Tipologia satelor turistice

Tipologia satelor turistice

Stabilirea tipurilor de sate turistice este necesara pentru identificarea specificului localitatilor in vederea promovarii pentru fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, in functie de principalele caracteristici geografice, sociale, economice, cat si de opiniile turistilor care frecventeaza acea localitate. Aceasta stabilire a tipurilor de sate turistice reprezinta un mijloc de selectionare a turistilor, grupandu-i in functie de motivatiile si optiunile lor turistice. Datorita acestui lucru, spatiile de cazare si serviciile oferite pot fi organizate in functie de principalele carcateristici social - economice ale turistilor ce sosesc in acel sat.

In urma acestei stabiliri, satelor turistice li se pemite realizarea de reclame si publicitati specifice fiecarui tip de sat turistic.

Caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de la o zona geografica la alta, de la o localitate la alta. Prin urmare tipologia satelor turistice este:

1. Sate turistice etnografic - folclorice (Bogdan Voda, Vaideni, Leresti, Sibiel).

Din aceasta categorie fac parte satele in care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea camerelor in stil rustic, muzica si coregrafia populara predomina si se impun ca insusiri esentiale ale satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice, cum sunt: mobilierul, decorul si echipamnetul de pat in stil popular, meniuri traditionale servite cu tacamuri specifice ca, strachini din ceramica, linguri de lemn, dar la cererea turistilor pot fi utilizate si tacamurile moderne. Turistii sositi aici doresc sa cunosca traditiile, cultura, vor sa petreaca vacanta intr-un mediu rural intact, purtator de valori, sa li se ofere produse si specialitati regionale, adica sa fie parte integranta la viata rurala pe toata durata sejurului.

In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente, cu vanzare, iar pentru turistii care doar viziteaza localitatea si nu raman acolo, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic in aer liber. Aici, mai pot fi identificati rapsozii populari, se pot organiza hore duminicale si de sarbatori, targuri si alte obiceiuri si traditii la care sa participe si turistii.

Odata cu trecerea timpului in multe zone ale tarii, pastrarea si perpetuarea folclorului si a etnografiei, in formele lor originale si traditionale sunt intr-un mare declin datorita modului de viata inspirat din zona urbana care a patruns si continua sa patrunda in mediul rural. Aceste specific al localitatilor atrage tot mai multi turisti pentru vizitarea si pentru traditiile care se incearca sa se pastreze vii. Daca acest specific al localitatilor nu va fi conservat si mentinut cat mai mult timp de acum incolo interesul turistilor pentru satul romanesc, si in special pentru mediul rustic care ii intampina acolo va scadea in timp. Acest lucru va duce la diminuarea acelui sat cu vocatie turistica, iar pentru localnici nu este un lucru bun deoarece acesta reprezinta o sursa de venit pentru unii dinre ei. Organele administrative si de specialitate care ar trebui sa aiba un mai mare interes pentru aceste sate si pentru mentinerea lor cat mai mult cu putinta, nu fac mai nimic in acest sens. Daca ar fi alocata o anumita suma pentru mentinerea si reconsolidarea anumitor obiective, cladiri ar fi un lucru benefic pentu acele sate, deoarece acest lucru duce la atragerea de turisti si la interesul ridicat al acestora pentru acea zona. Turistii care au vizitat satul turistic respectiv si au fost incantati de conditiile oferite, de obiceiurile si traditiile respective ci siguranta vor reveni, si chiar pot recomanda si altor cunostinte sa viziteze zona.

Daca interesul organelor administrative si de specialitate ar fi la fel de ridicat precum al localnicilor din acele sate pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati au sanse foarte mari de a ramane in continuare sate turistice, si chiar recunoscute si pe plan international.

Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri si traditii, un mod de viata propriu, atrag turitii care doresc sa cunosca pe viu aceste aspecte. Cladirile traditionale cu elemente culturale locale se preteaza cel mai bine pentru turismul in mediul rural, incaperile amenajate rustic in care sa se regaseasca obiecte traditionale introduc cel mai bine turismul in atmosfera rurala.

2. Sate turistice de cratie artistica si artizanala (Tismana, Marga).

Sunt cunoscute interesele numerosilor turisti pentru creatia artistica artizanala, ca si dorinta lor de achizitionare a unor astfel de produse direct de la sursa, de la producatorul insusi. De asemenea, in aceste sate turistice se dezvolta si mestesuguri traditionale legate de artizanat si creatii artistice diverse in cadrul gospodariilor sau in unele ateliere specializate unde artistii si mesterii populari realizeaza sculptura in materiale traditionale ca lemnul sau piatra, tesatoria populara (covoare, paturi, panzeturi), confectii si cusaturi populare a costumelor folclorice, ceramica de uz casnic si gospodaresc, pictura naiva si icoane pe sticla, lemn si panza, muzica si dansuri populare. Turistii pot participa si ei la aceste activitati sub indrumarea artistilor si mesterilor populari care sunt in acea localitate.

