la disciplina Turism Cultural - MUZEUL DIN ARAD

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA

Facultatea de Management Agricol

Specializarea: Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

la disciplina

Turism Cultural

MUZEUL DIN ARAD

Muzeul din Arad a fost deschis in 1893 ca expozitie de relicve al revolutiei pasoptiste, etalata in holul de la etajul II al Teatrului de Stat. Doua decenii mai tarziu, muzeul a fost mutat in nou construitul Palat Cultural (1913), alaturi de filarmonica si biblioteca orasului. Aici au fost amenajate, alaturi de vechea expozitie de relicve, sali de expunere pentru colectia de arheologie si istorie medievala precum si o galerie de arta europeana. In perioada interbelica, au fost adaugate o expozitie de etnografie si doua camere memoriale dedicate oamenilor politici aradeni Vasile Goldis si Stefan Cicio-Pop (1934).
Dupa preluarea puterii de catre comunisti, colectiile si expozitiile de baza au fost reorganizate in spiritul noii ideologii, in 1954-1955 fiind redeschise sectia de istorie veche, "Muzeul Revolutiei de la 1848" si galeria de arta iar in 1956 expozitia de etnografie. In intervalul 1958 - 1988, au fost amenajate sectii ale muzeului in judet: Lipova (Muzeul Orasenesc -1958), Siria (Muzeul Memorial I. Slavici si E. Montia -1960), Savarsin (Muzeul de Arta si Etnografie - 1988) si Minis (Muzeul Viei si Vinului - 1988).
Dupa o reamanejare radicala care a durat mai bine de doi ani, expozitia permanenta de arheologie si istorie din cadrul Palatului Cultural, a fost redeschisa in 1979. Galeria de arta a fost mutata intr-un nou sediu, pe care il ocupa si astazi, unde a fost vernisata in 1984.
In urma schimbarilor politice din decembrie 1989, expozitiile de baza au eliberate de balastul ideologic, iar in 1992 a fost deschisa sectia de stiinte ale naturii si un an mai tarziu cea de istorie interbelica. Galeria de arta, remodelata in intregime, a fost vernisata, in forma ei actuala, in 1998. In decembrie 2004, a fost vernisata expozitia permanenta "Arad - Decembrie 1989".
Din anul 1967 apare publicatia Ziridava care cuprinde articole si studii stiintifice, ilustrand aria de acoperire a sectiilor muzeului. Incepand din 1992 se editeaza revista Studii si Comunicari de Arta si Arhitectura, din 1995 Armonii Naturale, cuprinzand cercetari in domeniul stiintelor naturii, iar din 1999 Zarandul, revista de cercetari etnologice.
Atelierul multimedia Kinema Ikon, infiintat in 1970, editeaza, incepand cu anul 1994, revista Intermedia, si produse hypermedia iar in anul 2003, a reprezentat Romania la Bienala de Arta Contemporana de la Venetia.
La ora actuala, muzeul detine peste 125.000 piese si este un actor foarte activ pe scena culturala aradeana fiind un ferment in reformarea acesteia.

