Analiza turismului international in spatiul european

Analiza turismului international in spatiul european

Introducere

Turismul, ca activitate umana, este de neconceput fara prezenta factorului antropic.Omul devine astfel elementul ei motrice, realizand, prin sine si pentru sine, intreaga suita de elemente componente ale fenomenului turistic. In consecinta, locul sau trebuie cautat, inainte de orice, in sfera geografiei umane.

Pe de alta parte, desfasurarea fenomenului turistic are, pe langa finalitatea ei psihologica si fiziologica (recreerea si recuperarea fizica) si o importanta consecinta de ordin economic. Prin consumul produsului turistic, indiferent daca este vorba de atractii ale fondului turistic sau elemente ale infrastructurii adiacente, se realizeaza venituri importante. De altfel, exista tendinta de a se aprecia valoarea (eficienta) actului turistic nu atat prin efectele sale beneficatoare asupra fiintei umane (e drept, greu de estimat), cat mai ales cuantumul beneficiilor aduse de desfasurarea acestuia. Ca urmare, turismul devine o ramura economica de prim rang „o industrie fara fum”.

Definitia data de Organizatia Mondiala a Turismului[1] (O.M.T.), in privinta notiunii de turism este urmatoarea: „Activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir , pentru afaceri sau alte motive”.

Turismul reprezinta o componenta a calatoriei, intelegand, prin calatorie, in sens larg, deplasarea dintr-o localitate in alta. Turismul inseamna activitatea de a calatori in afara mediului obisnuit al unei persoane, in orice scop (cu cateva exceptii, in primul rand cand persoana respectiva urmeaza sa desfasoare in locul in care calatoreste, o activitate remunerata sau se afla in situatii precum efectuarea de tratamente clinice, arest, inchisoare s.a.).

In functie de o tara data, conform definitiilor EUROSTAT[2], se pot distinge trei forme elementare ale turismului:

1) Turismul intern, cuprinzand activitatile rezidentilor unei tari care calatoresc doar in interiorul acelei tari, dar in afara resedintei lor obisnuite.

2) Turismul receptor, cuprinzand activitatile non-rezidentilor care calatoresc intr-o tara data, alta decat cea unde isi au resedinta obisnuita.

3) Turismul emitator (emitent), cuprinzand activitatile rezidentilor unei tari date, care calatoresc si isi petrec sejururile intr-o alta tara decat cea in care isi au resedinta lor obisnuita.

Aceste forme elementare ale turismului pot fi combinate intre ele, in mai multe moduri, rezultand urmatoarele categorii ale turismului:

a) Turismul interior, format din turismul intern si turismul receptor;

b) Turismul national, format din turismul intern si turismul emitator (emitent)

c) Turismul international (al unei tari), format din turismul emitator si turismul receptor.

O definitie oficiala a turismului international a fost adoptata, la solicitarea O.M.T., in cadrul Conferintei internationale privind statisticile si sondajele, in iulie 1991. Aceasta definitie porneste de la notiunea de „vizitator” si face distinctia dintre „turist” si „vizitator de o zi” sau „excursionist”.

Clasificarea calatorilor internationali, realizata de Organizatia Mondiala a Turismului, este prezentata in figura nr. 1

Figura nr. 1: Clasificarea calatorilor internationali

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT)

Turismul fiind o activitate caracterizata printr-o  dinamica spatiala continua, ea implica existenta factorului uman, in felul urmator se evidentiaza urmatoarele tipuri de persoane:

Vizitatorul international - orice persoana care viziteaza o tara, alta decat cea in care aceasta isi are resedinta sa obisnuita, pentru o perioada care sa nu depaseasca 12 luni si al carei motiv principal al vizitei este altul decat cel de a exercita o activitate remunerata in tara vizitata.

Turistii internationali - constituie una dintre cele doua categorii de vizitatori internationali, alaturi de excursionisti. Atunci cand durata deplasarii atinge sau depaseste 24 de ore, respectiv cand vizitatorii petrec o noapte in tara vizitata, acestia sunt considerati a fi „turisti”, in timp ce aceia a caror deplasare dureaza mai putin de 24 ore, deci fara a comporta o innoptare, sunt considerati a fi „vizitatori de o zi” sau „excursionisti”.

Vizitatorul de o zi - sau excursionistul este acel vizitator (international, in acest caz) care nu petrece nici o noapte intr-o unitate de cazare, colectiva sau individuala, in locul, respectiv tara vizitata.

