Termenul ppp - delimitari conceptuale

1 . delimitari conceptuale

Termenul PPP este un termen generic, care acopera situatii foarte variate, in sens general el definind relatiile care se formeaza intre diferitele organisme ale sectorului privat si cele ale sectorului public. Principala sa caracteristica o reprezinta faptul ca implica un partaj al riscurilor intre promotorii publici si privati, pe baza unui angajament comun legat de realizarea unui obiectiv de interes public, avand drept scop de a aduce resurse si competente din sectorul privat pentu a contribui astfel la furnizarea bunurilor si serviciilor publice.

Scopul acestor mecanisme de finantare cautate de statele membre pentu a mentine un nivel ridicat al investitiilor economice il reprezinta nu numai stapanirea cheltuielilor bugetare, dar si urmarirea de a obtine avantaje din imbinarea know-how-ului specific al celor doua sectoare.

PPP este o abordare institutionala a cooperarii dintre protagonisti publici si privati pentu a rezolva probleme complexe locale si regionale, fiind considerat de Natiunile Unite, Banca Mondiala si alte organizatii internationale drept instrumentul cheie al dezvoltarii durabile in tarile in tranzitie pentu viitor.

Partile implicate intr-un PPP si avantajele fiecarei parti :

Creditori

• dobanzi comerciale
• rambursarea investitiei
  acceptabila
• investitii pe termen lung
• evaluarea precisa a riscurilor

• Afaceri si industrie
• afaceri locale
• camere de comert
• asociatii economice
• Protagonist public

acces la finantari corporatiste

utilizarea expertizei manageriale
private

• acoperirea nevoilor clientilor
• rapiditate
• reducerea coruptiei
• impartirea costurilor si riscurilor

• Protagonist privat
• interese comerciale
• evaluarea clara a riscurilor
• castig de imagine, prestigiu
• crestere
• diversificare

• geografic
• capturarea de piete
• productie
• Clienti
• cresterea asteptarilor
• nevoia de a-si analiza
  nevoile
• responsabilitati clare
• biserici
• uniuni comerciale
• organizatii de tineret
• grupuri de activisti

Pentru a forma un PPP este nevoie de un acord comun formal/informal si de cel putin un protagonist din fiecare parte:

protagonisti publici: state, municipalitati, puteri executive (guvern,
administratii, autoritati), institutii publice;

protagonisti privati: intreprinderi private, asociatii economice, camere
de comert, sindicate, grupuri de interes, persoane private, grupuri de actiune ale
cetatenilor.

2. Context

Statele membre ale Uniunii Europene acorda o atentie deosebita ameliorarii eficientei si calitatii serviciilor publice.

Piata unica (care a facilitat concurenta pe scara mondiala intre intreprinderile specializate in infrastructuri) si dezvoltarea pietei euro (care a redus rata dobanzii pe termen lung in unele state din zona euro, crescand astfel durata si lichiditatea instrumentelor financiare care permit finantarea infrastructurilor) au avut un impact semnificativ asupra viabilitatii si fezabilitatii financiare ale infrastructurilor finantate de sectorul privat.

'Initiativa de crestere' elaborata de Comisia europeana impreuna cu Banca Europeana de Investitii (BEI) cuprinde o serie de masuri care vizeaza incurajarea sectorului privat intr-o participare mult mai activa in finantarea infrastructurilor publice si se materializeaza intr-un cadru reglementat, financiar si administrativ adecvat realizarii acestor masuri.

In acest sens Banca si-a consolidat relatiile inter-institutionale cu statele membre, cu Comisia Europeana si cu institutiile financiare specializate (in special cu grupurile de lucru nationale insarcinate cu PPP), dar si cu sectorul bancar si cu pietele de capital, angajandu-se sa sprijine finantarile destinate parteneriatelor public-private (in special in domeniul retelelor trans-europene si al initiativei i2i^!26).

Vom da doar doua exemple care demonstreaza avantajele de care beneficiaza o putere publica in decizia sa de a autoriza un program global de PPP:

a) utilizarea capacitatilor antreprenorului si investitorului depasesc frontierele nationale, permitand societatilor private (chiar si celor de mici dimensiuni sau IMM-urilor) sa formeze co-intreprinderi prin care pot participa la proiecte de mare anvergura (si sa acceada la credite pe termen lung), aceasta deschidere a pietei generand o presiune concurentiala benefica sectorului public;

b) prin transferul riscurilor sectorului privat se pot realiza proiecte economice viabile, care ar fi fost imposibil de realizat in cadrul pietelor clasice prin intermediul operatiunile inscrise in bilant²⁷ pentru contabilizarea deficitelor publice.²⁸

Initiativa 'Inovatia 2000' (i2i) a fost lansata cu ocazia Summit-ului extraordinar al UE de la Lisabona din luna martie 2000 pentru a sustine 'Strategia de la Lisabona' care viza construirea in Europa a unei economii fondata pe cunoastere si inovatie in iunie 2004, Consiliul guvernatorilor BEI a prelungit aceasta actiune sub numele de 'Initiativa Inovatia 2010' (i2i), reafirmand astfel prioritatea pe care Banca trebuie sa o acorde inovatiei pana in anul 2010. Cercetarea-dezvoltarea si inovatia constituie impreuna una din cele doua componente ale 'Actiunii europene pentru crestere', lansata de Consiliul european in decembrie 2004.

