Industria fiereoaselor si nefieroaselor

Industria fiereoaselor si nefieroaselor

1 Fieroasele

O alta ramura a economiei mondiale o reprezinta siderurgia care proceseaza fieroasele si nefieroasele care sant valorificate ulterior prin industria metalurgica si alte ramuri obtinandu-se bunuri materiale de larg consum.

Materia prima fierul (Fe⁺⁺ ) reprezinta 5% din compozitia Sialului, invelis geologic al Terrei in care predomina siliciul si aluminiu.

Originea fierului este tripla:

lichid magmatica;

hidrotermala;

eluviala (spalare).

In ultimul deceniu mari cantitati de fieroase au fost indentificate pe fundul oceanului Planetar grupate in noduli polimetaliferi apreciati ca o rezerva de peste 250 miliarde tone, dar in prezent nerecuperabili datorita tehnologiilor extrem de costisitoare.

Rezerva mondiala de fier este de cca 1035 miliarde tone. In anul 2000 s-au exploatat 600 milioane tone dupa cum urmeaza:

China 250: miloane tone;

Brazilia 180: miloane tone;

Australia 148: miloane tone;

Rusia: 72 miloane tone;

SUA 62: miloane tone;

Ucraina 47: miloane tone;

Romania 756000 tone;

Cele mai mari zacaminte de fier se regasesc in:

CSI: platforma rusa, rezerva mai mare de 100 miliarde tone, cu o concentratie de fier de 60%, zona Kivoirog (Ucraina), Zona Kazahgstan;

Asia Centrala: China are o rezerva de 12 miliarde tone;

Un grup de state: Canada, SUA, Suedia, Franta, Australia, Venezuela, Mauritania, Anglia, Algeria, Siberia.

2 Industria nefieroaselor

Inobilarea fierului cu Nichel si Magan (Cuba detine 25% din rezerva mondiala) in procesele siderurgice duce la obtinerea otelului, materie prima necesara turturor ramurilor industriale.

Alte minereuri:

Molibdenul si Cromul - rezerve substantiale fiind in Colorado (SUA), Canada, Chile, CSI, Africa Sud si SE.

Wolframul - 73% din productia mondiala o detine China, apoi CSI, Bolivia, SUA, Spania;

Vanadiu si Titanul - se gasesc in SUA, Africa de Sud, CSI, Canada, Finland, Australia.

Cobaltul - este situat in Zair, Zambia (¾ din rezerva mondiala).

Productia industriala siderugica mondiala in anul 2002 a fost de peste 1 miliard tone, grupata in sase zone: CSI, Europa de NV, SUA si Canada, Japonia, Africa de Sud. Recent China mareste gruapele mentionate.

Nefieroasele au trasaturi specifice din care mentionam:

concentratie redusa de sub 5% a minereurilor;

areal spatial mult mai larg fata de fieroase dar cantitativ sant mai reduse;

consumul este mai redus ca la fiereoase.

V. Tufescu si M. Chitu in 1973 grupeaza nefieroasele in patru grupe:

metale colorate - Cuprul, Plumblul, Zincul, Staniu;

metale usoare - Aluminiu si Magneziu;

metale pretioase - Aurul, Argintul, Platina;

metale rare - Beriliu, Zirconiu, Cesiu,etc.

Repartitia lor pe Terra este extrem de diversa si detalii se regasesc in literatura de specialitae din bibliografie.

Atat fieroasele cat si nefieroasele sant prelucrate in marile centre siderurgice din statele puternic dezvoltate iar produsele rezultate sant apoi procesate in ramurile industriei constructiei de masini a caror subansamble compun utilajele industriale, agricole, a transporturilor, telecomunicatiilor, mecanice, cibernetice, etc.

3 Alte ramuri industriale ale economiei mondiale cu impact in dezvoltarea tuturor tarilor sant: industria materialelor de constructii, textila, de incaltaminte, pielariei, chimiei, alimentara, poligrafie, industrii etc grupate in mari regiuni urbane si preurbane de pe Terra.

Agricultura pe Terra si pricipalele culturi agricole si tehnice

Existenta umana a depins si va depinde in continuare de produsele agricole pe care omul a fost obligat sa si le procure inca de la aparitia sa pe Terra.

Agricultura a devenit treptat o ramura de baza a economiei mondiale, ea furnizand sursele de alimente dar si materii prime altor ramuri industriale. Datele FAO indica ca cca 50% din populatia globului traieste direct din agricultura.

Din suprafata uscatului de cca 14,9 miliarde ha, doar 4,9 miliarde ha sant terenuri agricole si 1,4 miliarde sant terenuri arabile.

Agricultura este dependenta de o grupa de patru factori:

naturali;

tehnici;

economici;

sociali.

diferiti spatial pe cuprinsul uscatului care si-au impus amprenta si in structura si repartitia principalelor culturi si produse agricole.

Produsele ce sustin baza alimentatiei si materiilor prime pentru ramurile economie mondiale se regasesc in doua componente:

produse vegetale;

produse animale.

Produsele vegetale au ca resursa culturile cerealiere si plantele tehnice.

1 Pricipalele culturile cerealiere

Cerealele pe Terra ocupa cca 800 miloane ha cca ½ din suprafata arabila. Cresterea demografica in ultimele doua secole a condus atat la crestertea suprafetelor cu aceste culturi cat si a productiei.

Astfel suprafetele cu prinpalele culturi (grau, orez, porumb, secara, ovaz, orz) in intervalul 1970-2002 au crescut de la 760000 mil. ha la 830000 mil. ha, iar productia mondiala a acestora a crescut cu cca 500 milioane tone.

