ECONOMIA JUDETULUI ALBA

ECONOMIA JUDETULUI ALBA

1.1. Scurt istoric

Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, in zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al raului Mures, care traverseaza judetul de la nord - est (in zona Ocna Mures), la sud - vest (in zona Sibot). Suprafata judetului este de 6231 kmp, reprezentind 2,6% din suprafata tarii si este al 16 - lea judet ca marime, incadrandu-se din acest punct de vedere in categoria judetelor de marime mijlocie.

Figura 1: Judetul Alba

Judetul Alba se invecineaza la nord cu judetul Cluj, in nord - vest cu judetele Bihor si Arad, in sud - vest cu judetul Hunedoara, in sud cu judetul Valcea, in sud - est cu judetul Sibiu si in nord - est cu judetul Mures[1]. In judetul Alba predomina formele inalte de relief, astfel, muntii ocupa cca. 52% din suprafata, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de campie, inclusiv luncile raurilor 22%. Alaturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intra in componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care isi are sediul in municipiul Alba Iulia. Datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane .

1.2. Obiective turistice

Muntii

Muntele Gaina (de 1.484 m) - partial pe teritoriul judetului Alba (la 8 km sud-vest de Avram Iancu), pe platoul sau avand loc marea sarbatoare folclorica "Targul de fete", in fiecare an la 20 iulie; Muntii Bihor - (cu vf. Curcubata, de 1.849 m), cel mai inalt din Muntii Apuseni, (la 4-5 ore de Arieseni); Muntele Mare; Muntii Trascaului; Muntii Sureanu - (cu vf. lui Patru de 2.130 m).

Pesteri

Complexul carstic Scarisoara - in Muntii Bihorului, (la 2-3 ore de Garda de Sus), cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume si unicat in sud-vestul Europei situata la aceasta altitudine. Ghetarul are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m³, netopindu-se niciodata, desi are vreo 3.000 de ani); Huda lui Papara - (la 2 ore de Salciua), una din cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni-Trascaului ce se desfasoara de-a lungul a 2.000 m pe langa un parau subteran, cu lacuri si cascade, sali spatioase si sectoare inguste de mare spectaculozitate; Ghetarul de la Vartop - langa Arieseni, (la 1.300 m altitudine); Ghetarul de la Zgurasti; Pojarul Politei.

Chei si Defilee

Cheile din Bazinul Vaii Rametului - (langa comuna Ramet), cu abrupturi si suprafete inclinate, populate cu guri de pesteri (47), cu nise, arcade, turnuri, cornise sau polite structurale, unde se intalnesc floarea de colt si garofita alba, plante declarate monumente ale naturii; Defileul Ariesului - cu abrupturi, creste, pesteri, unul dintre cele mai pitoresti, mai cunoscute si mai populare defilee din tara; Cheile din bazinul vaii Galdei (Cheile Intregalde) - adapostesc floarea de colt la cea mai scazuta altitudine din tara - 590 m; Cheile Ampoitei - in Muntii Trascaului.

Lacuri

Iezerul Ighielului - (la 22 km de Ighiu), cel mai intins lac carstic din Romania de pe cursul superior al raului cu acelasi nume, in sudul Muntilor Trascau (la 924 m altitudine); Iezerul Sureanu - rezervatie stiintifica complexa (la 1790 m altitudine), in nordul Muntilor Sureanu; Lacurile de acumulare: - Oasa (de 460 ha, la 33 km de sugag), Tau, Nedeiu; Lacurile de la Ocna Mures - pe masive de sare.

Rezervatii si Monumente ale Naturii

Dealul cu Melci - rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului, adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania; Pietrele Detunatei - (la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium), rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: "Detunata Goala" si "Detunata Flocoasa" (la 1.200 m altitudine); Rapa Rosie - (la 3 km de Sebes), rezervatie geologica de 10 ha, care cuprinde forme sculpturale (coloane, turnuri, piramide), pe malul drept al Secasului, modelate de apa ce a lucrat cu incapatanare 60 milioane de ani; Cetatile Romane de la Rosia Montana - (la cativa km de gara Campeni), rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor; Negrileasa - rezervatie floristica, cu 5 ha de narcise; Sesul Craiului de la Scarita - Belioara-rezervatie botanica;

Arbori ocrotiti: Fagul Imparatului-(langa Muncelu), un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata; Stejarul lui Avram Iancu - copac ce are peste 500 ani; Teiul lui Eminescu - Blaj.