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim: Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele. Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Privind curentele turistice internationale, cea mai puternica integrare atat a ofertei, cat si a cererii se intalneste pe continentul european unde peste 89% din calatori provin tot din tarile europene. Principalele destinatii sunt sudul si vestul continentului, in timp ce cea mai dinamica evolutie a calatoriilor apartin Europei de Est. Continentul asiatic se situeaza pe locul doi ca destinatie turistica si ca ritm de crestere a circulatiei turistice. In cadrul acesteia, Asia de Vest primeste jumatate din fluxul de turisti care viziteaza continentul, iar cea mai dinamica circulatie turistica ce provine din tarile europene se indreapta spre Asia de Est si de Sud.

Scurta prezentare a FRANTEI, ITALIEI si FEDERATIEI RUSE

FRANTA

Franta, oficial Republica Franceza este o tara situata in Europa de Vest (Franta metropolitana), care cuprinde si diverse insule si teritorii situate in alte parti ale planetei. Franta este membra a Consiliului Europei, membra fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro si a Spatiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite si unul din cei cinci membri permanenti ai Consiliului de securitate ONU. Face parte si din Uniunea Latina, Organizatia Internationala a Francofoniei si din G8.

Avand capitala la Paris, limba oficiala franceza, suprafata totala de 674.843 km² km² (Locul 42) si o populatie de 62.662.842 loc. (Locul 20), iar Pib-ul total 2086 miliarde $ (Locul 7s)  - Per capita 33.334$

Franta figureaza printre principalele economii, ocupand locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; in ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei ca tara de origine.Ca si in alte tari industrializate, ponderea serviciilor in PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26% industria si 3% agricultura.PIB este destinat in principal consumului privat, care a reprezentat 54%, in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungand la 23% din PIB (insotit insa de o crestere a deficitului bugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), In schimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% in 2001.Principalele sectoare de activitate in crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie, farmaceutica si cosmetice, produse plastice, constructii feroviare si telecomunicatii; in schimb, se diminueaza importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altfel cea mai importanta ramura ocupand o zecime din forta de munca si asigurand o optime din exporturi.

Italia, oficial Republica Italiana este un stat suveran european, de pe Peninsula Italica si cateva insule la Marea Mediteraneana, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia. De asemenea inconjoara doua enclave: San Marino si Vatican si are o exclava numita Campione d'Italia pe teritoriul elvetian. Capitala Italiei este Roma. Astazi Italia este o republica democratica si o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului(Pib-ul total 2150 miliarde $ si per capita 32700$) a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui dezvoltarii umane. Este un membru fundator al Uniunii Europene si unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in .

Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii si a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Rusia sau Federatia Rusa este o tara care se intinde pe un teritoriu vast in Europa si Asia. Cu o suprafata de 17.075.200 km², Rusia este cea mai intinsa tara din lume, aproape de doua ori mai mare decat teritoriul celei de-a doua tari ca intindere, Canada. In ciuda intinderii sale, Rusia este doar a opta tara din punct de vedere al numarului de locuitori.

La mai mult de un deceniu de la prabusirea Uniunii Sovietice din , Rusia incearca, in continuare, sa edifice o economie de piata functionala si sa atinga o crestere economica mai ridicata. In 1999, economia a inceput sa se refaca. Aceasta refacere a fost favorizata de o rubla slaba, care a scumpit importurile si a stimulat exporturile. In 1999-2005, cresterea produsului intern brut a fost de aproximativ 6,7%, in special datorita cresterii pretului petrolului, continuarii politicii rublei slabe, dar si cresterii productiei industriale. In momentul de fata, Rusia are un excedent comercial urias, datorat barierelor protectioniste la importuri si coruptiei locale care impiedica intreprinderile mici si mijlocii straine sa importe produse rusesti fara intermedierea firmelor locale.

Dezvoltarea economica a tarii a fost extrem de inegala: regiunea Moscovei contribuie cu o treime din produsul intern brut, in conditiile in care in regiune este concentrata numai o zecime din populatia tarii.

Recenta refacere a economiei tarii datorata cresterii pretului titeiului, impreuna cu eforturile guvernamentale reinnoite in 2000 si 2001 pentru ducerea la bun sfarsit a unor reforme structurale, au crescut increderea investitorilor si oamenilor de afaceri in sansele Rusiei in al doilea deceniu de tranzitie. Rusia a ramas profund dependenta de exporturile de materii prime, in mod special petrol, gaze naturale, metale si cherestea, care asigura 80% din totalul exporturilor, lasand tara vulnerabila la variatia preturilor pe piata mondiala. In ultimii ani, a crescut foarte mult cererea interna de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual in 2000-2005, ceea ce demonstreaza intarirea pietei interne.

