COMPORTAMENTUL FORMARII PRETURILOR

COMPORTAMENTUL FORMARII PRETURILOR

1. Factorii dimensionarii si evolutiei preturilor

Nivelul si miscarea preturilor sunt influentate de un complex de factori:

1. In sistemul pietei ( a concurentei perfecte) preturile se dimensioneaza si evolueaza sub actiunea cererii si ofertei.

Cererea reprezinta cantitatea de bunuri sau servicii care poate fi cumparata la un pret definit in decursul unei perioade de timp date pe o piata. Fata de pret exercita o actiune direct proportionala, si anume: daca cererea creste are loc cresterea pretului, iar diminuarea cererii determina reducerea pretului.

Oferta constituie cantitatea de bunuri si servicii puse la dispozitia pietei ( a cererii). Asupra preturilor are o actiune de inversa proportionalitate. Cresterea ofertei are ca efect reducerea pretului, iar restrangerea ei va avea drept consecinta cresterea pretului.

Pe piata cererea si oferta actioneaza simultan preturile, dar cu intensitati diferite. In consecinta, pretul fie va creste, fie va scadea, fie va ramane neschimbat, dupa cum se schimba raportul cerere-oferta.

In sistemul pietei prin ajustari reciproce acestea ajung in echilibru, situatie in care cantitatile cerute devin egale cu cele oferite, iar pretul de vanzare este si el de echilibru.

Interactiunile dintre cerere, oferta, pret, sunt guvernate de legi naturale ale schimbului.

Prima dintre legi arata influenta cererii si ofertei asupra pretului. Plecand de la preturi date, daca cererea creste in timp ce oferta ramane neschimbata, pretul tinde sa creasca, si invers. Intotdeauna evolutia cererii intr-un sens sau altul determina o evolutie de acelasi sens al pretului, iar evolutia ofertei provoaca o miscare de sens invers in nivelul pretului.

A doua lege arata influenta variatiei preturilor asupra cererii si ofertei. Daca preturile cresc, se manifesta o tendinta de restrangere a cererii, adica numarul cumparatorilor se reduce. In schimb, cresterea preturilor antreneaza o sporire ca tendinta a ofertei, respectiv va creste numarul agentilor economici dispusi sa vanda.

A treia lege arata ca schimbul de marfuri are loc cand cererea si oferta sunt egale, adica tind spre echilibru. Acest lucru se realizeaza in mod spontan si corespunde procesului istoric de formare a preturilor. Nivelul la care cererea si oferta se afla in echilibru da nastere pretului.

Mecanismul formarii preturilor pe piata este guvernat de actiunea celor trei legi. Oscilatiile cererii si ofertei determina variatii in nivelul pretului, astfel: daca cererea devine mai mare ca oferta, preturile cresc, iar acestea la randul lor determina sporirea ofertei, si mai departe o mai buna acoperire a cererii.

Mai departe se ajunge la situatia in care la un anumit nivel al pretului cererea si oferta sunt in echilibru. In acest moment si vanzatorii si cumparatorii sunt multumiti si se inregistreaza cele mai multe tranzactii.

Legile cererii si ofertei sunt valabile numai daca toate celelalte conditii raman neschimbate, adica nu intervine nici o alta influenta care sa modifice efectul actiunii lor.

Pretul de piata format sub actiunea cererii si ofertei este practicat in tranzactiile dintre agentii economici privati care sa concureze liber. Acest nivel de pret nu poate fi influentat, este necontrolat si este un pret competitiv.

Economiile moderne nu mai sunt libere, sunt economii concuretiale imperfecte. Aceasta forma de concurenta exprima o situatie a pietei in care producatorul, respectiv comerciantul unic al unei marfi si marile firme prin actiunea lor pot influenta preturile.

Nivelul preturilor este fixat pe cale administrativa, deci formarea preturilor pe piata se afla sub controlul lor. Aceste preturi sunt necompetitive, dar riguros controlate, constituind un element hotarator in decizia de expansiune a firmei.

Si monopolurile si oligopolurile stabilesc preturi mai ridicate decat cele formate liber, iar productia lor este mai scazuta decat ar fi necesar.

3. O influenta tot mai puternica asupra formarii preturilor este generata de interventia statului in viata economica, in general cu masuri de reglementare si de control.

Pe termen scurt statul intervine in formarea preturilor pe cale administrativa, si efectele sunt imediate.