Statiuni

Arieseni - in muntii Bihor (la 1.000-1.100 m altitudine), la izvoarele Ariesului Mare (pe DN 75), o statiune climaterica propice practicarii sporturilor de iarna; Ocna Mures - statiune balneoclimaterica (la 258 m altitudine), pe stanga Muresului, dispune de lacuri saline si un climat continental-moderat; temperatura medie anuala fiind de 9^oC (in iulie peste 20oC, in ianuarie sub -4^oC). Dintre instalatiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie, instalatii pentru electroterapie, instalatii pentru bai calde, instalatii cu apa minerala sarata concentrata.

Vestigii Istorice

Cetatea Alba Iulia - prima cetate medievala (sec. IX-X), construita de voievodul Gyla; Cetatea Alba Carolina - este cea mai mare si ultima fortificatie de acest fel din Transilvania, construita intre 1716-1738; Ruinele Cetatii Dacice - Capalna (sec. II i.Hr.-106 d.Hr.), pe Dealul Cetate (la 610 m altitudine), inclusa de Burebista in sistemul de aparare al Sarmizegetusei Regia; Ruinele Cetatii Dacice - Craiva (sec. II i.Hr.-I d.Hr.), centrul tribului dac al apulilor, (anticul Apoulon), despre care a scris Ptolemeu in "Geografia" sa; Vestigiile asezarii romane de la Brucla - Aiud (sec. II-III d.Hr.), astazi doar ruine; Cetate - Aiud (sec. XIII-XV), face parte dintre cele mai vechi fortificatii urbane din Transilvania; Cetate - Cetatea de Balta (sec. I i.Hr.-I d.Hr.), astazi doar ruine; Cetatea Uioara - Teleky (sec. XIII), astazi doar ruine; Asezarea romana Ampelum - Zlatna; Ocnele de sare romane - Ocna Mures; Palatul Voievodal - Alba Iulia (sec. XIII-XVIII), cladire impresionanta, datand de aproape 5 secole, refacuta de Isabela si Ioan Sigismund, (la mijlocul sec. XVI), fosta resedinta a lui Mihai Viteazul (1599-1600); Castelul Martinuzzi - Vintu de Jos (1550), construit de Gh. Martinuzzi, episcop de Oradea si guvernator al Transilvaniei. Are o rezonanta sumbra, pentru ca aici a fost asasinat guvernatorul din ordinul generalului Castaldo (1551) si a stat inchis, iar apoi ucis, domnul Moldovei, Aron Tiranul (1595-1597); Castelul Bethlen - Blaj (sec. XV.), in prezent gazduieste Muzeul orasenesc; Castelul "Bethlen" - Cetatea de Balta (1570-1580); Castelul Teleky - Ocna Mures (1742); Castelul Bethlen - Sanmiclaus (1668-1683), construit in stil renascentist tarziu.

Edificii Religioase

Catedrala Romano Catolica - Alba Iulia (1246-1300), cel mai valoros monument de arhitectura medievala din Transilvania, de aceeasi varsta cu celebra Notre Dame, avand un stil romanic tarziu. Iancu de Hunedoara a restaurat-o si a facut din ea necropola familiei sale; Biserica Evanghelica - Sebes (sec. XIII-XIV), o simbioza a stilului romanic si gotic, reprezinta (prin vechimea si frumusetea sa), un valoros monument. Partea veche exista din timpul invaziei tatare din 1241; Biserica Romano Catolica - Abrud (1270); Biserica reformata - Aiud (sec. XV); Catedrala ortodoxa a reintregirii - Alba Iulia (1921-1922), o impletire de stiluri vechi romanesti; Catedrala greco catolica - Blaj (1738-1745); Biserica reformata - Cetatea de Balta (sec. XIII); Biserica "Sf. Gheorghe" - Lupsa (1421), ctitorie a cneazului Vladislav; Biserica romanica - Santimbru (sec. XIII), refacuta de Iancu de Hunedoara in amintirea bataliei de aici; Biserica reformata - Teius (sec. XIII); Biserica romano catolica - Teius (1448); Biserica ortodoxa - Zlatna (1424); Manastirea minorita - Aiud (1724-1736); Manastirea Ramet - Ramet (1240), la 18 km de Teius.

