Premise ale europenizarii in Romania

Aspecte ale europenizarii in Romania

Premise ale europenizarii in Romania

Odata delimitate aspectele conceptuale ale fenomenului de europenizare in general, care dupa cum am demonstrat in capitolul precedent se refera la un proces bidimensional - in cadrul caruia pe de o parte statele membre si cele aspirante la acest statut iti fac cunoscute preferintele in fata Uniunii Europene prin intermediul negocierilor ,iar pe alta parte Uniunea Europeana isi pune in aplicare deciziile ce vor produce efecte in cadrul acestor stat - in acest capitol este urmarit procesul de europenizare in tara noastra.

Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca, daca in primul capitol am putut observa procesul de europenizare la nivel general teoretic, in acest capitol vom putea observa ca procesul de europenizare in Estul european, deci si in Romania este abordat diferentiat in literatura de specialitate, apropiindu-se mai mult de convergenta.

In Romania premisele procesului de europenizare au fost create inca de la sfarsitul anilor '60,cand era vehiculat termenul de europenizare , insa nu avea conotatia pe care i-o atribuim astazi, fiind asociat mai mult cu sensul de occidentalizare. Inca de atunci a existat o predispozitie clara a Romaniei de a prelua modele europene, de a-si sincroniza demersurile cu cele ale statelor Europei Occidentale.

Istoria ideii europene trece prin Romania traversand timpul impunand anumite conduite politice sociale. De-a lungul istoriei Romania a fost de multe ori nevoita sa se sincronizeze cu Occidentul de tema amenintarilor care ii periclitau existenta .In Romania s-a conturat "ideea de Europa in sensul unei apartenente inradacinate, a unei adevarate constiinte europene. Toate referintele istoricilor arata ca prima notificare cu privire la ideea de Europa dateaza din anul 1798 ,in lucrarea Triodul a lui Grigore Ramniceanu. Chiar daca au existat si alte referiri in acest sens, acestea nu au fost la fel de importante.

Mult mai tarziu, la 1869, Vasile Maniu incerca o alta apropiere de Europa, de data acesta facand apel la latinitate prin La maision de 'Occident latin dans l'Orient de l'Europe ,lucrare in care pledeaza pentru o alianta a popoarelor de origine latina.

In anul 1864 , Romania se considera deja parte integranta din Europa si era dornica sa dovedeasca acest lucru .

Insa ca urmare a copierii institutiilor europene ( preluarea de modele institutionale constituie un mecanism al procesului de integrare) incep sa se dezvolte fara echivoc o multitudine de contradictii, de nepotriviri structurale, de altfel inerente unui astfel de proces.

Vom putea observa mai tarziu , ca rezultatul unui astfel de fenomen a fost o dezamagire profunda in mediile economice si politice romanesti. Era evident ca mediul in care aceste reforme trebuiau implementate nu era potrivit pentru acest stare de lucruri, in fapt o adeverire a principiului formelor fara fond .Insa , realitatile momentului aratau ca orice schimbare produsa in Europa trebuia preluata pentru ca Romania sa fie incadrata in fluxul schimbarilor europene - tarile ramase in urma cu evolutia se vad silite sa adopte mijloacele de productie si formele sociale ale tarilor inaintate chiar numai sub influenta mediului international. Principiul Romaniei dupa care se conducea prin forta evenimentelor era de a fi reprezentata drept o tara mai mica a unei Europe mari.

O alta apropiere directa de ideea de Europa a constituit-o perioada pasoptista , o noua motivatie a optiunii de sincronizare cu Europa.Ca dovada a demersurilor proeuropene, in Romania este lansata ideea unui domn strain din familie domnitoare europeana, iar la 1866 este instalat pe tron un print occidental , pentru a concretiza apartenenta romanilor la Europa."

Din punct de vedere cultural apropierea de Europa a putut fi observata odata cu revolutia de la 1848 , ce s-a constituit intr-un impuls pentru toate natiunile asuprite, doritoare de o existenta independenta ." In acest sens centrul revolutionar roman de la Paris a contribuit in mod semnificativ la conturarea ideii de unitate nationala a romanilor , asa cum a fost relevat in numeroase articole.

