Explozia contemporana a turismului international

TURISM INTERNATIONAL

EXPLOZIA CONTEMPORANA A TURISMULUI INTERNATIONAL

Abia dupa al doilea razboi mondial are loc democratizarea turismului, in tarile industrializate.

1 Factorii democratizarii

cresterea economica puternica (trente glorieuse) si cresterea puterii de cumparare favorizeaza accesul la turism a noilor categorii sociale: criza inceputa in anii 70 nu afecteaza turismul, ci se traduce in sejururi mai scurte si alegerea de structuri de cazare mai ieftine;

afirmarea noilor tari industriale in Asia de Sud-Est contribuie la dezvoltarea turismului de afaceri.

factorii sociali joaca un rol esential: timpul liber (generalizarea concediului platit), sperantei de viata la nastere, coborarea limitei varstei de pensionare (de ex. In Europa Occidentala, un individ dispune de 170 000 de ore de timp liber, fata de 45 000, in 1920, chiar daca doar o parte din acest timp e destinat turismului).

urbanizarea accentuata: determina un avant al dorintei de evadare din constrangerile inerente orasului, ceea ce contribuie la lansarea modei resedintelor secundare de la periferia marilor aglomeratii si la cresterea fluxurilor de sfarsit de saptamana inspre spatiul rural, munti sau litoralul apropiat, toate acestea fiind posibile in contextul scaderii costurilor de transport, al aparitiei de cazari la preturi reduse si dorintei de evadare, caracteristice mai ales persoanelor de varsta a treia.

factorii tehnologici: a doua revolutie a mijloacelor de transport in comun: automobilul si avionul egaleaza ca importanta transportul feroviar, care fusese mijlocul principal de difuzie a turismului in secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului XX.

De exemplu, in Franta, in 1951, transportul feroviar asigura 60% din transportul in scop turistic, in 1964, isi reduce ponderea la 25%, iar in 1994 ajunge la 12%. La randul sau, transportul rutier si-a crescut importanta, de la 24%, la 65%, respectiv la 80%.

Progresele facute in transportul aerian si scaderea rapida a pretului biletelor au permis extinderea rapida a clientelei turistice internationale si lansarea de noi destinatii, cu precadere in tarile tropicale (arhipelagurile din Oceanul Indian sau Pacific).

2. Diversificarea formelor de turism

Democratizarea turismului s-a concretizat in intensificarea rapida a fluxurilor. De notat este si faptul ca ierarhia diverselor forme de turism s-a schimbat si activitatile anexe s-au diversificat.

1. Turismul balnear si nautic

Turismul litoral se situeaza pe primul loc in lume: in fiecare vara, mai mult de 120 de milioane de persoane petrec sejururi pe litoralul sud-european si zeci de mii de nord-americani se regasesc pe litoralul Floridei, al Insulelor Caroline si al Californiei. In tarile Lumii a Treia, o mare parte din sejururi se desfasoara in statiunile balneare, in vreme ce regiunile interioare sunt strabatute ocazional, in scurte circuite organizate;

Litoralul concentreaza, de asemenea si importante spatii de cazare: 90% in Portugalia, 85%, in Mexic, 80%, in Tunisia, mai mult de doua treimi in Italia, Bulgaria, Romania. (exceptie face Franta, datorita diversitatii mari a resurselor turistice si a infrastructurilor

Produsul turistic balnear a evoluat mult: elementele initiale ale turismului balnear al elitelor erau reprezentate de: farmecul sitului, climat, calitatea stucturilor de primire (statiunile Nisa, Cannes, Biaritz, Deauville); democratizarea fluxurilor a sporit importanta echipamentelor anexe: echipamente culturale, sportive sau destinate manifestarilor recreative. Unele sectoare de litoral mai putin atractive au mizat chiar pe acestea pentru a-si atrage clientela: de exemplu, statiuni ca Blackpool (de la Marea Irlandei) mizeaza pe salile de joc pentru atragerea unei largi clientele. La fel, coastele franceze, de Opal si a Normandiei. Moda sporturilor nautice a determinat amenajarea de porturi de placere (Marseille, La Rochelle - Minimes, Santa Monica - Los Angeles, cu 80 000 locuri). Avantajele economice sunt enorme: pe Coasta de Azur, veniturile sunt de peste 300 milioane de Euro.

2. Tursimul montan

pana in 1930 - prima generatie de statiuni (urbanzare spontana, neplanificata, necontrolata, deservite de statii de cale ferata sau situate in apropierea garii , de ex. Chamonix, Courmayeur, Davos, Zermatt, Saint-Moritz, Wengen). Domeniul schiabil era limitat de constrangerile sitului; echipamentele mecanice sunt necesare: crmeliere, teleferice; statiunile sunt polivalente: alpinism, schi, drumetie, turism balnear;

din anii 30 pana in anii 1960 - avantul sporturilor de iarna a determinat aparitioa celei de-a doua generatii de statiuni, situate la altitudine mai mare: in jurul unui nucleu rural pre-existent (Val d Isere, Verbier) sau ex-nihilo - Chamrousse, Courchevel;

a treia etapa: statiunile integrate - puternice unitati urbane, cu zonari functionale si amenajari: Tignes, Isola;

in ultimele doua decenii - eactie contra marilor statiuni si promovarea statiunilor-sat: Abrie, Moulin.