Edificii Culturale

Biblioteca Batthyaneum - Alba Iulia (1792, iar cladirea din 1784), infiintata de episcopul Batthyani si dispune de peste 55.000 carti, 19.000 documente, 1230 manuscrise, 500 incunabule si este intre cele mai valoroase din Romania. Printre manuscrisele de aici exista si o parte a valorosului "Codex aureus" (sec. VIII), pe foi de pergament; Muzeul de stiinte naturale - Aiud (1794), al doilea de acest fel, ca valoare, din Romania, in cele 5 sali fiind expuse peste 3000 de insecte, fluturi, pasari; Muzeul Unirii - Alba Iulia, printre cele mai vechi din tara (1887) ce functioneaza in cladirea "Babilon" (1851), unde sunt reunite peste 18.000 obiecte (arheologie, istorie, etnografie), o colectie numismatica, o colectie epigrafica si o biblioteca bine dotata (peste 55.000 volume). De cladirea "Babilon" apartine si scoala Unirii (1908), unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania (prin hotararea solemna a Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918); Muzeul memorial "Avram Iancu" - Avram Iancu, in locul unde s-a nascut, in 1824, Avram Iancu, revolutionarul pasoptist, "Craiul muntilor". Casa adaposteste documente si proclamatii alcatuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revolutiei de la 1848-1849; Casa memoriala "Horea" - Horea, in locul unde s-a nascut in 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea; Casa memoriala "Blaga" - Lancram (la 4 km de Sebea), in locul natal si de veci al filosofului si scriitorului Lucian Blaga (1895-1961).

Monumente si Statui

Monumentul Horea, Closca si Crisan - Alba Iulia, in memoria conducatorilor rascoalei de la 1784 care s-au jertfit pentru instaurarea unor oranduieli mai drepte pentru poporul asuprit; Monumentul de la Miraslau - Miraslau, dedicat ostenilor lui Mihai Viteazul care si-au dat viata in lupta de aici, la 8 septembrie 1600, fiind infranti de armata generalului Basta; Monumentul de pe Campia Libertatii - Blaj, ridicat in amintirea Revolutiei din 1848; Monumentul pe locul unde au fost franti cu roata Horea si Closca, "Dealul Furcilor" - Alba Iulia; Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Alba Iulia (in fata Muzeului Unirii); Statuia ecvestra a lui Avram Iancu - Campeni; Statuia poetului Lucian Blaga - Lancram.

Etnografie

"Tara Motilor" din acest judet este un lacas de arta si obiceiuri populare, distingandu-se localitatile: Avram Iancu (traditionala vatra a tulnicului folosit de femei, unde fiinteaza o vestita echipa de tulnicarese); Bucium (cel mai bogat si mai interesant port popular romanesc din aceasta parte a tarii); Capalna (obiceiuri legate de existenta oierilor); Laz (scoala populara de arte: tesaturi, cusaturi, pictura pe sticla); Sasciori (ceramica rosie smaltuita si nesmaltuita); sugag (scoala populara de arta: cioplitul lemnului); Vidra (asezare tipic moteasca, cu mesteri tulnicari si ciubarasi)[3].

1.3. Analiza statistica a principalilor indicatori economici ce caracterizeaza economia judetului Alba

In vederea realizarii analizei statistice a principalilor indicatori ce caracterizeaza economia judetului Alba, in perioada 2005-2008, am utilizat indicatorii relativi cu baza in lant: indicele de dinamica () si ritmul de dinamica (R_i/i-1 I_i/i-1 - 1).

Populatia

Tabelul 1: Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 2: Modificarea relativa a populatiei

Figura 2: Evolutia populatiei totale in judetul Alba in perioada 2005-2008

Calculul ritmului de crestere cu baza in lant a populatiei totale evidentiaza faptul ca acest indicator a cunoscut in perioada 2005-2008 o scadere continua, astfel: in anul 2006, fata de 2005, scaderea a fost de 0,16%; in 2007, comparativ cu 2006 scaderea a fost de 0,67%, iar in anul 2008 fata de 2007 a fost de 0,58 puncte proentuale. Cu alte cuvinte, se poate observa faptul ca scaderea a fost progresiva.