Alegerea lui Cuza pe tronul Moldovei si Munteniei a avut un puternic ecou si s-a bucurat de recunoastere la nivel european. Urmand acestor evenimente exegetii momentului au vazut nasterea civilizatiei romane, ca si o creatie a ideologiei revolutionare franceze, care s-a impus in Romania ca o printr-o interdependeta intre popoarele europene.

Ca o tendinta a apropierii culturii si civilizatiei noastre de cea europeana , apare principiul sincronismului, foarte discutat in epoca.

Conceptul apare ,explicit la C Dobrogenu Gherea: " Viata europeana este sincronica. Tarilor mici nu le ramane decat sa primeasca ideologia sociala si politica a tarilor cu civilizatie mai veche."

In fapt , acest sincronism se traduce printr-o tendinta de uniformizare, o modelare dupa conceptiile curente ale momentului. Pentru Romania acest principiu , al sincronismului ,a functionat la parametrii normali. Dorinta de a se apropia de Europa a produs multe schimbari, iar tara noastra a inceput sa adopte prin imitatie o revolutie , sa se dezvolte civilizational dupa model european .Ideea de Europa la romani a fost sustinuta si din alta perspectiva, aceea a publicatiilor-revista Ideea europeana, aparuta in iunie 1919 ce urmaarea sa defineasca civilizatia europeana si sa o transpuna in spatiul romanesc, genera dezbateri.

Creatia culturala in consens in consens cu Europa a dus la o adevarata explozie de opinii proeuropene. Ideea unei noi culturi bazate pe considerente europene ia o amploare fara precedent .

Caracterul dezvoltarii ideii de Europa la romani este transformat in momentul in care apare ideea ca sincronismul afecteaza valorile traditionale.

Pentru romani ,ideea europeana reprezinta o stare, un sentiment ,un principiu, in fapt ,o idee semnificativa pentru dezvoltarea intregii societati care a evoluat deopotriva cu toate ideile romanesti"

Forme ale procesului de europenizare in spatiul romanesc

Europenizarea ,in oricare dintre formele pe care le-ar adopta, fie ea institutionala, culturala, adaptare politica sau proces istoric , este un fenomen pe care il gasim si in Romania.

Europenizarea institutionala- inteleasa pe de o parte ca proces de adaptare a institutiilor interne ca raspuns la presiunile ce emana din partea institutiilor comunitare iar pe de alta parte de reprezentare a intereselor nationale la nivelul Uniunii Europene .Definitia oferita de Radaelli surprindea europenizarea ca acel proces cu reguli formale si modalitatile informale de a face diferite lucruri ce sunt mai intai descoperite si experimentate in contextul Uniunii, si apoi urmeaza a fi institutionalizate in cadrul fiecarei tari.

" Cadrul institutional al dialogului dintre Uniunea Europeana si Romania este stabilit prin infiintarea unor organisme in sens reciproc, pe mai multe niveluri. In ceea ce priveste Romania, au fost fondate o serie de institutii, organizatii, departamente, unitati si comitete. Insa prezinta o importanta deosebita esalonarea operata, in principal pe doua paliere importante : parlamentar si executiv.

La nivel parlamentar, dialogul dintre cele doua s-a realizat prin intermediul Comitetului Parlamentar de Asociere Romania - Uniunea Europeana, organism ce a luat nastere prin intermediul Acordului European.

Acest comitet are in componenta sa membri ai Parlamentului Romaniei si ai Parlamentului European, iar partile participa la reuniuni cu cate doisprezece membri, conducatorii delegatiilor asigurand in acelasi timp si co-presedintia Comitetului Parlamentar de Asociere .

Tot in cadrul Parlamentului functioneaza si Comisia pentru integrare europeana .Atributiile acestui organism cuprindeau aspecte ale procesului de integrare, in special problemele de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia comunitara si aspectele stabilirii strategiei si prioritatilor romanesti in acest proces.