3. Turismul rural

d. Alte forme de turism: de cura, urban, de afaceri, cultural, religios

FACTORII IMPLICATI IN DEZVOLTAREA

TURISMULUI INTERNATIONAL

1. Transporturile

Fenomenul tursitic nu poate fi disociat de istoria si geografia transporturilor. Evolutia istorica a celor doua fenomene este marcata de un paralelism evident:

In secolul al XIX-lea, dezvoltarea si internationalizarea turismului au acompaniat realizarea retelelor de cale ferata si a marilor rute maritime transoceanice.

dupa al II-lea razboi mondial si mai ales dupa 1960 transporturile rutiere si mai ales cele aeriene au revolutionat schimburile mondiale si au permis lansarea turismului de masa.

Astazi, fluxurile majore de la nivel mondial se situeaza in Europa si in America de Nord, ansambluri geografice care concentreaza 91% din reteaua rutiera mondiala, cca 80% din parcul automobilistic si 70% din traficul aerian international.

Transporturile - o componenta esentiala a produsului turistic

1. accesibilitatea este un element hotarator in valorificarea unei resurse turistice (incepand din anii 60 turismul a devenit un factor important de care se tine cont in amenajarea retelelor de transport);

transportul reprezinta o parte importanta din bugetul alocat turismului: 10-15%, in cazul turismului national in Europa sau in imprejurimi, 25-30%, in cazul sejururilor de la distanta medie, 50-60%, pentru sejururile internationale, mai ales cele realizate de clientela europeana inspre insulele Pacificului;

in Europa Occidentala, densitatea mare a retelei rutiere si buna calitate a acesteia explica importanta acestui mijloc de transport in fenomenul turistic; avionul este preferat pentru distantele lungi, ca si pentru destinatiile de pe insule, mai putin pentru insulele din apropierea tarmurilor, cand se prefera vaporul - insulele britanice, Corsica, Sardinia, insulele grecesti;

intre mijloacele de transport si turism relatia este biunivoca: la inceput turismul s-a pliat pe mijloacele disponibile, pentru ca, mai tarziu, acestea sa se conformeze cererii turistice: viteza, securitatea, confortul, accesibilitatea, orarul, exigentele oamenilor de afaceri etc..

Transportul feroviar

Atu-uri

securitatea, relativa independenta fata de conditiile atmosferice, accesul direct, uneori, in centrul oraselor, ceea ce reduce timpul real de parcurs intre marile orase.

Trenul a jucat in istoria turismului, mai ales a celui european, un rol de pionierat:

1864: infiintarea trenului de placere Paris-Dieppe facea posibila descoperirea marii de catre citadini; trenul face, de asemena, posibila raspandirea modei week-end-urilor la tara (Manet: Dejeuner sur l'herbe);

Orient Expres-ul, Trenul Albastru (Londra - Paris - Nisa);

Construirea primelor tuneluri - Mont Cenis (1871), Saint Gothard (1882) permit traversarea Alpilor, realizarea liniilor montane in Elvetia si Austria;

Rolul actual al transportului feroviar in fluxurile mondiale variaza considerabil la nivel spatial si s-a diminuat, ca urmare a concurentei transportului rutier si aerian; astfel, in Europa Occidentala, asigura doar 9% din sosiri - in Italia, 6,4% - in Franta, 3,8% - in Spania. Inafara Europei, rolul transportului feroviar este redus la legaturile periurbane si la axele de mare viteza ca Shinkansen-ul japonez. Transcanadian-ul a fost redus la tronsonul Toronto-Vancouver.

O noua ofensiva a transportului feroviar se bazeaza pe atu-urile identificate mai sus - viteza, securitate, confort. Astfel, orarele se adapteaza nevoilor oamenilor de afaceri; aeroporturile sunt deservite de transportul feroviar din ce in ce mai mult, astfel ca legaturile regionale constituie o adevarata prelungire a liniilor aeriene. Pe distante de 300-600 km (Paris-Lyon, Madrid-Sevillia) o parte din clientela transportului aerian incepe sa prefere trenul de mare viteza. Dealtfel, apar linii de tip TGV-neige (= zapada), extinderea retelei TGV in Europa nordica si occidentala.

Politica de marketing a transoprtului feroviar este un factor important: diversificarea tarifelor pe perioada concediilor platite, reduceri acordate tinerilor, varstnicilor, tarife diferentiate in functie de perioada sejurului, acorduri comerciale intre companiile nationale sau intre companiile de transport (feroviar - auto, de ex. In Franta sau chiar intre toate tipurile de transport, de exemplu, in Elvetia). Un alt exemplu este al serviciilor complementare asigurate, de genul rezervarilor la hotelurile din proximitatea garilor sau asigurarea legaturilor cu liniile de autocar, ceea ce a dus la dezvoltarea autogarilor in proximitatea marilor gari.

