Cea mai mare parte din populatia ocupata in agricultura isi desfasoara activitatea in cadrul gospodariilor proprii: 46,6% din agricultori sunt lucratori pe cont propriu, reprezentand sefii de exploatatie agricola individuala. O alta parte, aproape la fel de mare 43,8% din agricultori este reprezentata de membrii de familie neremunerati. Se poate spune ca agricultura se practica aproape in totalitate (de catre 90,4% din agricultori) in gospodariile familiale, impreuna cu membrii familiei.

Pe langa agricultura, care constituie activitatea economica principala, in spatiul rural se desfasoara si alte activitati neagricole dar fara ca acestea sa fie extinse. Exceptand industria extractiva si energetica, activitatile neagricole se desfasoara in intreprinderi mici si mijlocii.

Numarul unitatilor care desfasoara activitati mestesugaresti si de prestari servicii cunoscut o scadere semnificativa (cu aproximativ 46% fata de 1989). In mediul rural, se desfasoara o serie de activitati neagricole (turism rural, agroturism, prelucrarea unor materii prime agricole, comert, transporturi etc.), care au un impact pozitiv asupra comunitatilor rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementare si la cresterea gradului de utilizare a fortei de munca.

Infrastructura

In ceea ce priveste infrastructura fizica si sociala din mediul rural, aceasta se caracterizeaza printr-un grad accentuat de subdezvoltare. Din punct de vedere al modului de locuire situatia este grava; 84% din totalul locuintelor sunt lipsite de dotari cu instalatii de apa in interior si 62% din cladirile de locuit sunt realizate din materiale nerezistente.

In privinta infrastructurii sociale si serviciilor aferente putem aminti: reteaua de invatamant este foarte putin diversificata, iar starea constructiilor si dotarea cu aparatura de specialitate este nesatisfacatoare; mortalitatea infantila este ridicata, urmare directa a nivelului de trai scazut si a asistentei sanitare precare. Dezvoltarea spatiului rural este o activitate de importanta vitala pentru o tara, atat prin dimensiunea spatiului rural, exprimata prin suprafata detinuta, cat si prin ponderea populatiei ocupate in activitati diverse.

"Spatiul rural este, din punct de vedere ocupational, cu precadere un spatiu de productie in care activitatile sectoarelor primare au o pondere destul de ridicata din punct de vedere economic. Marea parte din profesiunile practicate in spatiul rural sunt profesiuni practicate,manuale, unele dintre acestea solicitand policalificare profesionala. In plus, prin natura activitatii, fenomenul de intrajutorare, de cooperare intre sateni este mult mai prezent comparativ cu spatiul urban.

Populatia ocupata in servicii, in activitatile administrative, sociale etc. este mai redusa ca pondere. In acelasi timp, mare parte din populatia care lucreaza cu timp integral in sectorul neproductiv depune si o activitate in agricultura si alte sectoare in timpul secundar, fie ajutand membrii de familie - agricultori, fie lucrand in micile lor gospodarii agricole sau in "hobby - ferme". Este o caracteristica importanta a populatiei rurale de a lucra concomitent in sectoarele agricole si neagricole. Pluri-activitatea are consecinte asupra starii de spirit a lumii rurale, inclusiv in ceea ce priveste autoconsumul alimentar. "

In spatiul rural este predominanta proprietatea privata, familiala, comparativ cu zonele urban - industriale, lumea rurala fiind in esenta sa o lume liberala. In zonele rurale, proprietatea publica si privata a statului este mult mai restransa, reducandu-se de regula, la rezervatii si parcuri nationale, terenuri limitrofe cailor de comunicatii si retelelor de transport, unele terenuri cu destinatie speciala. Difuzarea proprietatii private in spatiul rural, dezvoltarea simtului proprietatii, cu exceptia perioadei comuniste, a avut o serie de consecinte pozitive asupra spiritului antreprenorial al locuitorilor rurali.

Spatiul rural, din punct de vedere al densitatii populatiei si al marimii asezamintelor umane, este mult mai aerisit, mai umanizat. Comunitatile rurale au unele caracteristici specifice, in primul rand raporturile interumane sunt mai bune, iar participarea cetateanului la problemele comunitatii este mai accentuata. Economia industriilor si serviciilor rurale.

Spatiul rural are o viata sociala mai apropiata, locuitorii se cunosc intre ei, din toate punctele de vedere. Din punct de vedere peisagistic, spatiul rural, prin structura sa naturala, prin peisajul ingrijit si aerisit, prin flora si fauna sa, este incomparabil mai frumos si mai apreciat de multi locuitori. Linistea, pacea, climatul, aerul curat, peisajul linistitor, de calm social sunt caracteristici ale calitatii habitatului rural. Peisajul natural al ruralului constituie un patrimoniu al comunitatii.[13]

Cultura

Se poate spune ca ruralul romanesc este un mozaic cultural , de unde transpare o parte din complexitatea sa, datorita rolului sau de a conserva traditiile si obiceiurile , de a le pastra cu sfintenie in cadrul comunitatii.