SECTIA DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE

Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 sali de expozitie, situate la primul si al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspre Bd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustreaza evolutia zonei aradene, in contextul istoriei Romaniei, de la primele urme al prezentei umane si pana la instalarea regimului comunist.
Cele mai semnificative piese ale colectiei de arheologie sunt etalate in primele sapte sali. Majoritatea provin din cercetarile arheologice efectuate de specialistii si colaboratorii institutiei pe parcursul ultimului secol.
Unelte cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioara a Crisului Alb (Iosasel-Gurahont) si pe terasele dealurilor care marginesc cursul inferior al Muresului (Conop, Zabrani, Cladova) reprezinta cele mai vechi urme ale prezentei umane in zona noastra. Ele dateaza de acum aproximativ 100.000 de ani.
Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neolitica (mileniile V - IV i.d.Hr.). Ele provin de pe intreg teritoriul judetului de astazi si ilustreaza atat progresele tehnice cat si cresterea demografica inregistrate in zona noastra. Sunt expuse unelte din piatra slefuita, os, corn precum si vase din lut ars, descoperite la Pecica, Sanpetru German si Santana. Remarcabil este un fragment de vas, ornamentat cu o figurina feminina - "Venus de la Sanpetru German" (a doua jumatate a mileniului IV i.d.Hr.). Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II i.d.Hr.) din vestul Romaniei, Pecica-"Santul Mare", este reprezentat printr-o diversitate de piese: vase din lut, unelte si arme din piatra, os, corn si bronz (inclusiv forme de turnare), obiecte de podoaba, accesorii vestimentare si jucarii. Deasemena, sunt expuse si piesele recuperate din depozitul de bronzuri descoperit cu ocazia excavarii fundatiei pentru hotelul "Astoria" din Arad precum si cele din situl de la Varsand (intre acestea, si vestitul car miniatural din lut). Toate acestea ilustreaza inaltul nivel de civilizatie la care au ajuns primele generatii de indo-europeni asezati in zona Muresului inferior.
Cateva piese de exceptie incearca sa sugereze o imagine asupra societatii primei varste a fierului (Hallstatt) (prima jumatate a mileniului I i.d.Hr.) din Campia Aradului: o cununa de laur, provenind dintr-un mormant, descoperit acum peste 100 de ani, in preajma asezarii fortificate de la Santana (cea mai mare din sud-estul Europei, acoperind o suprafata de 78 ha), o spada de fier precum si o urna funerara, descoperita pe teritoriul municipiului Arad. La acestea se adauga piese comune de inventar gospodaresc: vase, rasnite, unelte etc.
Sala dedicata celei de a doua jumatati a mileniului I i.d.Hr. (a doua varsta a fierului - Latène) grupeaza cele mai relevante descoperiri apartinatoare civilizatiilor dacica si celtica. Sunt expuse ceramica, unelte, arme si accesorii vestimentare provenind din necropola celtica din Aradul Nou (mijlocul secolului IV i.d.Hr.), inclusiv inventarulul unui mormant de druid, precum si diverse piese din asezarile si fortificatiile dacice de pe valea Muresului inferior si a Crisului Alb (Varadia de Mures, Savarsin, Pecica, Berindia, Clit). Retin atentia in mod deosebit monedele de argint (imitatii dupa tetradrahme macedoniene) din tezaurul descoperit la Silindia (627 de piese, insumand peste 11 kg). Materialul complementar intregeste imaginea asupra ascensiunii puterii dacilor in prima jumatate a sec. I i.d.Hr., care a culminat cu domnia lui Burebista (cca 80 - 44 i.d.Hr.).
Razboaielor daco-romane (101-102, 105-106) le este alocata o sala speciala. Cele mai semnificative piese, prelevate in timpul cercetarilor arheologice de la Pecica-"Santul Mare" (sit cunoscut deja pentru descoperirile de epoca bronzului), presupusa Ziridava, pomenita de Ptolemeu, ilustreaza nivelul civilizatiei materiale atinse de societatea dacica din zona Muresului inferior in preajma cuceririi romane. Harti si replici dupa piese originale explica sugestiv desfasurarea si importanta razboaielor dacice.
Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrata de o harta murala, macheta unui castru roman precum si de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona aradeana nu a fost parte integranta a provinciei. Aici au continuat sa locuiasca, sub atenta supraveghere romana, comunitati de daci si sarmati.
In epoca marilor migratii (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crisul Alb si Mures a fost dominat succesiv de catre sarmati, goti, huni, gepizi, avari si slavi. Vestigii apartinatoare acestor neamuri (ceramica, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alaturi cele ale polulatiei romanice autohtone. Atrage atentia replica unui cuptor de ars ceramica din asezarea de mesteri olari de la Ceala. Aceasta a functionat in perioada secolelor III - V, producand vesela pentru toate comunitatile asezate in Campia Aradului (sarmati, daci, germanici).
O ampla fresca prezinta situatia geo-politica a spatiului intracarpatic de la cumpana veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustreaza primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclau) si rezistenta formatiunilor politio-militare romanesti (descoperirile din cetatea de pamant dela Arad-Vladimirescu).
Primele informatii scrise despre realitatile din zona aradeana sunt cuprinse in Legenda Sfantului Gerard (1035), paginile referitoare la acestea fiind expuse, in facsimil, alaturi de obiecte de podoaba, piese de cult si ceramica din perioada secolelor XI - XIII.

Primele doua sali de la etajul doi al expozitiei sunt dedicate secolelor XIV - XVII, o perioada framantata, pe parcursul careia partile aradene s-au aflat succesiv in stapanirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Inaltei Porti otomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului roman Mihai Viteazul (1599-1601) pentru a fi, in cele din urma, cucerite de catre trupele habsburgice (1687).
In prima sala sunt prezentate ocupatiile locuitorilor zonei noastre printr-o serie de piese originale, documente, stampe si machete: un plug de lemn, o monoxila descoperita in malul Crisului Alb, unelte de pescuit (plasa, trident, ostie), cani de breasla din cositor si faianta, diplome si sigilii de breasla, macheta unei mori pe apa etc. In continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase harti murale, stampe, documente, machete si piese originale (arme, armuri, truse de parada).