Tabelul 3: Populatia, pe grupe de varsta

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 4: Modificarea relativa a populatiei pe grupa de varsta 15-59 ani

Figura 3: Evolutia populatiei pe grupa de varsta 15-59 ani in judetul Alba

in perioada 2005-2008

Indicele de dinamica, calculat cu baza in lant, evidentiaza faptul ca populatia cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani in anul 2006 a crescut cu 0,091% fata de anul anterior. In perioada urmatoare calculul acestui indicator releva faptul ca populatia a scazut continuu.

Tabelul 5: Miscarea naturala a populatiei

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 6: Modificarea relativa a miscarii populatiei

Figura 4: Evolutia casatoriilor si divorturilor in judetul Alba in perioada 2005-2008

Numarul casatoriilor incheiate in judetul Alba in perioada 2005-2008, conform calculelor efectuate au inregistrat un trend oscilant. Ritmul de dinamica releva faptul ca in anul 2006 fata de cel anterior s-a observat o crestere de 6,27% a numarului casatoriilor; in 2007 fata de 2006 a crescut numarul celor care s-au casatorit cu 29,21%, dupa care, in anul 2008, a urmat o scadere de 24,26%.

In ceea ce priveste numarul divorturilor, acestea au scazut in anul 2006 comparativ cu cel anterior cu 1,43%. Trendul descrescator s-a mentinut in perioada urmatoare, astfel ca in 2007 fata de 2006 scaderea a fost de 4,51%. In anul 2008 s-a inregistrat o crestere de 16,6% a acestui fenomen.

Tabelul 7: Durata medie a vietii, pe sexe

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 8: Migratia interna determinata de schimbarea domiciliului, pe medii

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 9: Modificarea relativa a migratiei interne

1) NATALITATEA

In anul 2008, numarul nascutilor vii a fost in Regiunea de Dezvoltare Centru de 27.823 persoane, mai mult cu 1.641 decat in anul 2007 (26.182), intrerupand tendinta descendenta a natalitatii din ultimii ani. Cea mai inalta rata a natalitatii se afla in judetul Mures 11,5 nascuti-vii la 1000 locuitori si cea mai mica in judetul Alba 9,3 nascuti-vii la 1000 locuitori. In anul 2008, in judetul Alba s-au nascut 3492 copii, cu 30 mai multi decat in anul anterior, numarul baietilor fiind mai mare cu 112 decat cel al fetelor.

2) MORTALITATEA

In judetul Alba, in anul 2008 s-au inregistrat 4459 decese, cu 110 mai multe decat in anul 2007^[4]. Rata mortalitatii generale a fost de 11,8%o, identica cu cea inregistrata pe tara. In mediul rural se mentine o rata a mortalitatii ridicata (14,5%o fata de 9,9 %o in mediul urban). Printre unitatile administrativ teritoriale cu cele mai ridicate rate ale mortalitatii se numara: Ohaba (29,2%o), Blandiana (29,1%o), Hoparta (25,8%o), Rametea (21,3%o), Lunca Mures (21,0%o), Farau (20,5%o). Cele mai mici rate ale mortalitatii s-au inregistrat la: Alba Iulia (7,6%o), Cugir (8,4%o), Jidvei (8,8%o), Mihalt (9,1%o). Speranta de viata la nastere in anul 2008 in judet a fost de 73,51 ani, mai mare la femei decat la barbati cu 6,69 ani. Numarul decedatilor sub 1 an in anul 2008 in judet a fost de 44 ( din care 33 de sex masculin), mai mare cu 4 fata de anul precedent. Ponderea o detin decesele sub o luna (72,7%o). Rata mortalitatii infantile a fost de in judet in anul 2008 de 12,6%o, cu 1%o mai mare decat in anul 2007.