De exemplu, in Regatul Unit, circa 60% din ansamblul tranzactiilor referitoare la PPP sunt inscrise in
bilant.

Conform directivelor Sistemului European de Conturi SEC 95.

PPP SI RAPORTUL COSTURI - REZULTATE

Punctul esential pentru o putere publica care lanseaza un program PPP il reprezinta optimizarea raportului costuri-rezultate.

PPP faciliteaza si incurajeaza aplicarea proiectelor in termenele si limitele bugetului. Partenerul privat este incurajat sa livreze si sa exploateze activele proiectului in termenele prevazute (conform principiului 'fara remunerare, fara serviciu furnizat'), precum si sa gaseasca un mod inovator de gestiune a riscurilor operational asociate proiectului.

In general, transferul riscurilor celor care sunt cei mai in masura sa le administreze permite reducerea costului global al riscurilor asociate unui proiect ca principala cale de optimizare a raportului costuri-rezultate a sectorului public, compensandu-se astfel orice crestere de cost.

Sectorul public trebuie sa se asigure ca pretul platit partenerului privat in contul investitiilor si al riscurilor asociate proiectului corespunde unei utilizari adecvate a banilor contribuabililor. Calculul raportului costuri-rezultate trebuie deci sa tina cont de faptul ca pretul facturat de sectorul privat ia in calcul necesitatea ca randamentul capitalului sa fie in raport cu nivelul de risc asumat.

Optimizarea raportului costuri-rezultate implica indeplinirea si a altor conditii, de exemplu existenta unui cadru juridic clar si stabil, parteneri privati experimentati si solvabili, selectia corespunzatoare a proiectelor de calitate, utilizarea instrumentelor de referinta unanim acceptate sau crearea grupurilor de lucra PPP si a unitatilor specializate.

Pentru a justifica necesitatea parteneriatelor public-private se vor analiza tendintele investitiilor publice ca parte din PIB in tarile Uniunii Europene (sectiunea IV.4.) si impactul asupra stocurilor de capital public (sectiunea IV.5).

4- Tendinte In investitia publica

Tendinta generala in investitia publica, ca parte din PIB a inregistrat o scadere, observandu-se variatii considerabile intre diferitele tari.

4.1. Tendinta investitiilor publice in statele membre ale UE

Sursa: OECD

In grupul marilor tari ale UE (Franta, Germania, Italia si Marea Britanie), investitia publica a scazut de la o medie de 4% din PIB in 1970 la 2% din PIB in ultimii ani. Scaderea a fost accentuata in Marea Britanie, unde investitia publica a scazut de la 5% din PIB in 1970 la doar 1% din PIB.

Transferul riscurilor pentru sectorul public se desfasoara dupa o metodologie adoptata de comun acord
numita 'Comparatorul sectorului public' (PSC - Public Sector Comparator).

4.2. Tendinta investitiilor publice in statele mici ale UE

Sursa: OECD S-a inregistrat o scadere a investitiilor publice si in grupul tarilor mici

(Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda si Suedia)³⁰. In aceste tari,

investitia publica s-a injumatatit de la 5% la 2% din PIB in ultimele trei decade.

Austria si Belgia au inregistrat cele mai mari declinuri, de la 5% din PIB in 1970

la putin peste 1% din PIB in ultimii ani.

In contrast, investitia publica in Finlanda a scazut cu mai putin de un

punct procentual din PIB.

4.3. Tendinta mvestitiilor publice in statele in coeziune ale UE

Sursa: OECD

Tarile in coeziune (Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania) au fost mai putin omogene ca grup. In medie, investitia publica a crescut de la 3 la 4% din PIB³¹. Pentru aceste tari, subventiile europene³² au actionat ca un stimulent puternic pentru cresterea bugetelor investitiilor publice in aceeasi masura in care aceste stimulente au fost acordate cu conditia unor finantari echivalente de tarile respective³³.

30Luxemburgul nu este inclus deoarece datele recente nu sunt comparabile in mod exact cu datele celorlalte tari. in ultimii ani, investitia publica in Luxemburg a crescut la aproape 4,5% din PIB.

³¹Irlanda reprezinta un caz extrem, cu o investitie publica care scazut de la 6% din PIB in 1970 la 2%
in 1980, si cu o revenire recenta la 5% din PIB. Trebuie notat ca aceste fluctuatii reflecta nu numai variatia in
volumul investitiilor publice, dar si schimbarile care au avut loc in PIB, care, in cazul Irlandei, au fost
spectaculoase.