Un fapt important care merita subliniat in cazul satelor multi-etnice este acela ca traditiile, obiceiurile care se intalnesc in aceste sate romanesti sunt in primul rand rezultatul agregarii a ceea ce a fost adus si pastrat de fiecare grup etnic din cadrul comunitatii rurale.

O componenta importanta a vietii satului este cea culturala, domeniu care poate contribui in

mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tanara. Mijloacele prin care se induce cultura in mediul rural sunt: caminele culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea.

Situatia caminelor culturale din sate atesta un declin atat numeric cat si calitativ Din totalul de 6.147 de camine culturale existente in tara in 2002, doar 1.874 desfasurau activitati culturale propriu-zise, celelalte camine culturale (peste doua treimi) desfasurand doar activitati nespecifice.

Situatia bibliotecilor se incadreaza in tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la sate. Situatia bibliotecilor se incadreaza in tendintele generale de deteriorare a vietii culturale la sate. La un numar de 8.306 ( in 2004 ) de biblioteci din mediul rural, in acelasi an. se inregistrau doar 1.726 cititori. ceea ce ar insemna un cititor la circa 4 biblioteci.

Infrastructura din invatamant indica o scadere drastica a numarului unitatilor de invatamant , in special a celor din mediul rural, de la 21.000 in 1998 la 12.315 in 2004. Aceasta scadere a numarului de scoli este cauzata si de reducerea numarului de copii din generatiile ultimilor ani , careia i se asociaza si procesul de depopulare a zonelor rurale.

Gradul de educatie, oferta culturala modesta si accesul redus la informatii . determinat si de o dotare deficitara cu mijloace de comunicare moderna (telefonie fixa sau mobila. internet) sunt cateva din motivele pentru care taranul roman traieste izolat si relativ ignorant fata de problemele si oportunitatile prin care se traduce integrarea europeana pentru tara noastra.

In ceea ce priveste cinematografele din mediul rural, numarul de spectacole si spectatori este mult mai mare raportat la cel al salilor pentru ca cele mai multe proiectii au loc in sali multifunctionale, o parte din acestea aflandu-se in caminele culturale. Se observa, totusi, o scadere drastica a numarului de cinematografe in mediul rural, de la 55 la 8 in perioada 1999-2004. Viata in spatiul rural, mai mult decat in oricare alt mediu social, este asezata pe o serie de norme emanate din experienta de viata multiseculara, din traditiile,obiceiurile si cultura locala.

Modul de viata rurala, traditiile si obiceiurile,formeaza laolalta cultura populara locala sau regionala. Tezaurul acumulat timp indelungat constituie, de asemenea o caracteristica de mare atractie pentru viata la tara, pentru petrecerea unei anumite parti din timp la sat sau pentru turismul rural.

Viata sociala si culturala, caracteristica ruralului, este un patrimoniu de neegalat al umanitatii, element care, alaturi de economie si ecologie, da adevarata dimensiune si valoare a spatiului rural.[17]

Spatiul rural din Romania se caracterizeaza printr-o infrastructura subdezvoltata, servicii sociale si locuire necorespunzatoare ca si prin serioase presiuni socio-demografice,cum ar fi imbatranirea si slabul nivel de scolarizare a populatiei. Pana relativ recent nu a fost implementata nici o politica specifica de dezvoltare rurala. Obiectivul, formulat cam larg, de "imbunatatire a calitatii vietii in zonele rurale", inseamna de fapt sprijin financiar prin politicile agricole si investitii in unitatile publice.[18]

Odata analizate cateva dintre caracteristicile cheie ale spatiului rural romanesc putem identifica umatoarele probleme : numarul mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta, care nu sunt viabile,slaba productivitate si calitate a productiei agricole, determinata de lipsa resurselor

financiare, utilizarea insuficienta si ineficienta a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi moderne, lipsa sau insuficienta cunostintelor manageriale si de marketing, precum si de infrastructura tehnica inadecvata.

Decalajul important intre importurile de produse agricole si exportul acestora (in principal se inregistreaza exporturi de produse cu valoare adaugata scazuta), inexistenta unei retele de piata organizate, producatorii agricoli fiind nevoiti sa-si vanda singuri produsele sau sa le vanda unor « intermediari » la preturi foarte mici, ducand astfel la diferente foarte mari intre preturile produselor agricole brute vandute de fermieri procesatorilor si pretul produselor finite .La acestea putem adauga starea precara a infrastructurii de baza, existenta unor suprafete semnificative de teren (circa 1/5) afectate grav de factori de risc natural: inundatii, alunecari de teren, seismicitate ridicata, desertificare, resurse reduse de apa.

