Mutatii semnificative in gandirea economica din perioada postbelica (1945-2000) si perspectivele ei

Mutatii semnificative in gandirea economica din perioada postbelica (1945-2000) si perspectivele ei

Cresterea continua a interdependentelor economice dintre tarile lumii, accentuate de revolutia stiintifica si tehnica din perioada postbelica, pe fondul diversificarii situatiei economice din tarile lumii si al complicarii mecanismului de ansamblu al economiei mondiale, inclusiv a relatiilor economice internationale, au adus in atentia economistilor lumii atat o serie de probleme general valabile, cat si unele probleme specifice diferitelor grupuri de tari.

In functie de situatia diferita din principalele grupuri de tari ale lumii, accentul a fost pus, in fiecare caz, pe problema sau problemele considerate esentiale pentru declansarea progresului economico-social si asigurarea unui echilibru sau a unei stabilitati cat mai indelungate.

In tarile occidentale dezvoltate si puternic industrializate (in principal cele 24 de tari membre ale OCDE), calificate metaforic cu denumirea de "lumea intaia", problema economica-cheie din perioada postbelica a fost problema "cresterii economice" si politica de interventie a statului in economie (dirijismul) pentru a sustine si accelera atingerea acestui obiectiv care ar fi trebuit sa permita atenuarea tensiunilor sociale prin relaxarea problemelor de repartitie a venitului national intre clasele si grupurile sociale participante la activitatea economica.

In cele 14 tari de pe globul pamantesc care faceau parte din "blocul comunist", in frunte cu URSS, calificate metaforic cu termenul de "lumea a doua", problema economica cheie a fost considerata reorganizarea structurala a economiei pe baza proprietatii colective (in principal, proprietatea de stat) si conducerea ei prin intermediul planificarii centralizate, sub pretextul ca aceasta forma ar permite industrializarea lor rapida, cresterea productivitatii muncii si sporirea belsugului de bunuri materiale si servicii, drept conditii pentru "desfiintarea exploatarii omului de catre om" (idealul socialist) si ridicarea continua a bunastarii materiale si culturale a oamenilor muncii, precum si ca temelie a suveranitatii si independentei nationale a tarilor respective.

In cele mai multe tari de pe globul pamantesc, slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare (peste 1000 de tari foarte diferite ca dimensiune, structura si potential economic), calificate metaforic cu termenul de "lumea a treia", problema economica centrala a constituit-o lichidarea subdezvoltarii prin diversificarea structurii economiei, mai ales industrializarea si promovarea progresului tehnic, drept cale pentru sporirea venitului national, cresterea acumularii, a investitiilor si implicit a productivitatii muncii, ridicarea standardului de viata a populatiei si cresterea competitivitatii tarilor respective pe piata mondiala, sintetizate in sintagma "strategia dezvoltarii".

Schimbarile continue care au avut loc in conjunctura din diversele tari si la scara mondiala, precum si optiunile politico-ideologice ale guvernantilor din diferite tari au nuantat specificul problematicii economice abordate in fiecare dintre acestea, contribuind la explicarea mai profunda a mutatiilor din gandirea economica in ultima jumatate de secol si a raportului de forte dintre diferite megatendinte si curente de gandire economica, inclusiv a ariei de raspandire a diferitelor teorii, doctrine si ideologii economice.

a)     intre anii 1945-1971 accentul este pus pe reconstructia si relansarea economica sub denumirea de crestere economica si/sau dezvoltare economica, pe fundalul teoriei keynesiste in tarile din vestul bogat si al teoriei marxiste a productiei largite in tarile din rasaritul sarac;

b)     intre anii 1971-1989 accentul este pus pe fenomenele de disfunctionalitate din sistemele respective (crize ciclice si de sistem in Vest, culminand cu criza mondiala sau de structura declansata in anii 1974/1975, si slaba eficienta a economiilor planificate in Est), pe fundalul accentuarii controverselor ideologice si teoretice atat intre Vest (keynesism si neoliberalism, respectiv monetarism) si Est (marxism), cat si in interiorul ideologiilor respective.

c)     dupa anul 1989 , care a marcat prabusirea totalitarismului din fostele tari "socialiste" sau "comuniste" , accentul a fost pus pe relansarea economica si intensificarea liberalizarii relatiilor economice internationale, in conditiile tranzitiei fostelor tari "socialiste" de la economia planificata hipercentralizata la economia de piata bazata pe pluralismul formelor de proprietate la libera initiativa.

Controversele din gandirea economica au dobandit o amploare si o duritate mult mai mari in perioada postbelica in comparatie cu situatia anterioara, atat datorita complexitatii si gravitatii problemelor luate in discutie, cat si sub impactul "razboiului rece".

Globalizarea unui numar crescand de probleme economice i-au determinat pe economistii contemporani de toate orientarile sa se preocupe de innoirea metodologica si teoretica a respectivelor curente si doctrine economice. In acest fel ei incearca sa raspunda mai bine actualelor sfidari ale economiei adresate stiintei economice si factorilor de decizie din acest domeniu. Adaugarea particulelor "neo" sau "post" , la denumirile traditionale ale curentelor respective din gandirea economica a fost semnalul exterior al acestor laborioase preocupari de innoire metodologica, teoretica si doctrinara (de exemplu: neokeynesismul, postkeynesismul, neo-neoclasicismul, neoliberalismul, neomarxismul etc.).

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Ce schimbari au intervenit in perioada postbelica in diferitele tipuri de economii nationale (dezvoltate cu economie de piata, socialiste si in curs de dezvoltare) si in economia mondiala si ce mutatii au intervenit in gandirea economica din aceasta perioada?  ( 5 puncte)

2. Care a fost problema economica-cheie in diferite decenii ale perioadei postbelice si in diferite categorii de tari? ( 2 puncte)

3. Care au fost cele trei etape ale gandirii economice din perioada postbelica 3 puncte)

Total puncte posibile 10/ realizate.

Timp de lucru: 12 min.