Transportul rutier

Transportul rutier este astazi, datorita cvasi-ubicuitatii sale, mijlocul cel mai folosit, parand a fi mijlocul privilegiat de dezvoltare a turismului, in ciuda riscului inerent de accidente.

este factorul esential al democratizarii turismului: masina individuala asigura 80% din fluxurile turistice in Europa Occidentala;

este modul de deplsare preferat de familii, datorita flexibilitatii, posibilitatii de acces la toate siturile,

pe de alta parte, a avut loc si o adaptare a retelelor rutiere la fluxurile turistice: autostrada Soarelui sau autostrazile albe - in Franta, axa Perthus - Alicante - in Spania, Genova-Calabria, Milano-Pescara, in Italia;

construirea tunelurilor rutiere a accentuat importanta transportului rutier: Mont Blanc (1965), Saint Gothard (1980);

progresele tehnice au permis dezvoltarea camping-ului si caravaning-ului (accesorii pentru transportul bicicletelor, a planselor de surf, a ski-urilor etc., rulote);

succesul autocarului, care s-a impus ca mijloc turistic in perioada interbelica, cand autoturismul era inca rar;

este pe locul I in transportul folosit in cadrul excursiilor si pe unul din primele locuri in ce priveste sejururile organizate de agentii, de asemenea folosit pentru transferuri intre orase sau vizitele incluse in pachetele de turism international; importante au fost progresele in dotare (aer conditinat, fotolii, WC, televizor, bar);

gradul de ocupare in cazul autocarelor ajunge la 75-85%, superior transportului aerian sau feroviar;

paleta de servicii a autocarului: foarte larga (de la turul orasului, la excursiile scolare sau circuitele internationale de mii de kilometri); au fost organizate linii internationale regulate si companii specializate: chiar daca transportul turistic nu reprezinta decat cca 20% din cifra lor de afaceri;

rol important in calatoriile din America de Nord (from coast to coast), dar si in Tarile Lumii a Treia, unde e adeseori singurul mijloc de a vizita regiunile interioare.

Transportul fluvial

ramane marginal, datorita vitezei mici;

totusi, se relanseaza prin croazierele de pe unele fluvii: Rin, Dunare, Nil, Mississippi, Nipru, Volga;

trebuie mentionate, de asemenea, croazierele organizate in marile orase: pe Sena, la Paris; pe Tamisa, la Londra, pe Moscova, in orasul omonim;

pe alte cai navigabile, se inregistreaza o revigorare timida, ce se adreseaza unui sector limitat al clinetelei bogate.

Transportul aerian

considerat instrumentul decisiv in mondializarea turismului / extinderea turismului la scara mondiala, datorita vitezei si meritului de a permite scoaterea din izolare a noi si noi destinatii si de a asigura valorificarea lor prin turism - cazul tarilor in curs de dezvoltare, lipsite de infrastructuri terestre de transport suficient de dezvoltate sau al arhipelagurilor situate la mari distante de regiunile emitatoare de turisti (Seychelles, Maldive sau din Polinezia): traficul aerian a crescut de 35 de ori din 1935, ajungand la peste 1,2 mld. persoane, majoritatea provenind din Europa si America de Nord;

politica de marketing: tarife diferentiate, fct. de varsta, de ruta, de perioada;

firme proprii de charter ale marilor companii;

politica de stand-by

diversificarea serviciilor oferite de companiile aeriene, pana la a deveni adevarate tour-uri operator (organizand calatorii, asigurand rezervari la hoteluri, inchirieri de masini) sau dezvoltand afaceri in domeniul hotelier: ex. Cazul Air France cu Meridien sau Pan Air, cu Hilton;

politica punctelor sau milelor, deci a biletelor gratuite;

rezervarea prin internet, pentru a obtine cele mai mici preturi, ceea ce duce la alegerea destinatiilor de week-end in ultimul moment, mai ales in Europa.

Principalele aeroporturi mondiale

Aeroport  Trafic de pasageri Numar de avioane

Londra 103,6 913

New York  92,6 1163

Chicago 86,4 1233

Tokyo 80 372

Atlanta  78,1 906

Los Angeles  70,9 1506

Paris  68,9 721

Dallas 66,8 1081

Frankfurt  45,9 439

Houston  42 793

Dezvoltarea croazierelor

pachebot-ul a fost un mijloc important al turismului international pana in anii 1950. Incepand din deceniul urmator, liniile regulate transoceanice au cunoscut un declin rapid: 1,1 milioane pasageri la sfarsitul anilor 1950 si doar 250 000, 10 ani mai tarziu (datorita avantului cunoscut de transportul aerian)

transportul maritim ramane local important: in marile interioare - Mediterana, Baltica, pentru a asigura legaturile dintre insulele britanice si continent;

- croazierele raman, insa, un produs turistic complet, ce s-a diversificat de-a lungul anilor (de ex. Croaziere tematice: muzicale, gastronomice); exista cca 280 de pacheboturi, existau in constructie in 2000 inca 50; nr. Pasagerilor se cifreaza la peste 10 milioane (fata de 500 000 in anii 70), din care 6 milioane provenind din SUA (firm: COSTA, PAQUET, P&Q, SEALINK, BRITATNY FERRIES)