Din cereale redam mai jos cele mai importante:

- Graul - cea mai veche planta cultivata de om, productia mondiala cca 600 milioane tone (2002);

- Zone uniforme cu culturi de grau le regasim in emisfera nordica, in Europa, America de Nord si Sud, Australia, Africa;

- Producatori mari de grau: Olanda 89,6 chintale, M. Britanie 81.1 chintale, Germania 83 chintale, Franta 71 chintale, China 38 chintale, Rusia 14.0 chintale (sursa Images economiques du monde 1999)

Romania cultiva grau in Campia Romana, bazinul Transilvaniei, Balta Brailei, Podisul Central Moldovenesc, Banat, Crisana.

- Orezul ocupa locul II ca suprafata cultivata, productia mondiala este de 565 milioane tone. Cei mari mai producatori sant:

China, 33,8 % din productia mondiala;

India, 21,3% din productia mondiala;

Indoneza, 9,1% din productia mondiala;

Bangladesh, 5,0% din productia mondiala;

Vietnam, 4,7% din productia mondiala;

Tailanda, 3,9% din productia mondiala;

Japonia, 2,3% din productia mondiala;

- Porumbul ocupa locul III in productia mondiala si este utilizat pentru obtinerea de ulei, alcool, amidon, si ca hrana pentru animale si om.

Principalele tari producatoare:

SUA, cca 240 milioane tone 41% din productia mondiala:

China, cca 120 milioane tone 41% din productia mondiala;

Brazilia, 32 milioane tone;

Mexic, 17 milioane tone;

Franta, 15 milioane tone;

Argentina, 11 milioane tone;

Africa de Sud, 10 milioane tone;

Romania, 9,6 milioane tone, cca 1,7 % din productia mondiala;

Alte culturi ca secara, orzul, ovazul, mieiul, sorgul, soia, ocupa suprafete modeste, exceptie facand soia datorita marilor sale calitati nutritive pentru om si animale.

2 Alte culturi si plante industriale

Bumbacul - detine fibra universala a industriei textile. Productia mondiala: 21milioane tone in anul 2000. Patria acestei culturi este bazinul Indusului. Tari mari producatoare de bumbac:

SUA 21,5% din productia mondiala;

China 20% din productia mondiala;

India 14% din productia mondiala;

Pakistan 8% din productia mondiala;

Iuta, originara din Asia de SE, este materia prima pentru tranzitarea cafelei si a altor produse alimentare, din ea confectionnadu-se panza de sac. Bangladesh detine 60% din fibra bruta, iar India 70% din iuta prelucrata. Europa absoarbe 50% din piata fibrelor de iuta.

Sfecla de zahar, ocupa 50% din suprafata cultivata a Europei.

Productia mondiala a fost de 235 milioane tone in 2002. Principalii producatori sant: Franta, Germania, SUA, Ucraina, Rusia, Polonia, China, Anglia.

Trestia de zahar ocupa 17 milioane ha si da 2/3 din productia mondiala de zahar. Suprafete mari ocupate cu acesta cultura gasim in: Asia, America Latina, Brazilia, India, China, Mexic, Australia, SUA, Thailanda.

Dintre plantele oleaginoase amintim Floarea soarelui si soia. Principalii producatori sant SUA, Brazilia, China, Franta, Rusia, India, Canada, Mexic. Productia mondiala de soia depaseste 130 milioane tone pe an.

Alte oleagenoase: maslinul, palmierul de ulei, cocos, arahidele, au o repartitiae functie de clima, fiind prezente in zonele tropicale si ecuatoriale, la acestea addaugandu-se culturile permanente: bananierul, curmalul, ananasul, arborele de cafea, cacao.

In fluxul comercial international cafeaua (originara din Etiopia cu o productia mondiala de 7,0 milioane tone in anul 2002) este a doua marfa dupa petrol care este prezenta in cala vapoarelor, avioanelor, autotrenurilor, etc.

In categoria: pomiculturii si viticulturii mentionam cultura vitei de vie, Europa avand o suprafata reprezentativa in acest domeniu, ea detine cca ¾ din productia mondiala de vinuri.

Tarile cu mari productii dar si mari consumatoare de vinuri sant: Franta, Italia, Spania, SUA.

O alta ramura a agriculturii mondiale o reprezinta cresterea animalelor care ofera materia prima pentru hrana cu derivatele: carne, blanuri, lana,etc. Este prezenta ca activitate in zonele fertile de pe Terra si in vecinatatea preurbana.

Traditionale in cresterea nimalelor sant state ca: SUA, Argentina, Chile, Franta, CSI, Anglia, Brazilia, Bulgaria, Romania, Polonia, Australia, Noua Zeelanda, Canada.

Romania dispune de cca 14 milioane ha, suprafatata agricola (62% din suprafata) din care cca 9,5 ha arabil. Din aceasta suprafata:

65% sant culturi cerealiere;

17% sant culturi pentru nutret;

10% plante tehnice;

8% alte culturi.

Graul si porumbul reprezinta 80%. Cresterea animalelor se face pe cca 4,5 mil ha.

Principalele zone agricole de pe Terra le regasim in arealele unde s-au concentrat si suprapus factori climatici cu cei economici si tehnico-stiintific in statele dezvoltate si in curs de dezvoltare.

Repartitia acestora este latitudinala si altitudinala. Astfel, zonele agricol au structura culturilor diferita in arealele: polar, temperat, mediteramian, musonic si ecuatorial, prezentarea acestora fiind detaliata in manualele din bibliografie.