Aspecte ale europenizarii spatiului rural romanesc

Principalele aspecte ale europenizarii ruralului romanesc se refera la mutatiile pe care le-a adus cu sine procedura de preaderare , din moment ce procesul de europenizare cuprinde si statele candidate si ulterior aderarea , incepand cu 1 ianuarie 2007.Cu siguranta nu putem vorbi inca de o Romanie rurala europenizata in adevaratul sens al cuvantului ci de demersuri,mutatii, premise si initiative legate de acest proces.

Capitolul isi propune sa identifice transformarile de la nivelul spatiului rural romanesc , realizate sub presiunile emanate de la Bruxelles, in mod indirect prin mijloacele specifice de a-si exercita influenta si de a-si pune in aplicare politicile. In mod evident , asa cum a rezultat in urma prezentarii caracteristicilor mediului rural din sectiunea anterioara, satul romanesc se confrunta cu multe probleme,iar decalajele fata de mediul rural european sunt evidente , orice analiza obiectiva sustinand aceasta realitate. Insa incepand cu 2007 , satul romanesc , este o parte integranta a Uniunii Europene,si pentru a ajunge la acest statut a existat o serie intreaga de concesii si angajamente , ce constituie la randul lor cateva din sursele procesului de europenizare.

Principale schimbari ale Romaniei rurale se situeaza la nivelul cultural, social, economic , al atitudinii fata de Uniune, la nivelul perspectivelor, al oportunitatilor in mod special.

Spatiul rural ocupa un loc central in tendinta societatii romanesti spre europenizare,asa cum o indica si datele statistice care certifica faptul ca " spatiul rural reprezinta 89% din suprafata tarii si ca in acelasi timp cuprinde o populatie de 45% din totalul populatiei cu 45% din totalul familiilor si 46,8% din totalul locuintelor.

Satul romanesc contemporan este un taram al schimbarii, al cautarii identitare, al experimentarii diferitelor modele, fiecare cu istoria sa relationata in mod specific cu ruralul de la noi.

Satul traditional, cvasi-agricol, izolat, ca o lume inchisa, este modelul care pare a fi dominant in stereotipurile populatei. Satul modern, non-agricol, i se opune.[21]

Unul dintre stereotipurile frecvent intalnite in societatea romaneasca se manifesta prin a pune semnul echivalentei intre rural si agricultural . La inceputul anilor '90, Romania a pornea pe drumul democratizarii politice si al liberalizarii economice. Romanii nu mai voiau comunism, nu mai voiau restrictii in viata politica si precaritate economica. Tinta finala nu era insa clara pentru majoritatea populatiei . Treptat, au inceput sa se cristalizeze o serie de obiective clare, ce au trecut in prim-planul agendei politice. Aderarea la Uniunea Europeana avea mize multiple, pe de o parte, confirma statutul de tara europeana iar pe de alta parte, garanta atingerea unui nivel de bunastare economica similar cu al celorlalte state membre.

Atitudinea fata de Uniunea Europeana

Intr-o prima etapa, romanii s-au aratat a fi foarte bucurosi de aderarea la Uniunea Europeana, suportul pentru aderare fiind foarte larg in randul populatiei, comparativ cu alte state candidate. Se poate vorbi despre o atitudine similara reformismului anticipativ de la inceputul perioadei de tranzitie, cand romanii sustineau in mare masura reforma economica fara sa cunoasca exact ce anume implica aceasta si care sunt costurile sociale asociate. Si in cazul aderarii la UE, romanii s-au aratat a fi mereu foarte suportivi, fara sa ia in calcul costurile integrarii. Conform datelor furnizate de Eurobarometrul din 2004 romanii erau printre cei mai suportivi dintre europeni, 70% din populatie considerand ca apartenenta la UE este un lucru bun si tot atatia avand incredere in UE. Satul romanesc s-a dovedit a fi mereu foarte suportiv fata de integrarea in UE, similar intregii societati romanesti. Datele cercetarilor realizate in mediul rural arata ca procentul celor care sustineau aderarea Romaniei la UE s-a mentinut in ultimii ani in jurul valorii de 70%.

Optimismul fata de U.E. reprezinta rezultatul doua tipuri de factori , rationali si valorici. Astfel, cei care considerau ca situatia lor economica se va imbunatati dupa integrare au fost si cei care au sustinut acest proces .In general, persoanele care au avut de castigat de pe urma tranzitiei de la comunism la capitalism si democratie au fost mai suportive fata de integrarea tarii lor in UE, care reprezinta garantul economiei de piata si al democratiei politice.