Intrarea in prima sala de epoca moderna este marcata de portretele lui Horia, Closca si Crisan, conducatorii celei mai mari rascoale populare (1784) din secolul european al luminilor. Documentele expuse circumscriu aria de raspandire a rascoalei pe valea inferioara a Muresului si a Crisului Alb. Alaturat, sunt etalate numeroase piese mestesugaresti, documente si planuri care dau masura dezvoltarii economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vanatoare si diploma de oras liber regesc (1834) marcheaza eliberarea orasului de aservirea medievala.
Principalul punct de atractie din cadrul segmentului de expozitie dedicat istoriei moderne il constituie piesele legate de Revolutia europeana de la 1848/49. Este vorba, in primul rand, de obiectele personale ale celor 13 generali din statul major al armatei revolutionare maghiare care au fost executati sub zidurile cetatii Aradului in 6 octombrie 1849. Un abundent material complementar contextualizeaza evenimentele desfasurate in zona aradeana.
Doua momente politice de importanta majora pentru istoria poporului roman - unirea principatelor romane Moldova si Tara Romaneasa (1859) si cucerirea independentei (1877) - sunt ilustrate sugestiv prin harti, documente, fotografii si arme.
Avantul dezvoltarii economice, emulatia miscarii culturale si politice locale din a doua jumatate a secolului XIX pot fi intuite cu ajutorul numeroaselor fotografii de epoca, documente si obiecte tridimensionale expuse in culoarul de acces spre sala Memorandului.
Traveea care prezinta organizarea miscarii muncitoresti aradene subliniaza corelarea ei cu miscarea socialista europeana iar macheta avionului 'Vlaicu 2' aminteste de zborul demonstrativ din 1912 de la Arad al inginerului inventator Aurel Vlaicu.
Sala Memorandului cuprinde fotografii si documente care evoca protestul politic al romanilor la curtea de la Viena (1892) cu privire la drepturile lor nationale. In continuare, ampla prezentare a primului razboi mondial, impreuna cu miscarea voluntarilor si a emigratiei romane au darul sa pregateasca vizitatorul pentru intelegerea procesului istoric al prabusirii imperiilor tarist si austro-ungar.
Sala Unirii ilustreaza desavarsirea procesului de constituire a statului national roman, subliniind rolul marcant al Aradului in cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Garzilor si Consiliilor nationale romane din aceasta perioada ofera o imagine sugestiva asupra mecanismului realizarii marii uniri.
Urmatoarea sala este dedicata perioadei 1919-1947. Este prezentata dezvoltarea economica, politica si culturala a zonei aradene in contextul evolutiei istorice a regatului Romaniei.
Ultimele trei sali gazduiesc o expozitie care, printr-un bogat material fotografic, documente si piese tridimensionale, ilustreaza evenimentele din decembrie 1989 care au rasturnat puterea comunista la Arad.

SECTIA STIINTELE NATURII

Cele patru sali de expozitie ale sectiei de stiinte ale naturii (accesul dinspre Parcul Copiilor) se bucura de cel mai mare aflux de public.
In prima sala sunt ilustrate cunostintele noastre despre univers prin colaje fotografice sugestive reprezentand galaxii, supergalaxii, supernove si sistemul nostru solar. O serie de machete ale unor rachete si nave cosmice puncteaza cele mai importante etape ale evolutiei astronauticii in a doua jumatate a secolului XX.
Sectorul central al expozitiei este ocupat de catre colectia mineralogica si cea ecologica. Sunt etalate esantioane care ilustreaza toate clasele de minerale specifice vestului si nord-vestului Romaniei. Fauna si flora caracteristice judetului Arad sunt prezentate intr-o diorama organizata in functie de formele de relief: zona de ses (balta, stepa, campie), de deal si de munte completata cu reconstituirea unui ecosistem de pestera.
Piesele cele mai semnificative ale colectiei paleontologice, majoritatea provenind din zona aradeana, sunt expuse impreuna cu un bogat material complementar, menit sa ofere o imagine sintetica asupra evolutiei vietii pe pamant.
Ultima sala, a acvariilor, este ocupata de o expozitie de pesti exotici.