3) SPORUL NATURAL

Sporul natural al populatiei judetului Alba a fost negativ in 2008, fiind de 967 persoane. Scaderea naturala a populatiei a fost de 2,5%o (mai mare in mediul rural -5,7%o fata de -0,3%o in mediul urban). Scaderea naturala a populatiei la nivel national in anul 2008 a fost de -1,5%o.

4) NUPTIALITATEA

In anul 2008, in judetul Alba s-au inregistrat 2399 casatorii, cu 768 mai putine decat in anul anterior. Rata nuptialitatii in anul 2008 a fost de 6,4%o, apropiata de media pe tara (6,9%o), cu 2,0%o mai mica decat in anul 2007, an in care s-a inregistrat cea mai mare rata dupa 1990. In mediul urban rata nuptialitatii a fost de 7,5%o fata de 4,8%o in mediul rural. Varsta medie a sotului la casatorie in anul 2008 a fost de 30,4 ani iar a sotiei de 26,9 ani. Varsta medie la prima casatorie a fost de 28,9 ani a sotului si de 25,5 ani a sotiei.

5) DIVORTIALITATEA

Numarul divorturilor inregistrate in anul 2008 in judetul Alba a fost de 618, cu 88 mai multe decat in anul anterior. Cele mai multe divorturi s-au inregistrat in mediul urban (de 2,6 ori mai multe decat in mediul rural ). Rata divortialitatii inregistrata in anul 2008 la nivelul judetului Alba a fost de 1,64%o, putin sub media pe tara (de 1,66%o), mai mare cu 0,24%o fata de anul 2007. In mediul urban, rata divortialitatii a fost cu 0,94%o mai mare decat cea din mediul rural.

Tabelul 10: Evolutia populatiei in perioada 2007-2050 -varianta medie-

- mii persoane -

Sursa: Institutul National de Statistica

Potrivit prognozei realizate de Institutul National de Statistica in varianta medie populatia din Regiunea Centru va scadea in perioada 2007-2050 cu aproximativ 617 mii persoane, de la 2524,0 mii persoane pana la 1906,8 mii persoane, ceea ce reprezinta aproape un sfert din populatia totala a regiunii (24,5%). O scadere de aproximativ aceeasi valoare se va inregistra si la nivel national (25,3%). Scaderea cea mai mare de populatie, in valori relative se va inregistra in judetul Alba (36,6%), acesta "pierzand" nu mai putin de 137,6 mii persoane.

Numarul de salariati

Efectivul de salariati, la nivelul judetului Alba la sfarsitul lunii august 2009 a fost de 88546 persoane (1,8% din total tara) , in scadere atat fata de luna anterioara cu 707 persoane (-0,8) cat si fata de luna corespunzatoare din 2008 cu 6344 persoane (-6,7%).

Tabelul 11: Evolutia numarului mediu al salariatilor in judetul Alba

- numar persoane -

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 12: Modificarea relativa a numarului mediu al salariatilor

Figura 5: Evolutia numarului mediu al salariatilor in judetul Alba,

in perioada 2005-2008

Indicele de dinamica si ritmul de dinamica releva faptul ca in perioada analizata (2005-2008) numarul mediu al salariatilor a inregistrat un trend crescator. Cresterea pozitiva a fost de 3,145 in anul 2006 fata de 2005, de 3,51% in anul 2007 comparativ cu anul anterior, respectiv 1,70% la nivelul anului 2008 fata de 2007.

Tabelul 13: Numarul mediu al salariatilor

- mii persoane -

Sursa: Institutul National de Statistica

Veniturile populatiei

Tabelul 14: Numarul mediu al salariatilor si castigul salarial nominal mediu net lunar, pe sexe

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 15: Modificarea relativa a castigului salarial

Figura 6: Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar in judetul Alba,

in perioada 2005-2008

Castigul salarial nominal mediu net lunar, dar si cel pe barbati sau femei au inregistrat in perioada analizata un trend crescator.

Ritmul de dinamica cu baza in lant indica faptul ca castigul salarial mediu total net lunar a cunioscut o crestere de 17,20 puncte procentuale in anul 2006 fata de 2005, 23,41% in 2007 comparativ cu 2006 si 20,90% in 2008 fata de anul anterior. In ceea ce priveste castigul salarial mediu net lunar pe barbati, acest indicator a cunoscut o crestere de 19,34% in 2006 fata de 2005, 22,23% in 2007 fata de 2006, respectiv 18,91% in anul 2008 fata de 2007. cu privire la castigul salarial mediu net lunar pe femei, acesta a crescut de la 14,76% in perioada 2005-2006, la 23,17% in perioada 2007-2008.