Atitudinea favorabila a locuitorilor din spatiul rural romanesc se baza in mare masura pe optimism economic,oamenii fiind convinsi ca odata cu aderarea ar fi fost o chestiune de timp pana la imbunatatirea propriei situatii .Optimismul acesta este in mare masura nefondat pentru ca aderarea are un pret destul de ridicat pentru agricultura romaneasca.

Schimbari al nivelul gospodariei rurale

Integrarea a insemnat totusi obligativitatea introducerii standardelor UE in domeniul productiei agricole, nu numai la nivel de legislatie, ci si la nivelul practicii agricole efective. Integrarea a afectat functionarea gospodariei rurale, cel putin pe termen scurt, implementarea noilor standarde ridicand, cel putin la inceput, niste costuri suplimentare pentru producatorul agricol.[24]

Satul romanesc si oportunitatile aduse de Uniunea Europeana

Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum si importanta vietii rurale pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii rurale sa capete dimensiuni si importanta nationala si internationala.

Aceasta problema constituie una din cele mai complexe teme de actualitate, datorita faptului ca presupune realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a spatiului rural economic, ecologic si social-cultural ale tarii, pe de o parte, si tendinta de modernizare a vietii rurale, pe de alta parte.

Dezvoltarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal obiectiv mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau nationale (cazul tarilor foste comuniste) se propune solutia reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone, in sensul readucerii lor la standarde de ruralitate.[25]

In pofida faptului ca aderarea Romaniei a adus cu sine o serie intreaga de provocari pentru mediul rural , acest lucru are cu siguranta si aspecte pozitive , in primul rand ofera noi oportunitati, de altfel reglementarile privitoare la dezvoltarea rurala au ca obiective cresterea nivelului de trai de trai in mediul rural, revigorarea satelor .In acelasi timp vizeaza crearea noi oportunitati de angajare, prin diversificarea activitatilor in mediul rural, cresterea calitatii produselor, prin retehnologizarea unitatilor din industria alimentara; cresterea protectiei consumatorului, prin implementarea legislatiei in domeniul sigurantei alimentare (respectarea standardelor UE in unitatile de procesare ,cresterea accesului la informatii, cresterea productiei si a competitivitatii prin utilizarea noilor tehnologii.

Spatiul rural romanesc in pofida rolului sau traditional a demonstrat ca stie sa profite de oportunitatile de finantare oferite de Uniune. Desi in legatura cu acest subiect de cele mai multe s-a apreciat o capacitate redusa de absorbtie a fondurilor europene , recentele declaratii ale lui Razvan Cotovelea , director general al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din Ministerul Economiei si Finantelor, indica faptul ca din punct de vedere al contractarii fondurilor Phare , Romania se afla pe locul doi, dupa Slovacia, in topul tarilor care deruleaza acest program.

Proportia in care populatia rurala s-a implicat in accesarea de fonduri europene constituie un indicator clar al procesului de europenizare.

Insa , programul de referinta pentru perioada de preaderare nu a fost Phare(acesta urmarind consolidarea administratiei si a institutiilor publice, sprijinirea statelor candidate in efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE si promovarea coeziunii economice si sociale) ci SAPARD care a vizat dezvoltarea agriculturii si a spatiului rural , si a avut doua obiective majore: implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna si politicile conexe si asigurarea unei dezvoltarea agricole si rurale durabile.

Un comunicat de presa emis de Agentia SAPARD indica faptul ca pe perioada 2003-2005 au fost incheiate 1.600 de contracte pentru proiecte de modernizare a infrastructurii rurale, dezvoltare a industriei agroalimentare si a exploatatiilor agricole, dar si pentru diversificarea activitatilor economice in mediul rural.

O crestere semnificativa a cererilor depuse pentru proiecte SAPARD a fost semnalata in mai 2005, cand Agentia SAPARD a primit 112 cereri de finantare in valoare totala de peste 44 milioane de euro, reprezentand aproximativ 25% din totalul fondurilor solicitate pana in acel moment pentru Masurile de finantare privata. Cele mai solicitate investitii au fost cele privitoare la exploatatiile agricole (Masura 3.1), pentru care au fost depuse 52 de proiecte, cu o valoare totala de 9,88 milioane de euro. In cadrul acestei Masuri, proiectele pentru culturile de camp au atras 39 de solicitanti. Pentru Diversificarea activitatilor economice din mediul rural (Masura 3.4) au fost depuse 41 de proiecte, in valoare de 5,35 milioane de euro, din care cele mai multe vizeaza Turismul rural (26 de proiecte) si alte activitati - apicultura, cresterea melcilor (12 proiecte).Nu in ultimul rand au fost depuse 19 cereri de finantare pentru Imbunatatirea procesarii si marketingului produselor agricole si piscicole (Masura 1.1).