SECTIA DE ARTA

Din 1984 Galeria de Arta a Complexului Muzeal Arad functioneaza la etajul II al cladirii situate pe strada Gh. Popa de Teius, nr. 2 - 4 unde poate fi vizitata expozitia permanenta si, in paralel, diferite expozitii de arta, cu caracter temporar.
Expozitia permanenta, reorganizata in anul 1998, este reprezentativa pentru profilul colectiei de arta si pune in valoare printr-o prezentare care combina diacronicul cu sincronicul, cele mai semnificative piese ale acesteia. Parcursul expunerii se desfasoara cronologic, cu repere limitate in intervalul secolelor XVI-XIX pentru arta europeana si secolele XIX-XX pentru arta romaneasca.
Pictura europeana este reprezentata prin cele mai valoroase lucrari care apartin scolilor italiana, flamanda, olandeza din secolele XVI-XVII, realizate de Jacob Gillig, Bartholomeus van der Helst, Jan Steen, Solomon van Ruysdael, David Teniers cel Batran, Gerrit Lundens, Jacopo Palma il Giovanni sau pictori din scoala lui Guido Reni, Corregio, Jan Weenix.
Arta secolului XVIII este punctata prin gravurile lui Johann Elias Ridinger, panzele lui Alessandro Magnasco, Lacroix Marseille, Christian Brandt.
Un spatiu considerabil este rezervat diferitelor centre de influenta artistica din secolul al XIX-lea. Maniera de lucru cultivata si exersata in mediul Academiilor din Paris, München, Düsseldorf, Drezda, Viena, Budapesta este ilustrata prin lucrari semnate Alexander Wagner, Johann A. Gebhardt, Joseph Dannhauser, Hugo Mühlig, Hans Thorma, Olga Wisinger, Markó Károly, Aggházy Gyula, Benczur Gyula, Liezenmeyer Sándor, Barabás Miklos, Munkácsy Mihály, Lotz Károly .
Existenta unei importante colectii de arta decorativa, a permis reconstituirea unor interioare de epoca: Rococo, Empire, Biedermeier, dar si o prezentare comparativa a pieselor de mobilier caracteristice stilurilor europene: Renastere, Baroc, Ludovic XV, Ludovic XVI, Régence, Empire, Biedermeier, grupate pe criterii functionale (stocare, etalare, sedere) .
Colectia de portelan si faianta este reprezentata printr-o micro-expozitie care prezinta creatia unor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen, Viena, Elbogen, Schlagenwald, Sévres, Napoli, Urbino, Wegwood, Herend, Cluj. Pandantul acestei colectii este cea de covoare orientale (Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate in ateliere transilvane, in aceeasi perioada a secolelor XVIII - XIX.
Galeria de arta romaneasca se axeaza pe prezentarea principalelor momente ale dezvoltarii picturii romanesti. Este accentuat aportul personalitatiilor reprezentative pentru inceputurile picturii de sevalet, respectiv cel al pictorilor academisti: C. D.Rosenthal, Gheorghe Tattarescu, Constantin Lecca, Misu Popp, a pasoptistilor: Barbu Iscovescu, Ion Negulici sau cel al primilor peisagisti: Carol Popp de Szatmari, Henric Trenk. Cautarile acestei prime generatii de artisti sunt sintetizate prin opera fondatorului de scoala Theodor Aman, iar mai apoi sunt continuate, insa la un alt nivel, de pictorii intemeietori de traditie artistica si in egala masura inovatori ai limbajului plastic autohton: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian.
Alaturi de creatia unor artisti marcanti ai primei jumatati de secol XX, care prin activitatea lor au integrat, la timpul respectiv, pictura romaneasca in circuitul valorilor europene: Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, sunt expuse lucrari al caror subiect este peisajul in creatia lui: Jean Al. Steriadi, Dumitru Ghiata, Camil Ressu, Nicolae Darascu, Iosif Iser, Vasile Popescu, Samuel Mützner.
Un segment aparte si ilustrativ pentru premisele oferite evolutiei artelor plastice din zona de vest a Romaniei la sfarsit de secol XIX cu prelungiri in primele doua decenii ale secolului urmator, il constituie spatiul in care sunt expuse lucrarile unor reprezentanti ai Centrului Artistic de la Baia Mare: Réti István, Krizsán János, Nagy Oszkár, Perlrott-Csaba Vilmos, Ziffer Sándor - artisti a caror influenta este recognoscibila in pictura aradenilor Petru Feier si Nicolae Chirilovici, amandoi prezenti in contextul dat.
Arta romaneasca contemporana este prezenta printr-un cliseu selectiv, cu referire la tendintele si personalitatile relevante pentru fenomenul artistic al sfarsitului de secol XX: Ovidiu Maitec, Horia Bernea, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Mihai Sarbulescu, Ioana Batranu, Onisim Colta.