In ceea ce priveste cel de-al doilea nivel cel executiv, institutiile ce prezinta importanta sunt Consiliul de Asociere si Comitetul de Asociere. Acestea doua se gasesc in stransa legatura, Comitetul de Asociere, conform articolului 110 din Acordul European de Asocire, asista Consiliul de Asociere in vederea indeplinirii sarcinilor sale.

De asemenea au fost infiintate o serie de subcomitete de asociere. In cadrul reuniunilor fiecarui subcomitet se discutau problemele legate de transpunerea in legislatia nationala a acquis-ului comunitar, dezvoltarea institutionala precum si raporturile Romania -UE aparute ca urmare a aplicarii Acordului de Asociere.

Un alt organism extrem de important in cadrul relatiei Romaniei cu Uniune a Europeana a fost Ministerul Integrarii Europene ; un minister - sinteza insarcinat cu coordonarea raporturilor ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu institutiile Uniunii si cu statele membre ale acesteia

Crearea de institutii specializate cu scopul de a inlesni , obiectiva si monitoriza procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta un element caracteristic acestui demers. De fapt institutiile reprezinta sistemul de baza pe marginea caruia are loc derularea adancirii si largirii Uniunii. Reformarea institutiilor Uniunii Europene se va face pentru a putea contracara noile provocari ale extinderii, lucru c are se va repercuta si asupra tarilor candidate la aderare, dar si asupra celor deja integrate ."

Crearea cadrul organizatoric a implicat si "infiintarea de centre de informare si documentare in problemele UE si realizarea Programului National de pregatirea specialistilor in domeniul integrarii si a strategiei de imagine a procesului de pregatire a aderarii Romaniei la UE, destinata opiniei publice autohtone si europene."

Principalele institutii create prin Acordul de Asociere sunt : Consiliul de Asociere, Comitetul de Asociere, Comitetul Parlamentar de Asociere si alte structuri stabilite de Consiliul de Asociere.

Alaturi de acestea s-a adaugat crearea de institutii specifice pentru fiecare domeniu in care acquis-ul comunitar stipula acest lucru,daca nu exista deja un corespondent in legislatia romaneasca.

Sub incidenta acestui aspect au fost create centre de consiliere si informare , inclusiv la nivelul autoritatilor locale. La randul lor serviciile descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale care functioneaza la nivel judetean si-au creat departamente responsabile cu probleme legate de integrarea europeana si de implementarea programelor europene.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Delegatia Comisiei Europene a devenit Reprezentanta Comisiei Europene in Romania . Noua entitate avand ca principala misiune asigurarea fluentei informatiilor intre Comisia Europeana si Romania. Aceasta se va realiza prin campanii de informare puternice privind politicile Uniunii Europene, activitatile Comisiei Europene si campaniile destinate societatii civile. De asemenea, Reprezentanta Comisiei Europene se ocupa si de monitorizarea evolutiilor economice, politice si sociale din Romania, ca stat membru UE.

Totodata, exista si implicatii din punct de vedere al subordonarii institutionale. Daca pana acum Delegatia Comisiei Europene era in subordinea Directoratului General pentru Relatii Externe si avea ca scop gestionarea relatiilor Uniunii Europene cu terte tari, Reprezentanta Comisiei Europene intra in subordinea Directoratului General pentru Comunicare si are ca scop diseminarea informatiilor legate de problematicile integrarii europene catre publicul larg.

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania este impartita in trei departamente :
Departamentul Presa ,departamentul Politic si Departamentul Comunicare.

Departamentul Presa are urmatoarele sarcini : promovarea politicilor, actiunilor si deciziilor Comisiei Europene in mass-media din Romania , Organizarea de reuniuni si conferinte de presa la care participa inalti oficiali ai Comisiei,informarea mass-mediei asupra vizitelor Comisarilor europeni in Romania ,organizarea de vizite ale jurnalistilor romani in celelalte state membre UE si administrarea anunturilor de licitatii pentru programele privind mass-media.