Proiectele au urmarit investitii in sectorul de lapte, carne si produse din carne, legume si fructe, valoarea totala se ridica la 28,84 milioane de euro.

Datele furnizate de Agentia Sapard Romaniei indica in mod clar faptul ca in pofida obstacolelor de ordin birocratic, financiar , sau de lipsa de experienta pentru astfel de demersuri comunitatea rurala a cunoscut imbunatatiri, cele doua programe ( inclusiv PHARE ) fiind apreciate ca un real succes. In total, din 2003 si pana in 2005 prin Programul SAPARD au fost acordate fonduri nerambursabile de 412 milioane de Euro beneficiarilor publici (consilii locale) si privati (persoane fizice autorizate, societati comerciale, asociatii etc.) din Romania.

Oportunitati in materie de credite pentru intreprinzatorii din zonele rurale

Tot pentru a veni in sprijinul comunitatii rurale , au fost create oportunitati pentru obtinerea de credite de catre fermieri.

Banca Comerciala Carpatica deruleaza o linie de finantare in baza conventiei incheiate cu Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in cadrul programului Fermierul ,pentru acordarea de credite de investitii in agricultura in baza prevederilor Legii 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura.

Banca Carpatica , a instituit in acest sens o politica de credite (creditul Fondul International de Dezvoltare Agricola -FIDA) ce vizeaza investitiile in agricultura pe termen scurt, mediu sau lung (maxim 10 ani), cu o perioada de gratie de la 1 pana la 5 ani. Aceasta banca este in acelasi timp partener al

Centrul de Dezvoltare Economica ,o organizatie neguvernamentala care promoveaza dezvoltarea, investitiile, cresterea si reusita afacerilor din Romania gestioneaza in prezent un program de microcredite pentru intreprinzatori din zonele rurale. ( este un program extins deja 38 de judete).

La acestea se adauga si alte institutii bancare , ProCredit Bank - Credit pentru fermieri ,acorda credite oricarui producator agricol sau societate comerciala pentru anumite categorii de achizitii din sectorul agricol, Banca Transilvania acorda credite prin Programul de Finantare Rurala pentru investitii, dar si pentru suplimentarea capitalului de lucru. Lista poate continua, insa nu acesta este scopul prezentei lucrari, ideea centrala ce se desprinde in legatura cu oportunitatile financiare, este ca acestea au crescut in contextul aderarii, ca exista chiar o concurenta intre unitatile bancare in a oferi credite de finantare rurala. Acum obtinerea unui credit este o procedura mai usoara chiar si pentru antreprenorii individuali ce activeaza in domeniul agricol. Au existat unitati bancare ce au devenit partenere in cadrul programelor europene, adaptandu-si oferta de credite atunci cand beneficiarul unui proiect nu putea acoperi din fondurile proprii suma necesara co-finantarii.

Schimbarea statutului juridic a locuitorilor rurali pentru a accesa programe si credite

Cetatenii din spatiul rural , au reusit cel putin partial sa se adapteze noilor exigente. Pentru a putea accesa credite sau programe europene , si chiar pentru a-si comercializa produsele in conditiile prevazute de lege, exista de multe conditia minima unei constituiri in persoana fizica autorizata sau asociatie familiala . Cei mai multi dintre reprezentantii populatiei rurale , majoritatea producatori agricoli au inteles ca trebuie sa isi schimbe statul juridic. Din datele provizorii furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului , pentru aprilie 2007 , analizand numarul inmatricularilor la Registrul Comertului , incepand cu 2000 ( data la care Romania incepea negocierile de aderare ) numarul firmelor inregistrate a cunoscut o crestere, dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos.

Tabelul Numarul inmatricularilor la Registrul Comertului

in perioada 2000- aprilie 2007

Nota :Structura in procente se refera la procentul din totalul de firme inregistrate din 1990-pana in aprilie 2007, cand erau inregistrate in total in Romania 1605851 unitati comerciale.

Din acest tabel rezulta o crestere constanta a infiintarii de firme, ce a culminat in 2005 fiind infiintate peste 155000 firme.

Pentru a vedea clar daca contextul aderarii la Uniunea Europeana se reflecta din punct de vedere al constituirii de firme , dupa ce am observat o tendinta clara de crestere a acestora, aceeasi sursa indica faptul ca pe domeniul de activitate agricultura si servicii auxiliare in perioada decembrie 1990- aprilie 2007 au fost constituite 64 651 , dintre care persoane fizice autorizate si asociatii familiale reprezinta 16 332, dintr-un total de 412 376 .