Fondurile structurale si Fondul de coeziune.

33Principiul 'fondurilor egale'.

4.4. Tendinta mvestitiilor publice in noile statele ale UE

Sursa: OECD

In noile state care au aderat la UE in mai 2004 se observa variatii peste media UE-15, cu exceptia Letoniei, in timp ce Lituania cunoaste o evolutie asemanatoare cu media investitiei publice ca parte din PIB in UE-15.

Declinul proportiei investitiei publice in PIB sugereaza doar ca investitia publica are o medie care a crescut mai incet decat PIB, dar ceea ce conteaza este ca fluxurile investitiilor publice anuale sa fie corelate cu marimea stocurilor de capital public: o scadere lenta a investitiilor publice va aparea mai putin ingrijoratoare intr-o tara cu un stoc ridicat de capital public decat intr-o tara cu un stoc redus.

5- IMPACTUL ASUPRA STOCURILOR DE CAPITAL PUBLIC

Trebuie cunoscut daca scaderile observate anterior ale investitiilor publice ca parte din PIB au fost asa de mari incat investitiile anuale nu mai pot acoperi deprecierile si daca stocul de capital public a fost erodat.

Acesta se pare ca nu este valabil in cazul nici unei tari a UE.

1. Stocul de capital public in m a rile tari ale UE

Sursa: KAMPS (2004)

Stocurile de capital public s-au dublat din 1970 pana in prezent in toate tarile mari ale UE, cu exceptia Marii Britanii, care a avut o crestere cumulativa sub 40%, dar cu o evolutie uniforma.

5.2. Stocul de capital public in tarile mici ale UE

Sursa: KAMPS (2004)

Stocurile de capital public in tarile in ne-coeziune mici s-au triplat in Belgia si Finlanda, s-au dublat in Austria si Suedia, in timp ce in Olanda si in Danemarca au evoluat mult mai modest. Cresterea a avut loc in anii 1970 in Austria, Belgia si Danemarca, iar din 1980 stocurile de capital public ale acestor tari au ramas aproape neschimbate.

5.3. Stocul de capital public in tarile in coeziune ale UE

In tarile in coeziune, stocurile de capital public net au crescut de aproape cinci ori in Portugalia, de patru ori in Spania si s-au dublat in Grecia si Irlanda. 

Pe o perioada de observare de peste trei decade, o rata medie de crestere anuala de sub 2,3% este suficienta pentru a dubla stocul initial.

Estimarile stocurilor de capital public pot fi comparate cu sumele datoriei publice - acum 20 de ani, doar 4 din cele 14 guverne analizate au avut o valoare neta negativa, in timp ce doar in cateva tari (Irlanda, Portugalia si Marea Britanie) media decalajului se apropie de zero, cu mici schimbari in timp:

Sursa: KAMPS (2004), OECD

Acest declin al valorii nete este indicatorul care arata necesitatea gasirii unor formule prin care sectorul privat sa finanteze infrastractura.

6. SCHEMA DEZVOLTARII PPP IN EUROPA

Singurele tari unde PPP au o importanta sistematica sunt Portugalia si Marea Britanie . In toate celelalte tari valoarea stocurilor contractelor de PPP semnate este mica comparativ cu fluxurile de investitii publice anuale sau ele reprezinta un numar mic de proiecte. Notabile sunt cazurile Greciei (3 proiecte)³⁴ si Letoniei (1 proiect)³⁵.

Principalele sectoare de activitate care au dezvoltat PPP sunt transporturile (drumuri, cai ferate, traversarea estuarelor), educatia si sanatatea; in celelalte sectoare, cum sunt cele ale deseurilor, mediului, porturilor, energiei sau locuintelor sociale, PPP au cunoscut o dezvoltare intensiva, insa insuficienta pentru emergenta unei piete perfect concurentiale.

Cea mai importanta piata europeana a PPP este cea britanica (reprezinta aproximativ 25% din piata PPP a UE) , care include 650 de proiecte de tip PPP (din care 400 sunt deja operationale), suma totala a cheltuielilor de investitii legate de PPP este de 48 miliarde lire sterline (ceea ce echivaleaza cu 12% din bugetul cheltuielilor statului).³⁶

Portugalia a inceput sa aplice o initiativa de mare anvergura in domeniul PPP, care include cai rutiere si ferate, si, mai nou, si sectorul sanatatii. In perioada 1999-2004 investitiile prin PPP au fost egale cu 15-35% din totalul investitiilor publice.

Grecia s-a implicat prin PPP pentru extinderea retelei nationale de autostrazi, infrastructura aeroportului international Spata din Atena, podul Rion-Antirion si autostrada Essi.