Solomon van Ruisdael _ Peisaj de iarna

MUZEUL ORASULUI LIPOVA 

Muzeul este adapostit de casa care a apartinut omului politic Sever Bocu, in perioada 1922 - 1953. Cinci sali ale expozitiei permanente pastreaza inca amenajarile interioare fastuoase comandate de Bocu: parchetul cu intarsii, sobele din faianta vieneza, policandrele si oglinzile din cristal, piese de mobilier.
In expunere se afla colectia de arta donata muzeului de familia Eleonora Costescu si Vasile Varga, in 1980: pictura romaneasca moderna (Ion Andreescu, Nicolae Tonitza, ), pictura din scolile flamanda, italiana, engleza, franceza, maghiara precum si piese de arta decorativa (argintarie, portelan, sticlarie).

MUZEUL I.SLAVICI SI E. MONTIA

Muzeul este gazduit de castelul Bohus, cladire construita in stil neoclasic, incarcata cu o bogata istorie. Aici a fost semnat actul de capitulare al armatei revolutionare maghiare in fata generalilor austrieci si rusi, la 13 august 1849.
Ioan Slavici s-a nascut la Siria, in 18 ianuarie 1848. Casa modesta a parintilor sai nu mai exista. O placa de marmura, asezata de Uniunea Scriitorilor la comemorarea a 25 de ani de la moartea scriitorului (1950), indica ulita pe care se afla casa lui Savu si Elena Slavici. Expozitia dedicata scriitorului cuprinde patru sali in care, prin fotografii, manuscrise, carti si ziare, este evocata personalitatea complexa a acestuia. De o valoare documentara dar si emotionala deosebita este prezenta unei parti din camera de lucru a scriitorului, din perioada anilor 1880 - 1883 pe cand acesta se afla la Bucuresti, gazduindu-l pe Mihai Eminescu.
In 1970 a fost amenajata expozitia permanenta dedicata vieti si activitatii compozitorului Emil Montia (1882 - 1965) care s-a stabilit la Siria din 1906. A fost reconstituita camera de lucru a acestuia, cuprinzand mobilierul original, pianul, vioara, partituri, culegeri de folclor si fotografii de familie.
In parcul castelului se afla statuia Antoniei Bohus, busturile lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Sirianu, Nicolae Stefu si Emil Montia.

MUZEUL VIEI SI VINULUI MINIS

Muzeul, amenajat intr-un tur de forta in anul 1988, prezinta piese arheologice, unelte, instalatii, documente si fotografii privind istoricul viticulturii si vinificatiei referitoare la unul din cele mai vechi areale viticole de pe teritoriul Romaniei, podgoria Minis - Maderat. Exista indicii credibile care vorbesc despre practicarea viticulturii in aceasta zona inca din antichitate. Prima atestare documentara a viilor de la Minis dateaza din secolul XI. Suprafata cultivata a crescut permanent. Astfel, daca sub dominatie otomana, in 1562 se consemneaza 700 de hectare cultivate cu vie, in 1746, la o jumatate de secol de la instaurarea stapanirii habsburgice, existau deja peste 2.000 de hectare de vie, suprafata triplata in secolul XX.
In 1636, principele Gheorghe Rakoczi a cerut saparea in stanca a unei pivnite cu o capacitate de 7000 hl la Mocrea, iar in 1749, contele Grassalkovich a amenajat o pivnita la Minis. In 1878, cand productia de vin a fost foarte mare, s-au construit primele cisterne de beton. Din 1881, s-a infiintat Scoala de Viticultura care a pregatit specialisti in domeniu. S-au infiintat pepiniere la Paulis-Baratca, Ceala si Tarnova, s-au construit doua mari centre de vinificatie la Minis si Baratca si s-a infiintat o Statiune de Cercetari.
Vinurile cu denumire de origine controlata produse aici sunt rosii din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Burgund si albe din soiurile Riesling Italian, Furmint, Muscat Ottonel.
Incepand cu 1744, in zona Minis-Covasant se produce vinul dulce din soiul Cadarca. Cea mai importanta recunoastere a calitatii sale dateaza din 1862, cand la Expozitia Internationala de la Londra, un vin rosu dulce de Minis a fost numit "regele vinurilor".
In perioada regimului comunist, s-a trecut la reorganizarea si exploatarea intensiva a viilor, calitatea pierzand tot mai mult teren in favoarea cantitatii. Dupa 1989, odata cu retrocedarea terenurilor viticole, productia a scazut, iar proiectele de relansare economica si turistica a zonei abia au demarat.