In ceea ce priveste constituirea de societati comerciale , pe aceeasi perioada ,situatia este reprezentata grafic in tabelul de mai jos :

Tabelul Numarul de inmatriculari la Registrul Comertului in domeniul agricol,pe societati comerciale,pe perioada 1990-aprilie 2007

In urma prezentari acestor date,este certificata legatura dintre aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si mutatiile aparute la nivelul constituirii de persoane fizice autorizate (P.F.) ,de Asociatii Familiale (A.F.) , dar si de societati comerciale ce activeaza in domeniul agricol.

Cultura si identitate

Epoca contemporana este prin excelenta una a schimbarilor spectaculoase in aproape toate domeniile, a descoperirilor stiintifice, a inovatiei tehnice, a revolutionarii ritmurilor si conditiilor de viata, a accelerarii istoriei .Sub presiunile acestor tendinte globalizatoare exista si o tendinta de estompare a identitatii nationale. Unul dintre aspectele ce demonstreaza acest fapt este neglijarea satului romanesc " acea vatra a culturii si civilizatiei autohtone care ne-a ajutat sa rezistam si sa existam ca popor".

Rolul esential al satului este cel cultural, satul fiind un sanctuar in care se pastreaza tot cea ce este specific in manifestarea poporului roman. In sat au aparut, s-au dezvoltate si e nevoie sa persiste, obiceiurile de seama ale poporului. Satul romanesc apare ca " un pastrator al raporturilor spirituale dintre popor si vesnicie"

In spatiul rural s-au format aspecte organice ale spiritualitatii noastre nationale: atitudini fata de lume si viata, traditii ce reprezinta insusi sufletul poporului, duhul religios caracteristic, arata populara, forme de viata colective. Astazi spatiul rural a devenit unul aproape anacronic, la fel ca si structurile sale. Anii de tranzitie au avut un impact negativ asupra satului romanesc, din punct de vedere cultural, valorile traditionale au fost usor abandonate in favoarea asimilarii elementelor moderne ce au invadat viata rurala romaneasca, si nu numai. Promovarea valorilor traditionale au ,ramas in seama unui numar redus de promotori. Folclorul autentic concureaza cu alte influente care si-au gasit usor adepti in tanara generatie,basmele povestite de bunici au fost inlocuite de mult timp cu povesti fantastice populate de personaje ale vestului european.

" Integrarea europeana a Romaniei a insemnat, in principal, aderarea la o lume cu un sistem de valori intre care se regasesc eficienta economica, democratia, drepturile omului, protectia mediului, asigurarea unor standarde existentiale minime, definirea unui model de viata european, valorile urbane. Fara sa dispara cu totul, in Europa integrata satul este obligat sa-si schimbe treptat vechea identitate. Trebuie precizat ca din punctul de vedere al elementelor identitare, satul se situeaza inca pe primul loc intre temele esentiale ale imaginii romanilor despre ei insisi, ceea ce trimite la un puternic traditionalism al mentalitatilor colective a societatii noastre, in general. Cu alte cuvinte, satul este inca puternic prezent in constientul si inconstientul nu doar al celor care-si duc existenta la tara, ci si a celor care locuiesc la oras dar care au cu satul o relatie fizica - rude, casa, pamant sau doar mentala."

Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum si importanta vietii rurale pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii rurale sa capete dimensiuni si importanta nationala si internationala. Aceasta problema constituie una din cele mai complexe teme de actualitate, datorita faptului ca presupune realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a spatiului rural economic, ecologic si social-cultural ale tarii, pe de o parte, si tendinta de modernizare a vietii rurale, pe de alta parte.

"Dezvoltarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal obiectiv mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale) locale, regionale sau nationale (cazul tarilor foste comuniste) se propune solutia reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone, in sensul readucerii lor la standarde de ruralitate."[34]

"Cu privire la sistemul educational, in perioada 1999-2004, s-a inregistrat o tendinta de crestere a numarului persoanelor cu studii superioare in mediul rural, de la 1,7% la 2,6%, si de diminuare a celor cu nivel scazut de instruire, de la 58,7% la 47,8%. In aceeasi perioada, ponderea persoanelor cu studii medii din mediul rural a crescut de la 39,6% la 49,6%."