Produsul intern brut se apropie de 1.200 milioane € in 2004, ceea ce face ca economia Rusiei sa fie cea de-a noua economie a lumii si a cincea a Europei. Daca rata anuala de dezvoltare continua astfel cum este acum, este de asteptat ca economia Rusiei sa ajunga pe pozitia a doua in Europa, dupa cea a Germaniei, in numai cativa ani.

La 1 aprilie 2006, rezervele internationale ale Rusiei atinsesera 206 miliarde $ si existau previziuni pentru cresterea acestei rezerve la 230-280 miliarde $ pana la sfarsitul anului si la 300-400 miliarde $ la sfarsitul anului 2007

Incurajarea investitiilor straine este, de asemenea, o provocare, datorita barierelor legale, culturale, lingvistice si anumitor particularitati politice ale tarii. In ultimul timp s-au inregistrat investitii importante ale unor mari investitori europeni, favorizate de preturile scazute ale terenurilor si fortei de munca, ca si de ratele de crestere mai ridicate decat in restul Europei. Nivelurile inalte de instruire si de civilitate ale majoritatii populatiei, inclusiv ale femeilor si minoritarilor, atitudinea seculara, structura de clasa mobila, foarte buna integrare a minoritatilor in curentul cultural principal plaseaza Rusia mult mai bine decat majoritatea celorlalte asa numite tari in curs de dezvoltare si chiar mai bine decat unele tari puternic dezvoltate. In plus, cateva mari firme internationale investesc in Rusia. In conformitate cu statisticile Fondului Monetar International, in Rusia s-au investit direct aproape 26 de miliarde de dolari in 2001-2004, din care 11,7 miliarde de dolari numai in 2004.

2. Analiza TI in spatiul EUROPEAN

2.1 Exportul de servicii turistice

- sosiri turisti internationali

- incasari din turismul international

2.2 Importul de servicii turistice

- plecari turisti internationali

2.3 Alti indicatori

3. Factori determinanti ai TI in spatiul EUROPEAN

2. Analiza TI in spatiul European si anume in tarile: Franta, Italia, Federatia Rusa,

Introducere

2.1 Exportul de servicii turistice

Exportul reprezinta o trimitere,o expediere a produselor nationale peste granita in vederea vanzarii sau a schimbului cu alte marfuri.De asemenea,exporturile se mai pot defini ca operatii cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse,prelucrate,completate sau reparate intr-o tara se vand pe piata altor tari.

Tabel 1

Sosiri turistice internationale (mii)

* lipsa date pentru Suedia, Polonia, ????????

Sursa: UNWTO, Tourism Market Trends, 2006, Barometre OMT du tourisme mondial 2009, Vol 7. Nr.1, www.unwto.org

Evolutia, atat a turismului, cat si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, in aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic inregistrat in domeniul transporturilor, progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce in ce mai lungi.

Sosirile turistice internationale ae continuat sa creasca de la 25 milioane in 1950 la 277 in 1980, de la 430.500 milioane in 1990 la 682000 in 2000 astfel incat ajungand la 924000 in 2008.

Figura nr. 1 Sosiri turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al sosirilor

Sursa: Tabelul nr. 1

Se observa o crestere a numarului de turisti veniti in Europa. Daca in anul 1990 au fost aprox. 199.188 mii turisti, in anul 2005, adica in decursul a 5 ani, s-a ajuns la numarul de 239.500 turisti. In ceea ce priveste turistii din anul 2005 numarul lor s-a dublat, ajungandu-se de la 350.153 turisti. Cresterea numarului de turisti sositi se continua in pana in 2007 ajungang la 376.297 turisti, ca apoi in 2008 sa se observe o scadere 338.780 ca urmare a inceputului perioadei de criza.

La capitolul sosiri pentru cele trei state europene analizate Franta, Italia si Federatia Rusa rezultatele sunt urmatoarele: in anul 1990 Franta a avut 52.497 milioane sosiri turisti, ceva mai scazut pentru Italia 26.679 turisti internationali ca apoi in curs de 5 ani sa creasca aproape cu 15%, ajungand sa aiba valori de 77.190 turisti pentru Franta si 41.181 turisti pentru Italia. Tendintele au fost de descrestere a numarului de turisti pe parcursul perioadei. Astfel, in 2003 Franta avea 75.048 turisti sositi, Italia 39.604, iar Federatia Rusa 20.892 turisti sositi, in 2005 situatia sosirilor a inceput sa se redreseze crescand cu aprox. 0.15%; in 2006 se inregistreaza o crestere a numarului de sositi turisti doara pentru Franta 78.853, iar Italia si Federatia rusa raman la aceelas numar de turisti ca in 2000. Pentru anul 2008 se observa o usoara crestere benefica pentru toate tarile analizate – Franta are un total de 79.300 turisti sositi, Italia 42.734, iar Federatia Rusa un total de 20.605 de turirsti sositi.