Proiectele de PPP ale Olandei acopera o gama larga de domenii (transporturi, educatie, justitie), unul din cele mai importante proiecte fiind linia de cale ferata de mare viteza intre Amsterdam, Schipol si Rotterdam si frontiera belgiana, care leaga Olanda de reteaua de trenuri de mare viteza PBKAL (Paris, Bruxelles, Cologne, Amsterdam si Londra).

Prin PPP Irlanda vizeaza imbunatatirea cailor rutiere si a scolilor.

Italia poseda o vasta experienta in proiectele de tip PPP din domeniul electricitatii, extinzandu-si programele si in sectoarele sanatatii.³⁷

Marea Britanie a desfasurat intre 2002-2004 proiectul de metrou in Londra, care reprezinta peste o treime din valoarea totala a PPP semnate in aceasta tara in perioada 1995-2004.

Aeroportul Spata (2,1 miliarde EUR, incheiat financiar in 1995), Autostrada Essi (1,3 miliarde EUR, incheiat financiar in 1996) §i Podul Rion - Antirion (850 milioaneEUR, incheiat financiar in 1998).

Proiecte semnificative sunt in domeniul trenurilor de mare viteza (Eurotunelul, sub Marea Manecii) si in modernizarea si reabilitarea scolilor (Falkirk, Glasgow, Liverpool, Sheffield, Kirklees).

Guvernul italian a introdus o legislatie (legea 'Merloni') care vizeaza sustinerea unui program ambitios de PPP, axat pe transporturi, apa si sanatate

7. Participarea BEI la PPP

Experienta acumulata de-a lungul anilor prin implicarea in toate stadiile unui numar mare de PPP, impreuna cu rolul BEI de institutie financiara internationala non-profit a consolidat rolul de catalizator al participarii BEI in proiecte pentru a atrage alte surse de finantare.

Principii pentru accesul la finantarile BEI

BEI isi structureaza propria participare la proiectele de tip PPP pentru optimizarea capacitatii sectorului public de a indeplini obiectivele politicii generale a UE.

In acest sens Banca se bazeaza pe doua principii:

a) viabilitatea proiectelor pe plan economic si tehnic, robustetea
financiara, conformitatea lor cu normele de mediu ale Bancii, demonstrarea
apelului la concurenta;

b) complementaritatea cu alte surse de fonduri (banci comerciale sau
piete de capital)³⁸.

Expunerea BEI la PPP

PPP semnate de BEI in perioada 1990-2004 (mil. EUR)

Sursa:BEI

In anul 2004, Banca a acordat credite in valoare totala de 2,7 miliarde euro, crescand astfel expunerea globala a proiectelor PPP ale BEI la 14,7 miliarde euro pentru expunerea nominala si la 5,9 miliarde euro pentru expunerile ponderate in functie de riscuri.

Principalele expuneri din portofoliul PPP privesc proiectele de strazi/autostrazi (39% din totalul portofoliului PPP), tunele si poduri (22%) si proiectele referitoare la dezvoltarea urbana si transporturi (17%).

Numeroase credite BEI acordate proiectelor de PPP sunt insotite de garantii bancare sau de asigurari (fie pana la scadenta, fie pana cand proiectul isi dovedeste operabilitatea).

Sursa: BEI Pe tari, Regatul Unit, Portugalia, Spania, Grecia si Danemarca au fiecare

peste 10% din expunerile nominale.

Expunerile ponderate in functie de riscuri sunt concentrate in Portugalia,

Spania si in Regatul Unit (unde expunerile sunt diversificate in cadrul unui

portofoliul largit).

Sursa: BEI

7.3. Durata creditelor

Creditele in favoarea proiectelor PPP se caracterizeaza prin lungi perioade de amortizare care reflecta duratele de viata tehnica si economica a activelor proiectelor si duratele de concesiune; la 31 decembrie 2004, 83% din expunerile proiectelor PPP concentrau credite cu o durata de peste 20 de ani; cele mai lung privesc infrastructurile sociale si sectoarele transporturilor locale si amenajare urbana pentru care durata creditelor este in general cuprinsa intre 25 si 30 de ani. Pentru viitor se preconizeaza o tendinta de crestere a duratei creditelor pentru proiectele PPP³⁹

Conform BEI, aproape 30% din aceste expuneri viitoare (credite aprobate dar nesemnate inca) au durate de amortizare de peste 30 de ani

Sursa: BEI

7.4. Caracteristicile proiectelor PPP:

PPP servesc unor obiective de interes public (de ex. infrastructura si
servicii publice);

intr-un PPP, sectorul public introduce un angajament pe termen lung cu
partenerul din sectorul privat pentru a garanta furnizarea serviciilor {rezultatul -
out-put);

partenerul privat furnizeaza resursele financiare si detine activele
asociate pentru a produce astfel de servicii (intrare - in-put);

riscurile si recompensele inerente sunt impartite intre parteneri, astfel ca
riscul fiecarui proiect este alocat partenerului cel mai in masura sa il
administreze.

durata lunga de viata a activelor;

active publice strategice;

fluxuri consolidate de trezorerie printr-un sprijin substantial din partea sectorului public si/sau prin reglementare;

importante dispozitive de siguranta, cu garantii ale tertilor sau asigurari pana la scadenta sau pana cand proiectul se dovedeste operational;

clauze contractuale adecvate de protectie care permit o gestiune a riscurilor pe termen lung.