Departamentul Politic are ca atributii urmatoarele :redacteaza analize si rapoarte asupra situatiei politice, economice si sociale din Romania ,redactarea de materiale periodice cu privire la modul de redare in mass-media romaneasca a activitatilor Comisiei Europene,raspunde intrebarilor oficialilor CE asupra implementarii politicilor UE in Romania ,mentinerea de contacte extinse cu reprezentantii mediului politic si economic romanesc si cu societatea civila.

Departamentul Comunicare este responsabil pentru: campaniile de informare ale Comisiei in Romania ,mentinerea contactelor cu societatea civila ,gestionarea a trei retele de informare : Europa Direct, Centrele Europene de Documentare si Team Europe. Reprezentanta este asistata in procesul de diseminare a informatiei, de o Retea a Multiplicatorilor de Informare Europeana formata din organizatii non-guvernamentale locale si nationale, administratia publica locala, centre de documentare, biblioteci si universitati din toata tara.[8]

Procesul de europenizare fiind unul bidimensional , si Romania are din 2007 posibilitatea de a fi reprezentata in cadrul Uniunii Europene si de a influenta procesul decizional.

Astfel, tara noastra beneficiaza de 35 de locuri in cadrul Parlamentului European pentru perioada 2007-2009, participa la lucrarile Consiliului European, fiind reprezentata de presedinte si de primul -ministru .In cadrul Consiliului Uniunii Europene , Romania are dispozitie 14 voturi.

In cadrul Comisiei Europene avem un reprezentat. Romania are un judecator la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si unul la Tribunalul de Prima Instanta , numiti pe o perioada de sase ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului.15 membri reprezinta tara noastra in cadrul Comitetului Economic si Social. Tot 15 reprezentanti romani ai autoritatii publice locale, presedinti ai Consiliilor Judetene din 6 judete ale tarii si primari din 9 orase, inclusiv municipiul Bucuresti, promoveaza interesele comunitatilor locale in Comitetul Regiunilor.

Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in Consiliul General al Bancii Centrale Europene de catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.

Romania a acceptat ca de la data aderarii sa devina actionar al Bancii Europene de Investitii.[9]

Europenizarea culturala- in cadrul oricarei societati ,sistemul cultural este cel care furnizeaza norme si coduri de semnificatii comune pentru membrii ei.

"Cultura reprezinta un instrument esential in realizarea obiectivelor economice si sociale ale oricarui stat, avand valoare si dinamica transsectoriala. Studiile intreprinse pentru identificarea relatiei dintre cultura si economie au subliniat faptul ca procesul dezvoltarii este impulsionat, printre altele, si de diversitatea culturala si libertatea de exprimare.

Pentru Romania, in contextul aderari la Uniunea Europeana, problemele culturii si patrimoniului cultural national dobandesc o importanta deosebita, atat din punct de vedere al complexitatii obiectivelor culturale cat si al resurselor financiare existente si potentiale de atras, pentru fiecare sub-domeniu al sectorului."

Uniunea Europeana este in egala masura si un spatiu cultural, unul marcat de diversitate. Europenizarea fiind un proces bidirectional, pe de o parte Uniunea Europeana emite acte, norme ,standarde, aducand modele in domeniul cultural la care Romania trebuie sa ia parte.

"Adoptarea Tratatului de la Maastricht a insemnat asigurarea unei baze juridice pentru politica in domeniul culturii. Articolul 151 asigura baza actiunii comunitare cu scopul de a incuraja, sprijini si suplimenta activitatile Statelor Membre, fiind respectate in acelasi timp diversitatea nationala si regionala, acordand in acelasi timp importanta mostenirii culturale.