MUZEUL ADAM MULLER-GUTTENBRUNN

Infiintat in 1970 si renovat in 1995, muzeul cuprinde volume, manuscrise, documente, fotografii, mobilier si obiecte personale ale scriitorului nascut la Zabrani in 1852 (casa natala la nr. 316).
fcBanat, autor al unor scrieri autobiografice ("Micul svab - 1910, "Mesterul Iacob si copii sai" - 1918) si al unor romane istorice precum "Clopotele patriei" (1910), "Marea migratie a svabilor" (1913) si "Iosif germanul" (1917). Intre 1919 si 1921 a publicat trilogia "Lenau" ("Casa parinteasca", "Ani demonici", "La inaltime"), dedicata marelui poet german Nikolaus Lenau, nascut, si el, in Banat. Dupa 1870 a locuit si activat la Viena. A fost publicist, critic literar si de teatru, a infiintat primul teatru popular din Viena (Raimund Theater), al carui director a si fost. A murit in 1923.

MUZEUL STIINTELE NATURII TIMISOARA 

Sectia de Stiintele Naturii este urmasul direct al Societatii de Stiintele Naturii din Timisoara (1873-1918), care a focalizat in jurul ei personalitati de seama ale Timisoarei de atunci, ca Dr. V. Szmolay, E. Merkl, Dr. L. Kuhn, Dr. L. Tökés, G. Czirbusz, Zs. Ormós si altii, precum si personalitati mondiale ale vremii, ca E. Holub si altii. Acum mai bine de 125 ani, Societatea de Stiintele Naturii si-a propus cultivarea si raspandirea tuturor domeniilor stiintelor naturii, in general, si cercetarea conditiilor naturale ale Banatului, in special. In acest scop a tinut conferinte de popularizare, a organizat excursii si expeditii de colectare si studiu in Banat, a infiintat Muzeul de Stiintele Naturii, o biblioteca de specialitate, a editat buletinul Societatii, Caiete de Stiintele Naturii, si a intrat in legatura eu alte societati similare, prin corespondenta, schimb de publicatii si vizite. Datorita efervescentei activitatii cultural-stiintifice desfasurate de Societatea de Stiintele Naturii din Timisoara s-a descoperit Banatul din punct de vedere naturalistic, s-au pus bazele unor colectii stiintifice (muzeul, biblioteca), timisorenii au facut cunostinta, printre primii, cu fonograful, microfonul, telegraful, s.a., au folosit in mod public din 1882 telefonia (premiera nationala), iar din 12 noiembrie 1884 au iluminat strazile orasului prin curent electric (premiera europeana), au avut un laborator de analiza a produselor alimentare si a laptelui, o statiune de meteorologie si seismologie, si multe altele, care au facut ca, la sfarsitul secolului trecut, Timisoara sa fie considerat un oras european modern.

In perioada interbelica (1919-1945) colectiile vechi ce s-au diminuat datorita spatiilor inadecvate si daunatorilor specifici, au fost treptat inlocuite cu noile colectii. Se construiesc primele expozitii, iar noile modalitati de expunere, in biogrupuri si diorame, deschid o perioada moderna a muzeologiei romanesti, ai carei mentori spirituali si principali organizatori au fost G. Antipa la Bucuresti si D. Lintia la Timisoara. Dionisie Lintia (1880-1952), vanator, dermoplastician si ornitolog erudit, a condus si a construit Muzeul de Stiintele Naturii pana la sfarsitul vietii lui, a pus bazele celei mai mari colectii de pasari autohtone din Romania, a intocmit primul catalog al acestei colectii, a infiintat Statiunea Ornitologica Jurilovca-Timisoara (prima statiune ornitologica din tara), a participat la organizarea Primului Congres al Naturalistilor din Romania. De numele lui se leaga si infiintarea Statiunii Zoologice de la Sinaia, a Societatii de vanatoare Hubertus, a Societatii de pescuit Somnul din Timisoara, s.a. Lucrarea sa, Pasarile Romaniei, in 3 volume, este cartea de capatai a ornitologilor si cuprinde toate datele stiute in aceasta specialitate pana la el.