Aceste caracteristici argumenteaza duratele de amortizare mari si ele se explica prin necesitatea lor de a se armoniza cu profilul cheltuielilor proiectelor PPP.

AVANSURILE INTER-INSTITUTIONALE

ALE UE IN MATERIE DE PPP

BEI va continua sa coopereze cu noile state membre si cu Comisia pentru a asigura o utilizare optima a resurselor comunitare in domeniul PPP.

Institutiile comunitare au facut progrese in domeniul legiferarii cadrului juridic aplicabil PPP: Parlamentul si Consiliul au aprobat in februarie 2004 noi directive destinate modernizarii si simplificarii cadrului legislativ comunitar⁴⁰, iar Comisia a publicat o carte verde cu caracter consultativ care vine sa asigure ca dezvoltarea PPP poate fi facilitata in conditii de concurenta efectiva si de claritate juridica.

Exista o serie de incertitudini referitoare la interpretarea PPP in sistemul european al conturilor SEC 95. In februarie 2004, Comitetul statisticilor monetare, financiare si al balantelor de plati si Eurostat au recomandat criteriile care permit puterilor publice sa decida daca un proiect trebuie sa fie considerat ca o obligatie a sectorului public sau ca un element in afara bilantului.

'Dialogul competitiv' legiferat de noile directive comunitare permite autoritatilor publice sa dialogheze cu intreprinderile candidate in scopul de a identifica solutiile care raspund cel mai bine nevoilor.

Eurostat recomanda ca activele legate de PPP sa fie clasificate printre activele non-publice si sa nu fie inregistrate in bilantul administratiilor publice daca respecta doua conditii:

partenerul privat suporta riscul de constructie; partenerul privat suporta cel putin unul din cele doua riscuri: de disponibilitate sau de cerere.

9. COncluzii

PPP este un instrument important al dezvoltarii regionale; el este un fenomen mult mai important decat se astepta, iar formele sale difera de la o tara la alta.

Participarea BEI la PPP joaca un rol esential in sustinerea tendintei de ameliorare a serviciilor publice constatata in numeroase state membre, tendinta care priveste domeniile capitale in termeni de politica generala, esentiale si pentru Planul de actiune al BEI:

>          retelele trans-europene si modernizarea infrastructurilor de
transporturi;

>          invatamantul scolar si universitar;

>          ingrijirea sanatatii primare si secundare;

>          ameliorarea mediului.

PPP au potentialul sa ofere o eficienta de cost superioara in anumite conditii. Daca sectorul public este institutionalizat solid, daca stie exact ce vrea in termeni de infrastructura, si daca este relativ usor de contractat, atunci un parteneriat cu sectorul privat se poate dovedi a fi superior investitiei publice traditionale.

Interventiile BEI in PPP i-au intarit rolul de banca publica si de institutie pan-europeana a pietei PPP, sens in care coopereaza cu promotorii proiectelor, banci comerciale, piete de capital si intervine in calitate de consilier pe langa autoritatile publice, statele membre si in curs de aderare si alte institutii ale UE.

Activitatea de urmarire permanenta a portofoliului de PPP mentine calitatea acestuia si asigura sectorul public de reusita proiectelor.

Se recomanda ca BEI sa continue ameliorarea abordarii PPP intr-o maniera care sa permita autoritatilor publice obtinerea de castig de pe urma experientei aprofundate a Bancii in acest domeniu si sa aplice cadrele politice, capacitatile institutionale necesare si programe de proiecte pilot care vizeaza realizarea obiectivelor lor.

PPP contribuie la schimbarea sectorului public in favoarea cetatenilor si a utilizatorilor finali ai serviciilor publice, fortand departamentele guvernului sa se concentreze pe performanta.

Relatia BEI - RomAnia

10.1. Considerate generale privind procedurile de obtinere a creditelor BEI

La momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania a devenit membru cu drepturi depline al BEI, urmand a fi reprezentata in structurile de conducere ale Bancii.

Finantarea proiectelor de investitii prin instrumente BEI se

realizeaza dupa cum urmeaza:

>          proiectele de investitii cu o valoare de peste 25 mil. euro pot fi
finantate direct prin acordarea de credite guvernamentale, sau indirect prin
agentii intermediare, care pot fi institutii guvernamentale sau banci;

>          proiectele de investitii cu o valoare de pana la 25 mil. euro sunt
finantate de BEI prin intermediul unor linii de credit, situatie in care bancile
partenere sub-imprumuta fondurile BEI intreprinderilor mici si mijlocii si
municipalitatilor, evaluand totodata fiecare proiect, asumandu-si riscul
financiar si stabilind conditiile de sub-imprumut cu fiecare beneficiar final.