Tabelul 16: Castigul salarial nominal mediu brut lunar, pe activitati ale economiei nationale, total salariati

lei/salariat

Sursa: Institutul National de Statistica

Din datele prezentate in tabel, se observa faptul ca indicatorul castigul salarial nominal mediu brut lunar a crescut continuu, de la 827 lei/salariat in anul 2005, la 1506 lei/salariat in anul 2008. In ceea ce priveste sectoarul de activitate cu cea mai mare crestere, acesta a fost administratia publica si apararea.

Tabelul 17: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale, total salariati

lei/salariat

Sursa: Institutul National de Statistica

Castigul salarial mediu brut in judetul Alba a fost in luna aprilie 2009 de 1499 lei, mai mic cu 136 lei (RON) decat cel din luna anterioara, respectiv cu 8,3%, iar castigul salarial mediu net de 1105 lei, inregistrandu-se o scadere fata de luna anterioara cu 93 lei (RON), respectiv cu 7,8% . In luna august 2009, castigul salarial mediu brut inregistrat in judet a fost de 1456 lei, mai mic fata de cel din luna iulie 2009 cu 65 lei (-4,3%) si mai mare cu 113 lei (+8,4%) decat in luna august 2008.

Tabelul 18: Castigul salarial mediu brut

Sursa: Institutul National de Statistica

Castigul salarial mediu net in luna august 2009 a fost de 1070 lei, mai mic cu 47 lei (-4,2%) fata de luna anterioara si mai mare cu 67 lei (+6,7%) fata de luna corespunzatoare din 2008. Castiguri salariale peste media inregistrata pe judet au realizat salariatii din servicii (1107 lei) iar sub media pe judet salariatii din industrie, constructii (1037 lei) si cei din agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (1009 lei). Castigul salarial mediu net inregistrat pe tara in luna august 2009 a fost de 1348 lei, cel realizat in judet fiind cu 278 lei mai mic, respectiv cu 20,6 %. Castigul salarial mediu net inregistrat in judet pozitioneaza judetul pe locul 28.

Numarul somerilor si rata somajului

Tabelul 19: Somerii inregistrati si rata somajului

Sursa: Institutul National de Statistica

Tabelul 20: Modificarea relativa a somerilor

Figura 7: Evolutia numarului somerilor in judetul Alba, in perioada 2005-2008

Analizand din punct de vedere statistic numarul somerilor inregistrati la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca, observam faptul ca numarul total al somerilor a scazut continuu in perioada 2005-2007, la nivelul anului 2008 inregistrandu-se o crestere de 22,05 puncte procentuale a acestui fenomen economic negativ. Analizati pe sexe, se observa faptul ca cei mai multi someri s-au inregistrat in randul barbatilor, unde cresterea la nivelul anului 2008 fata de 2007 a fost de 25,53%, in timp ce, in ceea ce priveste femeile, cresterea somajului in randul acestora a fost de 18,37%. Per total, rata somajului a cunoscut un trend oscilant in perioada analizata: concret, acest indicator a scazut de la 8,3% in 2005 la 7,1% in 2006, respectiv 5,7% in anul 2007. In anul 2008, pe fondul crizei economice, rata somajului a crescut pana la nivelul inregistrat in anul 2006, adica 7,1 puncte procentuale.

Produsul intern brut

Tabelul 21: Produsul intern brut

milioane lei preturi curente

Produsul intern brut a cunoscut in perioada 2005-2007 o crestere continua: 28,25% in anul 2006 fata de cel anterior, respectiv 34% in 2007 fata de anul 2006.

Pentru a putea caracteriza statistic modul de dezvoltare a fenomenelor a fost necesar ca datele prezentate sa fie supuse prelucrarii. In urma acestor prelucrari am desprins o serie de concluzii care au caracterizat trendul indicatorilor economico-financiari calculati.