In 1954 Muzeul de Stiintele Naturii se muta in Castelul Huniade, etajul II, ca parte integranta a Muzeului Banatean, mai tarziu Muzeul Banatului Timisoara, unde fiinteaza si astazi, cu o dinamica specifica a expozitiilor. La aniversarea Muzeului, in 1973, inventarul Sectiei de Stiintele Naturii se compunea din peste 35.000 de piese muzeale, avea expozitii temporare si itinerante. Dintre cei care au desavarsit aceasta opera culturala inedita amintim pe E. Nadra, Dr. F. König, Dr. Dumitru Spataru, Elena Stratul, C. Riscutia, ca specialisti, pe C. Borsicki, A. Radulescu, I. Szaappanos, D. Dure, ca artisti plastici. In perioada 1984-1985 Sectia de Stiintele Naturii a fost demolata in proportie de 80%, sub impulsul politic al vremii, iar depozite bine amenajate au fost mutate in locuri neadecvate.

Astazi Sectia de Stiintele Naturii ofera vizitatorilor expozitiile permanente 'Flora si fauna Banatului' (ultimul tronson documentar de micro si macrodiorame ale muzeotehnicii romanesti), 'Evolutia omului' (reconstituire revizuita in 1997 dupa modelul initil din 1972), 'Evolutia vietuitoarelor' (idem, sub forma de microdiorame, unicate nationale) si 'Mineralogie' (comlpetare si repunere selectiva in 1998 a materialului din expozitia realizata in anul 1972).
Refacerea circuitului de vizitare pe etajul II este un deziderat major in preocuparile colectivului Sectiei.
Sectia de Stiintele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor stiintifice in colectii, dintre care cele mai semnificative sunt: Colectia de roci si minerale Colectia de paleontologie Colectia de plante presate (Herbarul), Colectia de fluturi (Lepidoptere) -    Colectia de gandaci (Coleoptere) Colectia de moluste exotice (Malacologie) Colectia de pasari (Ornitologie)

Expozitia permanenta 'Flora si fauna Banatului' prezinta dioramatic plantele si animalele caracteristice principalelor ecosisteme naturale existente pe teritoriul Banatului.
Dioramele au caracteristica de a prezenta diverse specii de vietuitoare, naturalizate, in atitudinile lor cele mai caracteristice (de hranire, de odihna, de mers etc.) intr-o ambianta ce prezinta, plastic, mediul specific de viata al speciilor respective.
Biotopurile ilustrate in cadrul expozitiei sunt mlastina, campia, silvostepa, padurea de foioase, padurea de amestec; primele diorame au fost realizate in anii 1954-1955 de catre colectivul de atunci, condus de ornitologul Dionisie Lintia.
Dintre elementele de flora spontana prezentate in expozitie enumeram: Pinus nigra ssp Bannatica, Ruscus aculeatus, Haedera helix, precum si numeroase specii de stepa (graminee) si specii de mlastina.
Speciile de pasari expuse sunt numeroase si fac parte din valoroasa colectie 'Dionisie Lintia', detinuta de Sectia de Stiintele Naturii a Muzeului Banatului Timisoara.
In biotopul de mlastina, respectiv in diorama si biogrupurile aflate in expozitie, sunt expusi reprezentanti ai starcilor (starcul rosu, starcul cenusiu, starcul pitic, starcul de noapte), specii de rate salbatice, garlite, cocori, fluerari, nagati, lisite. Dintre mamiferele acvatice sunt expuse vidra si bizamul, iar dintre reptile broasca testoasa de apa, serpii de apa (preparate umede), precum si specii de pesti, reprezentanti ai tuturor speciilor de apa dulce (preparate umede).
Fauna de campie este reprezentata prin numeroase specii de pasari: dropia (specie ocrotita prin lege), potarnichea, prepelita, ciocarlia, cotofana, cioara, soimuletul de seara, vinderelul etc. Dintre mamiferele din zona de campie sunt expuse: iepurele, nevastuica, dihorul, vulpea.
Dintre speciile de mamifere caracteristice zonelor de padure sunt expuse: caprioara, cerbul lopatar, mistretul, viezurele, pisica salbatica, jderul de copac, cerbul carpatin si lupul.
Diorama care reda Zona Domogledului prezinta broasca testoasa de uscat, serparul si vipera cu corn (specii ocrotite).
Un biogrup deosebit este cel care prezinta pasarile malurilor abrupte ale raurilor: albinarelul si randunica de mal.
Hoitarul, corbul, pajura de campie sunt specii de pasari ocrotite prin lege, prezente in expozitie. Sunt de asemenea, expuse numeroase specii de pasari rapitoare de zi, ocrotite pe plan european, grup foarte bine reprezentat in colectia ornitologica 'Dionisie Lintia', detinuta de Sectia de Stiintele Naturii a Muzeului Banatului Timisoara. Sunt expuse si piese cu valoare de document faunistic: vulturul barbos sau zaganul, vulturul plesuv negru si codalbul, precum si cativa reprezentanti ai pasarilor rapitoare de noapte: buha, huhurezul de padure etc.