Condititie standard ale imprumuturilor BEI se caracterizeaza prin urmatoarele: perioada de acordare a imprumutului de 15-25 de ani, cu o perioada de gratie de 5 ani, rata dobanzii fiind cea aplicabila la data emiterii avizului de tragere pentru imprumuturile exprimate in valuta relevanta si acordate de catre Banca imprumutatilor sai in conditii de rambursare si de plata a dobanzii similare cu cele pentru imprumutul in cauza.

Procentul de finantare pe care BEI il suporta din proiectele de investitii este de pana la 50% din costul total al proiectului, in functie de ponderea resurselor financiare atrase in finantarea proiectului, respectiv fonduri guvernamentale (buget de stat), alte fonduri externe (fonduri IFI, UE etc.) sau fonduri proprii ale beneficiarului final. Pentru proiecte in domeniul social finantarea BEI poate merge pana la 75% din costul proiectului.

Conform procedurilor BEI, Romania, reprezentata prin Ministerul Finantelor Publice, trebuie sa trimita acordul sau pentru orice investitie pe care o face BEI pe teritoriul statului roman (No Objection - NO).

In cazul imprumuturilor destinate sectorului privat, de obicei aceasta scrisoare are un caracter de uzanta.

In cazul imprumuturilor destinate sectorului public, MFP poate sa transmita BEI acest NO doar pe baza unui Memorandum de acord de principiu, aprobat de Guvernul Romaniei, pe baza caracterului prioritar al proiectului in cadrul strategiei guvernamentale si a incadrarii acestuia in limitele anuale bugetare si de indatorare publica externa.

Creditele individuate pot fi solicitate de promotorii publici sau privati, inclusiv bancile, pentru o suma care se negociaza cu Banca (pentru investitii de peste 25 milioane euro, la un nivel de pana 50% din costul investitiei), durata variind in functie de sector (in industrie, maxim 12 ani, iar in infrastructuri, de 20 de ani, sau mai mult, in anumite cazuri).

Monedele sunt lasate la preferinta imprumutatului, creditul putand fi in euro, in alta moneda a unei tari a UE nemembra a zonei euro sau intr-o moneda a unei tari terte (cum este dolarul SUA, yenul sau francul elvetian); rata dobanzii poate fi fixa, variabila sau revizuita.

In general, rambursarea se face prin varsaminte semestriale sau lunare; perioade de gratie pot fi acordate pentru rambursarea principalului pe parcursul perioadei de constructie a proiectului.

In general, nu este perceput nici un comision de tratare, angajare sau alt tip.

Creditele globale sunt puse la dispozitia bancilor sau a institutiilor financiare care retrocedeaza fondurile pentru sprijinirea proiectelor de investitii de dimensiune mica sau medie, raspunzand criteriilor bancii. De ele pot beneficia colectivitatile locale care au mai putin de 500 de angajati si care au o valoare a imobilizarilor sub 75 milioane euro.

Aceste credite sunt destinate noilor proiecte de investitii, de o valoare de pana la 25 milioane euro, realizate de IMM-uri sau de colectivitatile locale in cadrul proiectelor de infrastructuri de mici dimensiuni.

Garantiile, ratele dobanzii si gestiunea creditului sunt decise de banca intermediara, care ia decizia de finantare in conformitate cu criteriile definite cu Banca. Intermediarul are dreptul sa acorde fonduri suplimentare pentru sprijinirea proiectului respectiv.

10.2 Portofoliu BEI in Romania

In prezent, volumul total al asistentei financiare acordate de catre BEI Romaniei (portofoliul general, public si privat sunt prezentate in Anexele 1.1, 1.2 §i 1.3) a atins 2,6 miliarde euro, cu aproximativ 38 proiecte de investitii pentru ambele sectoare, public si privat.¹⁹

Sursa: MFP

De asemenea, dupa cum se poate observa din acest grafic, inca de cand a inceput sa opereze in Romania in anul 1991, BEI a acordat imprumuturi de peste 2,3 miliarde USD, suma care claseaza Romania printre cei mai importanti parteneri ai BEI in Europa Centrala si de Est.

Varful finantarilor publice BEI a fost atins in anul 2000, cand volumul creditelor contractate in acel an pentru sustinerea proiectelor publice a fost de peste 1 miliard USD.

In ceea ce priveste portofoliul privat dupa cum se poate observa din graficul de mai sus, implicarea BEI s-a concretizat in acordarea in anul 1997 a unui credit cu o valoare de peste 35 mil. USD.

