Crearea unui cadru de referinta pentru dezvoltarea ecoturismului in Romania

Crearea unui cadru de referinta pentru dezvoltarea ecoturismului in Romania

Romania dispune de toate conditiile pentru practicarea ecoturismului si deoarece aceasta crestere rapida risca sa cauzeze presiuni puternice asupra mediului apare necesitatea unui cadru de referinta pentru planificarea ecoturismului in vederea crearii unor produse turistice diversificate si de calitate. Acest cadru de referinta trebuie sa identifice mai intai principalii participanti la dezvoltarea ecoturismului, deoarece realitatea demonstreaza ca se impune o abordare globala, interministeriala si multisectoriala, ce presupune interventia integrata a mai multor organisme guvernamentale (Ministerul Turismului, Mediului, Culturii, Apelor, Transporturilor, Sanatatii, etc.) si colaborarea mai multor tipuri de organizatii si institutii (agentii de turism, societati prestatoare de servicii turistice, parteneri din domeniul protectiei mediului, consilii locale, agentii regionale de dezvoltare, institutii de invatamant, etc.).

S-au adoptat, astfel, o serie de legi, unele organice, care privesc protectia mediului inconjurator, urbanismul si amenajarea teritoriului, ca si acte normative privind documentatiile de urba­nism, regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii, al asezarilor umane si patrimoniul cultural, eliberarea acordului de mediu pentru planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, studiile de impact ecologic si social, bilantul de mediu etc.

Ministerul Turismului a initiat o serie de acte normative pentru utilizarea si protejarea plajelor marine, a ariilor montane si statiunilor turistice, constituirea si protejarea patrimoniului turistic, organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, iar Ministerul Sanatatii a initiat o ordonanta de urgenta privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice (OG nr. 111/2000) si alte acte normative privind utilizarea si protejarea resurselor balneo-terapeutice.

Romania s-a constituit parte la multe organizatii si conventii mondiale si europene si a semnat o serie de documente care stipuleaza protejarea naturii, a habitatelor umane, dezvoltarea turismului pe principii 'ecologice, si, ca parte semnatara, respecta recomandarile si directivele acestor institutii si cu precadere ale UE. Dealtfel, adaptarea si racordarea legislatiei romanesti la aceea a UE este o conditie de integrare economica si sociala a Romaniei in structurile acesteia.

Prin Legea nr. 5/2000 s-au evidentiat ariile naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si valorile de patrimoniu cultural national. Astfel, s-au aprobat 17 rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale, 827 de rezervatii si monumente ale naturii si 681 valori de patrimoniu de interes national (monumente istorice de valoare nationala).

Ariile naturale protejate de interes national si monumentele naturii au un anumit scop si management, iar gospodarirea si utilizarea se stabilesc prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate (Legea nr. 462/2001).

Aceste arii protejate si monumente ale naturii pot intra in circuitul turistic, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educationale, recreative si turistice. Exceptie fac rezervatiile stiintifice strict protejate, ariile de conservare si ariile de protectie speciala avifaunistica, ultimele doua categorii fiind sub incidenta Directivei 92/43/CEE/1992, privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si vor face parte din reteaua europeana Natura 2000, dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana (OUG 236/2000).

In Romania sunt putine arii protejate introduse in circuitul turistic (ecoturism). Este vorba de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Parcul National Retezat, Parcul National Rodna, dar numai primele doua dispun de administratii proprii si programe de valorificare economica, inclusiv turistica. In perspectiva, vor deveni destinatii turistice (pentru ecoturism) Parcul National Ceahlau si Parcul National pentru Carnivore Mari Piatra Craiului.

Patrimoniul cultural de importanta nationala este inclus in circuitul turistic, in cea mai mare parte, valorificarea acestuia depinzand de stadiul de conservare a monumentelor, nivelul de restaurare si amenajare pentru vizitare si, de aceea, multe dintre valorile culturale nu pot fi vizitate sau expuse publicului.

Sunt exceptate de la vizitare valori culturale exceptionale, clasate la categoriile de tezaur si fond national.

In Romania, deci, sunt asigurate conditiile legislative privind dezvoltarea ecoturismului - in sensul strict - al valorificarii zonelor protejate, dar si a turismului, in general, care trebuie sa se desfasoare pe principii ecologice, in contextul dezvoltarii durabile a economiei in general, si a activitatii de turism in special.