Intre metodele frecvent utilizate sunt:

- inghetarea preturilor sau alte modalitati de fixare a lor la un anumit nivel, precum si stabilirea unor limite maxime si minime;

- fixarea preturilor si a limitelor de modificare a lor cu scopul atenuarii efectelor inflationiste;

- controlul guvernamental asupra preturilor;

- incheierea de conventii intre firme si organismele statale care se ocupa cu supravegherea preturilor privind conditiile modificarii acestora.

Delimitarea elementelor preturilor

Componenta de baza a pretului este costul alcatuit la randul sau din numeroase elemente omogene sub forma de preturi anterior stabilite. Oricare ar fi produsul destinat schimbului, pentru ofertant are un cost care trebuie remunerat prin pret, prin urmare costul constituie limita de jos a pretului.

In apropierea costului se afla profitul intreprinzatorului; el se delimiteaza in raport cu costul si se aseza imediat dupa acesta. Marimea sa este o functie de cost si pret.

Relatia de marime a profitului este ∏ = P- C, unde ∏ este profitul, P este pretul, iar C este costul.

Adaosul comercial este un element structural distinct in pretul de comercializare. Nivelul sau este dat de cota procentuala aplicata la pretul de aprovizionare. Prin insumarea sa la cost si profit se ajunge la pretul de comercializare ( fara TVA).

Adaosul comercial are rolul de a acoperi costul cu comercializarea bunurilor si de a asigura profit comerciantului. Impozitul pe vanzari (TVA-ul), preturile cu amanuntul se includ in acestea, fiind element structural.

Ca element distinct, TVA-ul apare ca suma absoluta colectata in verigile anterioare ultimei vanzari prin comertul de detaliu.

Celelalte categorii de pret nu includ TVA. Este inclusa insa in facturi dand nastere preturilor de facturare.

3. Categoriile fundamentale de pret si mecanismul formarii lor

In cadrul marilor categorii de preturi elementele lor constitutive nu sunt aceleasi, dar formarea acestora este guvernata de acelasi mecanism. Deosebiri apar numai intre preturile interne si cele externe.

Mecanismul formarii preturilor include ca prima etapa calculul pretului de oferta. O a doua etapa consta in negocierea si fixarea pretului, care este pret real folosit la incheierea contractelor dintre partenerii de afaceri. O a treia etapa o reprezinta facturarea preturilor si formarea preturilor de factura in cazul categoriilor de pret fara impozit. Pe baza pretului de factura se calculeaza valoarea de factura a marfii.

Mecanismul formarii preturilor pe categorii ale acestora implica si separarea pretului de vanzare de cel de cumparare.

1. Preturile producatorilor (P_P) sunt preturile ce revin producatorilor fara impozit. Includ costul si profitul unitare, astfel:

P_P = C + ∏

Pretul cu ridicata (P_r ) se prezinta ca pret de vanzare practicat intre agentii economici. La aceste preturi se incheie tranzactiile comerciale dintre intreprinderi, fiind preturi de facturare, incluzand si impozit. Deci, pretul platit de cumparator ( de cumparare), respectiv cel incasat de vanzator include si TVA astfel:

P_r = P_P + TVA

TVA = P_P * cota/100

Daca bunurile sunt supuse accizelor, acestea sunt cuprinse in pretul de cumparare la fel ca si TVA-ul.

P_r = P_P + Acc + TVA

Acc = P_P * cota/100

3. Preturile de gros (P_g) practicate in comertul cu ridicata de catre en-grosisti si sunt alcatuite din:

P_g = P_P + A_cg

A_cg - adaosul comercial al engrosistului.

Acest pret revine engrosistului.

4. Pretul cu amanuntul (P_a) este un pret de consum final si include TVA-ul colectat pe intregul circuit al produsului si se determina astfel:

P_a fara TVA = P_g + A_ca

A_ca - adaosul comercial al detailistului.

In preturile cu amanuntul se include si TVA-ul ca element structural. Impozitul majoreaza pretul cu marimea sa si este suportat de consumatorul final astfel:

P_a = P_g + A_ca + TVA

TVA = (P_g + A_ca ) * cota/100

Dupa stabilirea pretului cu amanuntul, acesta se afiseaza si se trece pe etichetele marfurilor. La acest pret sunt preluate marfurile in inventarul comerciantului.

Ca element structural distinct, TVA-ul nu apare decat in pretul cu amanuntul, unde este colectat impozitul care s-a format pe seama preturilor.

Din punct de vedere fiscal, TVA-ul se varsa la buget in fiecare stadiu al circuitului produsului numai asupra valorii adaugate care se recupereaza prin pretul de vanzare, astfel ca situatia financiara a intreprinderii ramane neschimbata fata de situatia platii impozitului.