In domeniul telecomunicatiilor spatiul rural a constituit la randul sau un grup tinta in cadrul proiectului "Europa bazata pe cunoastere", astfel 260 de comunitati rurale beneficiaza incepand cu 2007 de instalarea Retelei Electronice a Comunitatii Locale, care va conecta la Internet scoala, primaria, biblioteca publica si un Punct de Acces Public la Informatie (PAPI). Aditional, reteaua va cuprinde si scolile generale din satele apartinatoare comunelor sau oraselor selectate in vederea includerii in proiect. Se estimeaza ca in total, Economia Bazata pe Cunoastere va realiza informatizarea a 472 de scoli generale, 260 de sedii ale administratiei locale, 260 de biblioteci publice si 260 de centre PAPI. Serviciile oferite de acestea se vor adresa unui numar de peste 1.740.000 de locuitori, ceea ce reprezinta 17.7% din mediul rural si mic urban din Romania. Raportat la populatia totala a tarii, Economia Bazata pe Cunoastere se va adresa unui procent de 8,02 locuitori. In orizontul de timp 2007-2010, proiectul Economia Bazata pe Cunoastere va sprijini mediul rural si mic urban in vederea dezvoltarii sectorului privat, a stimularii utilizarii tehnologiei informationale in scoli si in mediul intreprinderilor mici si mijlocii, a consolidarii capitalului uman si a reducerii decalajului rural-urban, in conformitate cu programul de integrare europeana. Proiectul este finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei, avand un buget total de 69,4 milioane USD. Adoptarea serviciilor de eGovernment, de tipul celor oferite prin proiectul Economia Bazata pe Cunoastere, contribuie la alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene, fiind in concordanta cu obiectivele stabilite in Agenda de la Lisabona si promovate prin proiecte ale Comisiei Europene, precum i2010.

Campaniile de informare - schimbari la nivelul mentalitatii colective din mediul rural

Un rol esential in aparitia transformarilor Romaniei rurale l-au si campaniile de informare a populatiei din acest mediu,campanii ce si-au dovedit utilitatea,desi nu sunt cunoscute in genral decat date ce afecteaza acest spatiu, informatii cu privire la dezvoltarea rurala, politica agricola, fondurile europene etc.

Amintim doar cateva dintre campaniile cele mai cunoscute initiate la nivel national ,ce au avut ca punct de plecare problemele specifice ale satului romanesc .

Prin Campania de Informare pentru Programul SAPARD, "Daca stii, ai.", au fost consiliati si indrumati in perioada iunie - septembrie 2005 peste 3.800 de potentiali beneficiari. De asemenea, caravanele de informare au vizitat 653 de comune, la prezentarea Programului SAPARD luand parte aproximativ 14.500 de locuitori interesati de accesarea unui sprijin financiar nerambursabil.

Programul 'Satul romanesc, sat european' (2005)- programul si-a propus sa demonstreze ca aderarea la Uniunea Europeana inseamna in primul rand impartasirea unui set de valori comune, prin aplicarea acestora in viata de zi cu zi. Prin acest program, Delegatia a premiat acele actiuni comunitare la nivel rural care au aplicat una sau mai multe din urmatoarele valori europene: spiritul comunitar, cooperarea, spiritul civic, toleranta, buna convietuire a comunitarilor multietnice si multireligioase, respectul pentru traditie, capacitatea de dezvoltare comunitara prin atragere de investitii private sau publice, protectia mediului.

"Satul romanesc,pe drumul spre Europa", este un studiul sociologic elaborat de in cadrul programului de comunicare cu mediul rural al Delegatiei Comisiei Europene in Romania .

Delegatia Comisiei Europene a trimis materiale informative la primariile si bisericile din cele 2750 de comune din Romania si la cele aproximativ 8000 de scoli din toate comunele si satele apartinatoare. De asemenea, au fost distribuite materiale la birourile de integrare europeana ale Prefecturilor si Consiliilor Judetene, la Inspectoratele Scolare Judetene, la cele 8 Birouri Regionale Sapard si la cele 42 de Centre Judetene de Consultanta Agricola.

Pachetul informativ a continut un afis si o publicatie de tip ziar, "Satul romanesc, sat european", cu detalii privind inscrierea in concurs, cat si exemple de actiuni comunitare care pot face din orice sat din Romania un sat european.

Perspective ale dezvoltarii spatiului rural romanesc incepand cu 2007

Planul National de Dezvoltare (P.N.D.) 2007-2013 ,in ceea ce priveste dezvoltarea rurala are urmatoarele obiective specifice : imbunatatirea infrastructurii rurale, pana in 2015, prin constructia a 2.000 km de drum si modernizarea a 5.000 km de drumuri comunale, aprovizionarea cu apa potabila prin executarea de lucrari de constructie a 9.000 km retele de conducte, efectuarea de lucrari de canalizare prin constructia a 1.600 km conducte de acest tip. Cresterea investitiilor in exploatatiile agricole si silvice, pana in 2015, la 5.000 de proiecte investitionale ce pot genera circa. 25.000 de locuri de munca in activitati de prelucrare si industrializare,reducerea ponderii populatiei in varsta din mediul rural ocupata in agricultura, pana in 2015, de la 67,3% la 50% constituie obiective ale P.N.D. Acestora li se adauga cresterea la 9ha a marimii medii a fermelor, pana in 2015,cresterea productiei in acvacultura de la cca. 8.700 t/an in 2003 la 20.000t/ an in anul 2015.