Cadrul de referinta pentru planificarea ecoturismului mai presupune, pe langa sistemul legislativ existent la nivel national si elaborarea unui sistem de indicatori de performanta pentru cuantificarea progreselor realizate in diferite directii, cum ar fi:

indicatori ai gradului de organizare ai sectorului: nivelul de autofinantare al agentilor economici, gradul de participare al firmelor la programe dezvoltate la nivel guvernamental, activitatile de formare si perfectionare ale personalului, etc.;

indicatori ai gradului de conservare si de punere in valoare a teritoriului: cresterea numarului de intreprinderi care incheie parteneriate legate de conservarea si punerea in valoare a ariilor naturale, cresterea numarului de proiecte de amenajare teritoriala si de imbunatatire a utilizarii teritoriului, identificarea unor noi tipuri de arii protejate, etc.;

indicatori de dezvoltare de produs: numarul de intreprinderi certificate prin Programe de crestere a calitatii, cresterea numarului de produse ecoturistice, gradul de crestere a numarului de produse certificate, etc.;

indicatori de marketing: cresterea numarului de activitati promotionale, cresterea cotei de piata a ecoturismului, etc.;

indicatori ai gradului de sensibilizare a clientelei: gradul de distributie a codurilor de ecoturism, gradul de dezvoltare a retelei de informare legate de ecoturism, numarul de anchete intreprinse in randul clientelei ecoturistice.

In conceperea strategiei de dezvoltare a ecoturismului trebuie sa se tina seama si de particularitatile socio-demografice ale segmentului de piata efectiv si potential orientat spre aceasta modalitate de petrecere a vacantelor. Astfel se apreciaza ca este vorba despre o populatie diversa ca varsta (18-70 ani), cu grad ridicat de instruire, cu venituri destul de mari , care prefera sa calatoreasca in grupuri mici si este dispusa sa plateasca in plus pentru produse si servicii oferite de firme responsabile. De asemenea se prefera produse turistice care fac parte din proiecte de dezvoltare locala sau de conservare a mediului sau produse oferite de firme care se ghideaza dupa un cod de etica ce garanteaza comportamente adecvate pentru comunitatea locala. Acest mod de a privi lucrurile poate constitui o oportunitate pentru Romania de a crea programe de dezvoltare locala si de a obtine simpatia si adeziunea turistilor straini care pot contribui prin cheltuielile lor la dezvoltarea economica a zonei respective.

Un cadru eficient pentru dezvoltarea ecoturismului in tara noastra mai presupune cateva masuri de politica economica, printre care:

crearea unor mecanisme bugetare capabile sa sustina financiar obiectivele fixate prin strategia de dezvoltare;

crearea unui cadru legislativ care sa favorizeze agentii economici din acest sector;

conceperea unor mecanisme de monitorizare la nivel national, regional si local care sa urmareasca cu prioritate indicatorii durabilitatii;

realizarea unor studii permanente de evaluare a impactului ecoturismului asupra mediului, utilizate ca mecanisme de reevaluare a informatiilor, rezultatele acestora trebuind sa fie comunicate publicului larg;

dezvoltarea unor mecanisme de reglementare pentru internalizarea costurilor ecologice ale produselor turistice;

imbunatatirea capacitatii locale de a folosi instrumente de gestiune si de organizare cum ar fi zonarea si amenajarea teritoriului, nu doar pentru zonele protejate dar si pentru zonele tampon si pentru celelalte zone ecoturistice;

utilizarea liniilor directoare recunoscute si utilizate la nivel mondial pentru a pune in aplicare sisteme de certificare a calitatii si marci ecologice;

sprijinirea institutiilor care investesc in programe de cercetare pentru ecoturism si pentru dezvoltarea durabila.

Toate acestea valorificate in mod corespunzator intr-un cadru care sa sintetizeze toate directiile enuntate mai sus pot conferi un nou viitor ecoturismului romanesc.

Exista unele programe de finantare internationala venite in sprijinul consolidarii ariilor naturale protejate din tara noastra. Dupa proiectul destinat Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, derulat intre 1994 si 2000, s-a demarat un proiect denumit "Managementul conservarii biodiversitatii" (1999-2004), care si-a propus, printre altele, infiintarea si consolidarea structurilor administrative pentru Parcul National Retezat si Parcul National Piatra Craiului, suportul financiar fiind asigurat in cea mai mare parte de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. De asemenea, in anul 2000, prin inceperea derularii proiectelor LIFE, au fost demarate actiunile pentru stabilirea planurilor de management si a structurilor administrative pentru Balta Mica a Brailei si pentru rezervatia naturala "Mlastina de la Satchinez".