Limitele paradigmei liberalismului economic clasic

Limitele paradigmei liberalismului economic clasic

Pe langa succesele reale, doctrina liberalismului economic clasic a avut si unele limite, insuficiente. Daca comparam economia de piata cu economia traditionala medievala, observam ca s-au obtinut rezultate pozitive, acestea fiind rodul ganditorilor liberali clasici. Cele mai de seama performante economice ale capitalismului au fost:

adancirea diviziunii muncii si raspandirea marxismului;

cresterea eficientei intreprinderilor capitaliste, comparativ cu formele mai vechi de productie (micul mestesug, firmele mici);

dezvoltarea relatiilor economice internationale ca urmare a intensificarii fluxurilor de marfuri, servicii, bani etc.

dezvoltarea transporturilor internationale indeosebi navigatia;

dezvoltarea retelei de banci si societati de asigurare.

Pe masura dezvoltarii si extinderii sferei de cuprindere a economiei moderne de piata, a dezvoltarii pietei mondiale si a relatiilor economice internationale, au inceput sa apara o serie de disfunctionalitati intre cerere si oferta de marfuri pe piata dintre care amintim: neconcordanta vizibila intre cerere si oferta, dificultati in vanzarea marfurilor-crize economice, abateri grave de la concurenta libera, prin aparitia de monopoluri etc. Daca la aceasta se adauga accentuarea inegalitatilor economice de avere si veniturilor intre grupurile sociale (proprietari funciari, patroni si intreprinzatori capitalisti, muncitori salariati, mici producatori) sunt pertinente miscarile sociale revendicative pentru inlaturarea acestor fenomene negative.

Reactiile fata de aceste nedreptati care insotesc evolutia capitalismului au fost numeroase si diverse in functie de interesele specifice ale grupului social pe care-l aparau in functie de profilul intelectual, in functie de metoda de investigatie preferata (istorica sau analitica) a ganditorilor respectivi. In principal sau manifestat doua tipuri de reactii:

reactii sociale ale celor nemultumiti de inegalitatea de venituri, preconizand fie reorganizarea societatii pe baze noi (toate formele de socialism) fie reforme substantiale in functionarea economiei de piata prin interventia statului burghez (romantismul economic).

La conexiunea dintre cele doua tipuri de reactii mentionate mai sus se plaseaza radicalii liberali (H. George, A.R. Wallace, J. Hobson etc.) care criticau anumite concesii facute de liberalii fortelor conservatoare (proprietarii funciari), formuland masuri mai dure pentru dezvoltarea economiei de piata (nationalizarea proprietatii funciare). Tot aici se plaseaza si institutionalistii nordamericani (Th. Veblen, W.C. Mitchell) care au afinitati cu Scoala istorica germana (W. Sombart, W. Rosher, L. Bretano, Ad. Wagner) relevand insuficientele metodei deductive si solicitand studierea institutiilor sociale pentru a explica functionarea economiei de piata in ansamblu.

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Care au fost performantele economice ale capitalismului? ( 3 puncte)

2. Disfunctionalitati aparute pe piata intre cerere si oferta de marfuri ( 3 puncte)

3. In ce au constat reactiile fata de nedreptatile care insoteau evolutia capitalismului? ( 4 puncte)

Total puncte posibile 10/ realizate.

Timp de lucru: 10 min.