Principiile interventiei comunitare in domeniul culturii sunt complementaritatea si subsidiaritatea.
Obiectivele Uniunii Europene in domeniul culturii sunt de a contribui la dezvoltarea culturii Statelor Membre, respectand in acelasi timp diversitatea lor nationala si regionala ,in acelasi timp
punand mostenirea culturala in centrul actiunilor din domeniul cultural.
Actiunea comunitara s-a concentrat asupra protectiei mostenirii culturale care acopera proiectele pilot de conservare a mostenirii arhitecturale a Comunitatii. Au fost acordate fonduri nerambursabile si burse artistilor, a fost asigurata asistenta traducerilor literare si au fost finantate evenimente culturale.

Au fost initiate programe destinate promovarii culturale, dintre acestea amintim programule comunitare Kaleidoscope, Ariane si Raphael ce au marcat primul stadiu in implementarea actiunii comunitare in domeniul culturii si au ajutat la intarirea si extinderea parteneriatelor transnationale, au imbunatatit accesul public la cultura si au promovat activitatile culturale europene.
Comisia a propus in mai 1998, Parlamentului dupa consultarea organizatiilor culturale europene, instituirea Primului program cadru comunitar in sprijinul culturii, pentru o perioada de cinci ani, 2000-2004. Scopul era sa simplifice actiunea comunitara prin folosirea unui singur instrument pentru finantarea si programarea cooperarii culturale. Programul a fost formal adoptat in 14 februarie 2000 .Obiectivele sale fiind: promovarea dialogului si a cunoasterii reciproce a culturii europene, promovarea bunelor practici cu privire la mostenirea culturala europeana , promovarea creativitatii si diseminarii transnationale a culturii si mobilitatea artistilor, dezvoltarea de noi forme de exprimare culturala, si adancirea dialogului intre culturile europene si ne-europene. Aceste obiective au fost atinse prin trei tipuri de actiuni inovative si experimentale, acorduri de cooperare culturala, evenimente culturale speciale cu dimensiunea europeana si/sau internationala."

Pe langa elaborarea unor norme comune in domeniul cultural, actiunile comunitare se concretizeaza fie prin programe culturale (Cultura 2000, Media Plus), fie prin programe care sprijina indirect activitatile culturale (de ex. SOCRATES, Life, YOUTH).

Au fost instituite reglementari cu privire la protectia bunurilor culturale,(exportul bunurilor culturale este permis in baza prezentarii unei licente de export, valabila pe cuprinsul Comunitatii),drepturile de autor (au fost adoptate un numar de directive avand ca scop protejarea creativitatii intelectuale si artistice. ).In domeniul educational Romania a participat la programul SOCRATES avand ca obiective consolidarea calitatii educatiei si a pregatirii profesionale de baza si dezvoltarea cooperarii la nivel european intre institutiile de invatamant, Leonardo da Vinci vizand pregatirea profesionala , Youth si lista de initiatice in domeniul cultural poate continua.

Alte activitati promovate au fost "Capitala europeana a culturii"- "Sibiul a fost desemnat in 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care il imparte cu Luxemburg.
Un punct care a cantarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg in organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor intre cele doua orase, cat si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt , Deventer."

Programul Sibiu capitala culturala pentru 2007, a asigurat vizibilitate si mediatizare pentru tara noastra, promovand valorile patrimoniului cultural national intr-o Romanie europeana.

Totodata un rol semnificativ in promovarea valorilor europene in tara noastra l-au avut campaniile de informare demarate ,centrele de informare,familiarizarea romanilor cu simbolurile, valorile ,politicile si in genral cu aspectele legate de Uniunea Europeana.

Festivalurile, traninigurile, expozitiile organizate reprezinta doar cateva dintre manifestarile in cadrul carora valorile culturale au fost promovate bidirectional.

Adaptare politica - Integrarea in structurile comunitare a implicat o serie de provocari carora statele trebuie sa le faca fata, unul dintre aceste aspecte il constituie adaptarea si adoptarea pe plan national a politicilor promovate de Uniunea Europeana in vederea asigurarii compatibilizarii vietii politice cu realitatile europene. Un aspect ce trebuie luat in considerare este si faptul ca Romania a fost o tara ancorata in sistemul comunist, ca exista particularitati ce tin de cultura politica romaneasca.

