Gandirea economica din Romania pana la 1859

Gandirea economica din Romania pana la 1859

Inceputurile procesului de formare a gandirii economice din Romania se plaseaza mai ales in primele referiri la viata economica exprimate de clerici si carturari ai vremii in pravile, hrisoave si cronici.

Una din primele si cele mai importante reactii in domeniul culturii spirituale a reprezentat-o umanismul: in al sau "Compedium Juriscivilis", Johan Honterus a formulat numeroase idei teoretice si orientari practice indreptate impotriva dreptului feudal. Marele carturar moldovean Dimitrie Cantemir a exprimat in operele sale, (mai cu seama in "Descriptio Moldaviae"), o serie de reflectii asupra unor probleme economice importante inscriindu-l pe marele om de cultura in cadrul curentului mercantilist.

Printre problemele mai importante la care s-a referit D. Cantemir mentionam: originea marii proprietati funciare feudale, raporturile antagoniste dintre tarani si boieri, politica fiscala arbitrara a statului feudal, inrobitoare pentru tarani, rolul de frana al dominatiei turcesti pentru economia tarilor romane prin tributul greu care trebuia platit, precum si importanta economiei banesti si a comertului exterior pentru sporirea rezervei de bani si metale pretioase a tarii.

Odata cu epoca moderna, inca de la inceputurile acesteia s-a intensificat procesul de dezvoltare a economiei de schimb. Odata cu acesta, s-a dezvoltat in mod corespunzator si gandirea economica, remarcandu-se prin contributii notabile: Nicolae Balcescu, Ion Ionescu de la Brad, Simion Barnutiu, Mihail Kogalniceanu, Dionisie Pop Martian, George Baritiu, etc. Prin ideile multora dintre acestia au fost fundamentate programele revolutiei de la 1848 din tarile Romane, pe primul plan aflandu-se: desfiintarea iobagiei, eliberarea si improprietarirea taranilor iar ceva mai tarziu problema dezvoltarii industriei si in general a economiei nationale.

Nicolae Balcescu a formulat o conceptie unitara asupra dezvoltarii economico-sociale in tarile Romane, iar prin lucrarea "Question économique des Principautés Danubiennes", publicata in anul 1850 in Franta, se inscrie cu idei economice importante si pe plan international.

Ion Ionescu de la Brad - agronom si economist totodata, om de mare cultura si prieten apropiat al lui Balcescu si-a consacrat intreaga viata "progresului economic in general si al agriculturii in special".

Dionisie Pop Martian a fost considerat initiatorul scolii economice protectioniste si al unui curent de gandire favorabil dezvoltarii industriei in tara noastra. In lucrarea "Economia sociala" ca si in cele doua reviste infiintate de el ("Analele economice" si "Analele statistice") a pus bazele "doctrinei intereselor materiale ale societatii romanesti" in activitatea sa conducandu-se dupa principiul emanciparii economice a natiunii.

George Baritiu, cunoscut indeosebi ca om politic si publicist, a fost totodata si unul dintre cei mai mari economisti transilvaneni, subliniind in lucrarile sale ca "stiinta economiei nationale" trebuie "tinuta in mare onoare" intrucat daca este "bine cunoscuta si aplicata, contribuie la sporirea avutiei nationale".

George Baritiu s-a inspirat din lucrarile lui François Quesnay, Adam Smith, Jean Baptiste Say s.a. pe care ii numea "cei mai renumiti economisti ai Europei".

CC

Unirea Moldovei cu Muntenia de la 1859, infaptuirea reformei agrare (1864) si cucerirea independentei de stat (1877) sunt evenimente ce au jucat un rol esential in dezvoltarea economico-sociala a Romaniei. In noile conditii se cereau rezolvate numeroase probleme cu privire la caile si modalitatile de realizare a progresului economico-social, reflectate in principalele curente de gandire economica ale timpului: gandirea economica a marii boierimi, gandirea economica democratica si revolutionara gandirea economica liberala, gandirea economica socialist-utopica .

Principala expresie a gandirii economice a marii boierimi au constituit-o "regulamentele organice" (1831,1832), adoptate in timpul prezentei armatelor rusesti pe teritoriul principatelor romane, precum si atitudinea ostila prefacerilor democratice din aceste tari adoptata de reprezentantii marii boierimi in "Comisia proprietatii" (1848) si in "divanurile ad-hoc" dinainte de 1859. Treptat s-a creat o anumita bresa intre gruparea ultraconservatoare a marilor boieri si gruparea mai liberala.

Gandirea economica democratica si revolutionara sustinea idei economice mai radicale si era mai aproape de interesele taranimii asuprite din feudalism, fiind reprezentata de catre carturari si oameni politici ca Nicolae Balcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, care se aflau in fruntea miscarii revolutionare din 1848 in Tara Romneasca, Transilvania si Banat

Liberalismul economic din acea perioada exprima interesele burgheziei comerciale si industriale in plin proces de constituire si dezvoltare si care impartasea majoritatea obiectivelor sustinute de ganditorii democrati, cu care erau aliati pe plan politic sub denumirea de "partida nationala", dar de care se deosebeau mai ales sub aspect tactic, preferand reformele in sens liberal, in timp ce democratii preconizau revolutia populara antifeudala. Cei mai cunoscuti reprezentanti ai gandirii economice liberale din aceasta perioada au fost: M. Kogalniceanu, Al. I. Ciza, G. Baritiu, I.C. Bratianu, C. A. Rosetti, D. P. Martian etc.

Gandirea economica socialist-utopica, reprezentata in special de Teodor Diamant, care aducea in discutie o parte din problematica socialistilor utopici francezi (indeosebi Ch. Fourier) privind situatia si suferintele muncitorilor salariati, incercand sa adapteze aceste idei problemelor concrete din tarile romane legate de trecerea de la feudalism la capitalism.

CC

Bazele invatamantului economic in Romania au fost puse in secolul al XIX-lea. Astfel, in anul 1843, cursul de economie politica, introdus obligatoriu la Academia Mihaileana, va fi deschis de catre Ion Ghica. Un rol deosebit de important in introducerea in invatamantul romanesc a acestei discipline, l-au avut reformele lui Al. I. Cuza. La facultatile de drept ale primelor doua universitati infiintate la noi in tara (cea de la Iasi- 1860 si Bucuresti- 1864) se predau cursuri de economie politica, iar la Scoala Centrala de Agricultura si Silvicultura, Ion Ionescu de la Brad preda un curs de economie, finante si veniturile statului.

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Probleme importante la care s-a referit Dimitrie Cantemir in opera sa. (3 puncte)

2. Care a fost principala lucrare a lui Nicolae Balcescu? ( 1 punct)

3. Care au fost principalele curente de gandire economica in epoca studiata si prin ce s-a caracterizat fiecare? ( 6 puncte)

Total puncte posibile 10/ realizate.

Timp de lucru: 12 min.