In cadrul acestei prioritati de dezvoltare s-au identificat urmatoarele sub-prioritati: cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin adaptarea ofertei la cerintele pietei; cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea activitatilor rurale,dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatiilor forestiere si promovarea initiativelor locale de tip 'LEADER'.[39]

Pe langa fondurile gestionate agriculturii de la bugetul national, Romania va avea dreptul, in calitate de stat membru, la sprijin financiar de la bugetul comunitar, din doua surse si anume:

Fondul European pentru Garantare in Agricultura (FEGA) si Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala FEADER).

FEGA va finanta in principal: platile directe catre fermieri, prevazute in cadrul Politicii Agricole Comune restitutiile fixate la exportul produselor agricole catre tarile terte interventiile destinate regularizarii pietelor agricole programele de informare si promovare a produselor agricole atat pe piata interna, cat si in tarile terte.

FEADER va finanta programele de dezvoltare rurala. Sprijinul acordat de acest instrument financiar comunitar se va concentra pe urmatoarele axe: imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol,protectia mediului si a spatiului rural,imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea activitatilor in mediul rural si abordarea LEADER (proiecte de dezvoltare rurala promovate de grupurile de actiune locala).

Sprijinul acordat de Uniunea Europeana satului romanesc este de circa 8 miliarde de euro, pentru perioada 2007 - 2013. Din acestia, 7,5 miliarde sunt destinate finantarii dezvoltarii rurale, restul sumei fiind alocat platilor directe la hectar acordate producatorilor agricoli in cadrul Politicii Agricole Comune. Fondurile de dezvoltare rurala sunt importante, atat ca valoare cat si ca destinatie. Sunt 20 de masuri ce vizeaza cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic, gospodarirea terenurilor agricole si forestiere, imbunatatirea calitatii vietii la sate si constituirea parteneriatelor public-private. Pe scurt, sunt masuri care, odata puse in practica, vor transforma definitiv satul romanesc^.

Concluzie

Pentru a evidentia aspectele europenizarii in spatiul rural romanesc a fost necesara identificarea in primul rand a caracteristicilor acestui spatiu, a particularitatilor sale. Cateva dintre elementele specifice, definitorii ale satului romanesc sunt urmatoarele : predominanta activitatilor din sectorul primar ,agricultura constituie din punct de vedere ocupational principalul domeniu de desfasurare a activitatilor si sursa majora de venit , grad scazut de dezvoltare al infrastructurii, domina proprietatea privata ,un spatiu social traditional conservator in cadrul caruia relatiile inter-umane sunt mult mai stranse. Din punct de vedere culturala desi gradul de diversitate si oferta culturala sunt modeste, satul ramane un sanctuar al pastrarii traditiilor , desi epoca contemporana il pune in situatia de a asimila elemente moderne si de a se adapta.

In pofida decalajelor evidente atat la nivel european cat si la nivel national existand diferente intre rural si urban , satul romanesc contemporan este o parte a Uniunii Europene , nu prin prisma gradului de dezvoltare ci in primul rand prin valorile pastrate si promovate in mod traditional, solidaritate, spirit civic, cooperare, pastrarea mostenirii culturale , dar si a oamenilor, a locuitorilor, pentru ca de la acestia incepe schimbarea.

Daca initial locuitorii spatiului rural isi duceau existenta dupa un tipar bine incetatenit in constiinta colectiva, si tematica europeana nu avea efecte concrete la acest nivel,astazi situatia s-a schimbat , datorita faptului ca angajamentele internationale asumate de Romania au fost transpuse in legislatia interna si au inceput sa produca efecte . Astfel pentru a-ti asigura sursele de venit ,membrii comunitatilor rurale au trebuit sa faca pasi in directia adaptarii.

Campaniile de informare, centrele create la nivel local, departamentele de consiliere , dezbaterile publice, au fost doar cateva dintre mijloacele prin care populatia din acest spatiu a devenit constienta de reglementarile Uniunii Europene pe care trebuie sa le indeplineasca.

Europenizarea in Romania rurala a fost abordata din punct de vedere al transformarilor pe care le-a a dus cu sine procedura de preaderare si ulterior aderarea la nivelul satului romanesc ca entitate dar si la nivelul cetateanului.

Mutatiile pe care le-a adus procesul de europenizare la acest nivel sunt regasite la nivelul informarii, a atitudinii fata de U.E., la nivelul oportunitatilor de finantare , la imbunatatirea infrastructurii si asigurarea coeziunii economice si sociale prin programe de dezvoltare specifice,cresterea gradului de initiativa publica si privata, demersuri concrete in vederea asigurarii convergentei.