Aceste cifre, situeaza BEI pe prima pozitie, alaturi de Banca Mondiala, in ceea ce priveste finantarea proiectelor publice, cu o cota de 40% din totalul finantarilor externe contractate pana la sfarsitul anului 2004.

Evolutia portofoliului public BEI referitor la trageri si rambursari este prezentata in graficul de mai jos, din care reiese trendul pozitiv al acesteia.

total de plata (outstanding) □ rambursari □ trageri

Sursa: MFP

Distributia portofoliului de proiecte BEI finantat prin imprumuturi suverane este structurata pe urmatoarele domenii: transporturi si telecomunicatii la nivel local, national sau trans-european, protectia mediului (inclusiv managementul resurselor de apa), intreprinderi mici si mijlocii, sectorul energetic, sanatate si educate:

Sursa: MFP

Cea mai mare expunere este in transporturi, de aproximativ 76%, utilitati publice 8 %, industrie si comert 7%, educatie 5% si comunicatii 4% din portofoliul finantat din imprumuturi suverane.

10.3. Domeniile de interes finantate de BEI in Romania au fost:

transporturi, avand drept zone tinta: reabilitarea retelei de drumuri europene si nationale (etapele I - V de reabilitare a drumurilor nationale, insumand peste 3.500 km), precum si cele in constructie: autostrazi si modernizare infrastructurii situata pe traseele coridoarelor paneuropene IV si IX (constructia autostrazii Bucuresti - Constanta, a primului tronson din autostrada Arad - Timisoara - Lugoj), reabilitarea infrastructurii feroviare (linia de cale ferata Bucuresti - Brasov), modernizarea echipamentelor de intretinere a caii ferate, modernizarea serviciilor de trafic aerian si a flotei aeriene, modernizarea transportului cu metroul. Totodata BEI a contribuit activ la finantarea unui program destinat amenajarii navigabilitatii pe Dunare (Calarasi - Sulina), inclusiv constructia unui sistem de semnalizare si masuratori topo-hidrografice pe Dunare;

utilitati publice: BEI a sprijinit reabilitarea retelelor locale de transport in Timisoara si Bucuresti, precum si in domeniul alimentarii cu apa/tratarii apelor uzate in Cluj, Craiova, Focsani, Braila si Pascani, in prima etapa, si continuand apoi cu orasele Buzau, Satu-Mare si Piatra-Neamt;

industrie si comert: au fost acordate imprumuturi pentru reabilitarea si modernizarea sistemului de energie termica la nivel local (Bucuresti si Cluj), modernizarea tehnologiei in fosta companie CONEL, imbunatatirea sistemului de transport al energiei,

comunicatii: reteaua telecomunicatiilor este sprijinita prin doua imprumuturi de 80 milioane EUR si respectiv 40 milioane EUR, in intregime utilizate;

educatie: infrastructura educationala din Romania a fost sprijinita prin acordarea de imprumuturi destinate reabilitarii, reconstruirii, modernizarii si dotarii a circa 1.400 de unitati de invatamant preuniversitar de stat, precum si a altor cladiri din sectorul educational, atat din mediul rural cat si urban;

Evolutia tragerilor si platilor efectuate in perioada de referinta, pe fiecare sector de activitate finantat de BEI este prezentata in urmatoarele doua grafice, astfel:

Sursa: MFP

10.4. Portofoliul de imprumuturi al BEI in Romania

Se prezinta astfel:

5 imprumuturi consecutive destinate reabilitarii drumurilor in
valoare de 65 milioane EUR, 70 milioane EUR, 225 milioane EUR, 245
milioane EUR, respectiv 240 milioane EUR, semnate in 1993, 1996, 1998, 2001
si 2002;

210 milioane EUR pentru finantarea constructiei autostazii
Bucuresti-Constanta, semnat in 1999;

2 imprumuturi de 200 milioane EUR, respectiv 15 milioane EUR
destinate modernizarii cailor ferate, semnate in anul 1998 si 2001;

retelele locale de transport in Timisoara si Bucuresti au fost
sprijinite prin doua imprumuturi in suma de 19 milioane EUR, semnat in august
1999, respectiv 63 milioane EUR, semnat in noiembrie 1999. In 2001, au fost
acordate inca doua imprumuturi in valoare de 7 milioane EUR pentru
reabilitarea transportului urban din Bucuresti, si respectiv 110 milioane EUR
pentru proiectul de infrastructura urbana a orasului Bucuresti (in martie 2003,
printr-un amendament, suma imprumutului a fost redusa la 41,45 milioane
EUR);

Dezvoltarea si modernizarea serviciilor de trafic aerian prin doua
imprumuturi, totalizand impreuna 40 milioane de EUR, utilizate in intregime; la
acestea se adauga imprumutul de 40 de milioane USD pentru TAROM pentru
modernizarea flotei aeriene (semnat in decembrie 1999 si utilizat in intregime);