Creatiile folclorice reprezentate de muzica si dans sunt foarte apreciate de catre turisti fiind larg raspandite, iar in unele localitati rurale sunt intalnite chiar si dansuri asociate specificului localitatii. Aceste activitati sunt uneori practicate chiar in cadrul gospodariilor gazdelor, dar posibilitatile sunt in general limitate de marimea gospodariilor si volumul acestor activitati.

In cadrul gospodariilor pot fi realizate expozitii cu forme de comercializare a acestor produse artizanale si activitati la care pot fi invitati turistii amatori.

Caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, este larga raspandire a artei si artizanului ca o forma certa de pastrare a formelor de viata rurala traditionala manifestate fata de schimbarile in modul de viata si in conceptii ale locuitorilor din aceste regiuni.

3. Sate turistice climaterice si peisagistice (Fundata, Bran, Sirnea)

Caracteristicile predominante ale acestor localitati, adecvate turismului de sejur sunt cadrul natural si pozitia apropiata de obiective turistice spectaculoase din categoria reliefului cum ar fi chei, pesteri, abrupturi si pante. Beneficiaza si de cadru climatic favorabil neafectat de formele moderne de poluare si de forme de tratament naturist extrem de bine apreciate in turismul rural.

Satele de munte si deal cu casele situate pe coline cu pajisti si fanete uneori livezi, satisfac motivatia fundamentala a numerosilor turisti, "reintoarcerea la natura".

Pozitionarea acestor localitati este strict legata de existenta acestor elemente ce au o raspandire izolata pe acel teritoriu.

Numeroasele aprecieri pozitive deja existente si in literatura turistica despre obiectivele din cuprinsul localitatilor fac extrem de favorabila dezvoltarea in domeniul turismului rural a acestor localitati, putand dezvolta o prima faza a competitivitatii in sectorul economic al turismului.

4. Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc (satele din Delta Dunarii, de pe vaile Gurghiu si vaile Viseului).

Valoarea acestor localitati rurale este legata de activitatile de gazduire impletite cu cele legate de padure si vanatoare si ape cu fondul piscicol realizand cea mai valoroasa combinatie a cadrului natural din zona localitatilor turistice rurale. In aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice cu specific pescaresc si vanatoresc.

Foarte multe rauri s-au pastrat inca curate ca urmare a industrializarii zonelor ti deversarilor de ape uzate. Majoritatea speciilor piscicole s-au pastrat in numeroase exemplare, ceea ce este un lucru bun atat pentru localnici, cat si pentru turisti.

Populatia locala poate organiza pentru turistii sositi forme de agrement specifice ca: pescuitul, vanatoarea.

5. Sate turistice viti - pomicole (Recas, Agapia).

In aceste localitati predomina activitatile de cultivare a pomilor fructiferi si a vitei de vie iar activitatile turistice sunt posibile pe toata durata anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa prin oferirea fructelor, a strugurilor si mai ales, a preparatelor rezultate in urma lor. Exista posibilitatea conservarii produselor si oferirea lor in perioada mai activa a turismului rural din timpul vacantelor de vara si iarna dar si diversificarea ofertei de produse culinare si preparate naturale si comune si dietetice pe baza de fructe.

In aceste sate, sursa principala de venit este reprezentata de aceste activitati si din vanzarea prepatelor rezultate din roadele culese.

Valoarea acestui produs turistic este reprezentata si de catre amplasamentele minunate a gospodariilor intre livezile de pomi fructiferi si podgorii si spatiile mari ale terenurilor care pot fi utilizate prin crearea unor terenuri de sprot sau pentru diverse activitati practicate de catre turistii ce poposesc in zona.

6. Sate turistice pastorale (Vaiideeni, Jina).

In aceasta categorie se incadreaza, in general, satele de munte in care preocuparea dominanta a localitatilor este cresterea animalelor, fie a oilor fie a vitelor si care pot sa ofere turistilor un mod de viata specific si bazat pe o alimentatie bazata pe produse lactate si carne.

Pentru divertisment se adauga vizite la stanele din zona muntilor si drumetii specifice acestor zone. Foarte apreciate sunt ospetele organizate ce au specific ciobanesc cuprinzand unele meniuri inedite: urda, jintita, cas, branza, pastrama, acestea putand fi organizate atat in gospodarii cat si la stanele din afara localitatilor in zona montana.

Originalitatea si unicitatea acestor aspecte este completata de mentinerea in timp a unor valori etnografice si folclorice asociate, demne de luat in considerare in constituirea unui produs turistic.

Turismul rural se naste din nevoia turistului de a descoperi obiceiuri noi, produse, traditii, cultura, locuitori. O cerinta mai mare pentru dezvolatarea satelor turistice ar fi promovarea unor asezari rurale cu valori etnofolclorice, culturale si cadru natural pitoresc, organizarea de expozitii artizanale, muzee etnografice, stimularea rapsozilor populari din cadrul acestor localitati rurale. Cu cat elementele etnografice si folclorice sunt mai multe, cu atat atractia turistica va fi mai mare.

Localitatile care isi mentin stilul de viata traditional specific zonei vor deveni localitati turistice permanente deosebit de rentabile pentru comunitatea respectiva ridicand nivelul de trai.