Tabel 2

Incasari turistice internationale (mii)

Indicatorul incasari prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si fenomenului inflationist, pe langa ceilalti factori de influenta(cresterea numarului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielelor ocazionate de activitatea turistica a distantei de deplasare). Incasarile de pe teritoriul Europei au avut o crestere uniforma din la an dupa cum se obserba din tabel deoarece Europa ramane in continuare cea mai vizita destinatie din lume.

Figura nr. 2 Incasari turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al incasarilor

In ceea ce priveste incasarile, in 2000 Franta a inregistrat 30.757 miliarde $, in Italia inregistrandu-se 27.493 miliarde $ iar in Federatia Rusa de 3.430  mld.$. Incasarile din Franta au reprezentat3,8% din totalul incasarilor din UE27, iar a Italiei 3,28% din incasarile din intreaga Europa. In 2003 inacasarile s-au marit, precum urmeaza pentru Franta 36.593 miliarde $, pentru Italia 31.245 miliarde $, pentru Federatia Rusa 4.188 miliarde $; in 2006 incasarile au crescut semnificativ ca dovada a dezvoltarii turismului de afaceri si de agrement, astfel incat Franta avea 45,345miliarde$, Italia 38.130 miliarde$ si Federatia Rusa 7.628 miliarde $. Iar pentru 2008 tarile s-au inregistrat incasari uriase ca efecto al preferintelor asiaticilor si americanilor pentru Franta si Italia, se observa urmatoarele valori: Franta – 55.595 miliarde $, Italia 45.727 miliarde $ iar Federatia Rusa 10.943 miliarde $ . Se observa o usoara crestere in perioada 2000-2005, urmata de o crestere semnificativ in 2008. Totusi, incasarile acestor trei tari pe fondul incasarilor altor tari au crescut in fiecare an.

2.1 Importul de servicii turistice

Text

Plecarile cuprind numarul vizitatorilor care calatoresc in strainate si sunt inregistrati la iesirea din tara. Orice plecare a vizitatorilor in strainatate este inregistrata ca plecare, chiar daca este realizata de aceeasi persoana.Urmatoare categorii de vizitatori sunt excluse din plecarile vizitatorilor internationali: persoanele care intra sai ies din tara ca imigranti, diplomatii, reprezentatntii consulari, membrii fortelor armate, refugiatii sau persoanele nomade.

Tabel 3

Plecari turisti international (mii)

Figura nr. 3 Plecari turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al plecarilor.

Exportul de servicii turistice in perioada 1990-2008

-milioane $-

Importul de servicii turistice in perioada 1990-2008

-milioane $-

Corelatia

IMPACTUL TURISMULUI INTERNATIONAL ASUPRA ECONOMIEI

In ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunand o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea structurilor turistice si indirect in stimularea productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalatii de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de productie.

Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata in mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe langa toate acestea, turismul reprezinta si o cale (in unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si in special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.

Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, in primul rand, despre un asa-numit efect direct care consta in cresterea veniturilor in sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti in decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. in al doilea rand, avem in vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza in mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. In fine, in al treilea rand, poate fi urmarit si un efect indus asupra intregii economii nationale, deoarece atat veniturile celor ce lucreaza nemijlocit in turism, cat si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite in vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat in economie.

Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezinta cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale.

Este binecunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului invizibil mondial, reprezentand una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care nu au ca obiect o marfa. Comertul invizibil se materializeaza si formeaza „balanta invizibila' sau „balanta serviciilor', componenta importanta a balantei de plati externe a unei tari.

Impactul social al turismului

Pe langa consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, atat asupra turistilor in mod direct, cat si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrang si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu in ultimul rand asupra legaturilor dintre natiuni.

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimuland largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale.

Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta in rolul sau reconfortant, in calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, atat prin formele de odihna, cat si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avand un rol fundamental. in consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale.

Tot in plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului in intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni pe plan mondial. intr-adevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.