Modernizarea metroului sprijinita in trei transe in suma de 100
milioane EUR, din care 80 milioane EUR au fost deja utilizate, si completate
printr-un imprumut contractat in 2001 in valoare de 115 milioane EUR;

Reabilitarea facilitatilor portuare de la Constanta printr-un
imprumut in valoare de 35 milioane USD, si 15 milioane EUR pentru
imbunatatirea mediului in portul Constanta;

Reteaua telecomunicatiilor este sprijinita prin doua imprumuturi de
80 milioane EUR si respectiv 40 milioane EUR, in intregime utilizate;

Reabilitarea si modernizarea sistemului de energie termica este
sprijinit la nivel local (Bucuresti si Cluj) prin doua imprumuturi in suma de 35
milioane EUR semnate in noiembrie 1997 si un imprumut de 3.5 milioane EUR
semnat in august 1999. Doua alte imprumuturi au fost acordate pentru
modernizarea tehnologiei in fosta companie CONEL, insumand un total de 85
milioane EUR. Un proiect avand drept scop imbunatatirea sistemului de
transport al energiei, a fost contractat pentru Compania Nationala de Transport
al Energiei Electrice in valoare de 96 milioane EUR (cofinantat printr-un
imprumut BERD in valoare de 60,8 milioane EUR si fonduri PHARE de 20,4
milioane EUR

un imprumut de 250 milioane EUR pentru eliminarea efectelor
inundatiilor, semnat in august 2000;

un imprumut de 38 milioane EUR pentru proiectul Canal Sulina, semnat in martie 2002.

Pe data de 4 decembrie 2002 a fost aprobat in Consiliul Directorilor al BEI 'Planul de operatiuni pentru perioada 2003-2005', prin care s-a stabilit ca in urmatorii ani, politica investitionala a Bancii sa se orienteze cu prioritate catre tarile candidate UE, inclusiv Romania, BEI avand posibilitatea de a dubla sau chiar tripla volumul investitiilor in aceste tari ( in functie si de capacitatea de absorbtie a acestora ).

Astfel, Banca Europeana de Investitii a sprijinit aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana prin asigurarea cofinantarii proiectelor ISPA, dupa cum urmeaza:

In martie 2002 a fost semnat contractul de finantare dintre Romania si BEI in valoare de 55 mil. EUR destinat cofinantarii fondurilor ISPA pentru cinci proiecte in domeniul alimentarii cu apa/tratarii apelor uzate in Cluj, Craiova, Focsani, Braila si Pascani;

In martie 2004, a fost semnat un nou imprumut in valoare de 29 mil. EUR destinat cofinantarii a inca trei proiecte in domeniul alimentarii cu apa si tratarii apelor uzate in orasele Buzau, Satu-Mare si Piatra-Neamt, care este in curs de ratificare.

Implicarea BEI in domenii noi de activitate precum sanatatea si educatia a condus la semnarea incepand cu 2003 a urmatoarelor imprumuturi:

131 milioane EUR pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii
educationale din Romania, constand in reabilitarea, reconstruirea, modernizarea
si dotarea a circa 1.400 de unitati de invatamant preuniversitar de stat;

112,2 milioane EUR pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii
educationale din Bucuresti

200 milioane EUR pentru finantarea constructiei autostazii Arad-
Timisoara - Lugoj.

Pe 28 februarie 2005, Romania si BEI au semnat urmatoarele imprumuturi:

pentru finantarea programului SAMTID in valoare de 12,566 mil.
EUR, avand ca beneficiari localitati din judetele Alba, Botosani, Calarasi,
Hunedoara;

pentru finantarea proiectului de reabilitare a sectorului de sanatate
in valoare de 66,4 mil. EUR.

Concluzii privind activitatea BEI in Romania

Toate imprumuturile acordate de catre BEI pana in prezent au avut in vedere investitiile menite sa imbunatateasca infrastructura in sectorul public si servicii, fiind caracterizate printr-o puternica conotatie europeana si caracteristici specifice retelei trans-europene, in vederea integrarii tarii in Uniunea Europeana.

Finantarea acordata de BEI pe baza comerciala a fost menita in principal sa sprijine investitiile UE in infrastructura si industrie, precum si sistemul bancar. BEI si-a intensificat programele sale de imprumut pentru Romania, atat ca rezultat al strategiei de dezvoltare a Bancii in tarile asociate la UE, cat si datorita costurilor moderate si perioadelor de rambursare lungi practicate.

⁴¹¹ ISPA (Instalment for Structural Policies for pre-Accession) este unul din cele trei instrumente de
finantare nerambursabila care, impreuna cu PHARE (Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy) si
SAPARD (Special pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development) sprijina tarile candidate
in pregatirea lor pentru aderarea la UE.

Small and Medium Towns Infrastructure Development Programme.