"Modelul politic romanesc se diferentiaza actualmente de cele europene printr-un complex de factori generati de insasi evolutia societatii romanesti in ansamblu , o tendinta de reevaluare a valorilor traditionale si de adaptare la presiunile pe care le produce procesul de integrare europeana. Progresele inregistrate din punct de vedere al adaptarii institutionale au survenit lent.

Presiunile externe si necesitatea urgentarii procesului de integrare au fost stimuli esentiali in demararea unor initiative ce vizau profesionalizarea vietii politice in Romania.

Progrese s-au facut la nivel de discurs politic si de gestionare a imaginii. Politicienii au devenit mult mai atenti la mesajele pe care le transmit, la relatia cu mass-media si, in general, la discursul politic. Se poate aprecia ca oamenii politici au ajuns sa inteleaga mai bine rolul presei in procesul de comunicare. Un fenomen, incipient este adevarat, poate fi observat la nivelul relatiei ales-alegator. Este vorba de tendinta alesilor de a se implica mai mult in problemele comunitatilor care i-a ales. Comparativ cu democratiile consolidate, in Romania acest fenomen este unul abia perceptibil, dar este sesizabil intr-o mai mare masura fata de perioada precedenta. O contributie majora, in acest sens, a revenit presei, dar si unei relative maturizari a electoratului romanesc, devenit mai exigent si mai sceptic fata de anii '90.

In ceea ce priveste sistemul institutional administrativ, unul dintre principalele obiective pe care si le-a propus Romania este descentralizarea. O tendinta vizibila in ultimii ani s-a constatat insa in ceea ce priveste o anumita preocupare pentru transparentizarea functiei publice. Desi demarata cu greu si cu unele deficiente (lipsa unor mecanisme de control), se poate aprecia ca efectele acestei initiative se vor regasi intr-o mai eficienta activitate la nivelul institutiilor administrative deopotriva."

O alta forma a procesului de europenizare se manifesta la nivelul discursului actorilor politici , se porneste de la ideea ca decidentii si actorii politici " construiesc Europa prin intermediul limbajului si al discursului care poate lua diferite forme, de la discursul retoric la cel narativ.

Din acest punct de vedere europenizarea poate reprezenta vehiculul prin care discursul este institutionalizat in cadrul politicilor nationale. Discursul are o forta transformatoare in cadrul politicilor Uniunii, el poate schimba preferintele actorilor, poate reformula probleme politice, poate face ca lucrurile sa devina mult mai cooperante sau mai conflictuale,si ,poate d e asemenea sa creasca sau sa scada valoarea resurselor ( de exemplu prin contestarea valorii anumitor actori).Cu alte cuvinte discursul nu reprezinta numai un limbaj dar si un proces interactiv ( discursul poate fi definit ca un set de idei si un proces interactiv.)"

Concluzie

Desi nu putem vorbi de un proces de europenizare propriu - zisa decat odata cu initierea demersurilor de integrare europeana, ca stat candidat ,dar mai ales odata cu aderarea la Uniunea Europeana, in tara noastra au fost create cu mult inainte premisele necesare europenizarii , inteleasa in faza incipienta ca occidentalizare, in care principalele repere de dezvoltare erau identificate in tarile dezvoltate.

Principalele tendinte care se mentin astazi ca si mecanisme ale europenizarii erau preluarea de modele europene, la nivel social, cultural, institutional.

Europenizarea in Romania poate fi analizata din punct de vedere institutional,cultural, de adaptare a politicilor referindu-se aspectul legislativ si nu in ultimul rand de transformarile la nivelul discursului actorilor politici, care au tendinta de evita responsabilitatea anumitor decizii punandu-le pe seama Uniunii.

Fiecare dintre aceste nivele de analiza este studiat din perspectiva raportului bidimensional Romania - Uniunea Europeana,fiind analizate pe de o parte efectele produse al nivel national sub presiunile structurilor comunitare, iar pe de alta parte influenta pe care tara noastra o are asupra acestora.