Expozitia permanenta 'Evolutia omului' prezinta unele dintre cele mai importante aspecte referitoare la originea si evolutia speciei umane, date ce au fost oferite, de-a lungul timpului, de catre stiinta antropologica.

Ideile tematice ale expozitiei sunt acelea ca omul provine dintr-o specie de maimute, ce a trait cu peste 30 de milioane de ani in urma, la a carei hominizare au contribuit mersul biped si munca - cea care a constituit o sansa de supravietuire; omul a aparut nu ca un 'accident', ci ca un rezultat necesar al intregii evolutii a regnului animal; specia stramos nu a fost un caz singular, ci doar unul dintre numerosii participanti la 'cursa pentru hominizare'; fiecare dintre trasaturile, anatomo-fiziologice si comportamentale, umane este rezultatul a numeroase directii si variante in procesul evolutiv.

Este expusa o suita de 12 statuete, care redau evolutia infatisarii fizice a hominizilor, adaptarea progresiva la pozitia si mersul biped, cresterea taliei, micsorarea fetei si cresterea cutiei craniene.  Un panou de mare dimensiune prezinta filogenia primatelor si a hominizilor fosili, cu ajutorul unor decupaje, din pictura pe sticla, ce redau treptele evolutiei lui Homo sapiens. Este prezentata o pestera la scara redusa, in care este sugerata viata si activitatea omului in paleolitic.  Panoul intitulat 'Arta rupestra franco-cantabrica' reuneste reproduceri ale unor desene, executate de omul preistoric, care au fost descoperite in pesteri din Franta si Spania. Sunt expuse de asemenea 'Reconstituiri antropologice' si panoul 'Modificari evolutive ale formei si dimensiunilor oaselor craniene la maimute si om', care subliniaza o data in plus ideile tematice ale expozitiei. Expozitia a fost reconstruita, cu unele modificari, in 1997, dupa modelul initial realizat in anul 1971; conceptia stiintifica si reproducerile plastice ale modelului initial au apartinut antropologului dr. Cantemir Riscutia si d-nei Ina Riscutia.

Expozitia permanenta 'Evolutia vietuitoarelor a fost redeschisa in 1997, fiind reconstituita dupa modelul initial realizat in anul 'Centenarului' Muzeului Banatului Timisoara (1973).

Evolutia plantelor si animalelor este prezentata sub forma de microdiorame, reprezentand fiecare dintre cele 12 perioade ale erelor paleozoica, mezozoica si neozoica.

Procesul evolutiv fiind de lunga durata, in microdiorame este surprins cel mai reprezentativ moment al vietii din fiecare perioada geologica; sunt, de asemenea, sugerate fenomenele geologice semnificative desfasurate pe Terra cu milioane de ani in urma.

In microdiorame sunt expuse mulaje ce reproduc diverse specii de plante si animale, iar in vitrinele alaturate sunt expuse, pe langa mulaje, fosile caracteristice perioadelor respective.

Era paleozoica este redata prin sase microdiorame. Primele trei perioade - Cambrian, Ordovician, Silurian - prezinta viata subacvatica, cu specii de alge verzi, brune, albastre si rosii, iar dintre nevertebrate: Trilobiti, Celenterate, Moluste. In Silurian isi fac aparitia primele vertebrate - Pestii Agnata. In diaroma cu Devonian sunt expusi reprezentanti ai primelor vietuitoare de uscat: Stegocephali si Psilophite primitive. Perioada Carbonifera este reprezentata de o vegetatie luxurianta de Criptograme vasculare si Gimnosperme; tot acum incepe evolutia vertiginoasa a insectelor si a numeroase specii de animale amfibii. Era paleozoica este caracterizata de existenta trilobitilor, care la sfarsitul Permianului dispar; tot in Permian isi fac aparitia reptilele.

Era mezozoica este era Amonitilor, Belemnitilor si a reptilelor uriase; in aceasta era geologica Reptilelele vor fi adaptate si raspandite in toate mediile de viata; in Jurasic apar primele plante cu flori, diverse specii de conifere, iar spre sfarsitul perioadei apar pasarile. Este expus mulajul speciei Archaeopterix. In era mezozoica apare prima specie de mamifere - Trytilodon; mamiferele vor fi in plina evolutie in era urmatoare.

Neozoicul este prezent in expozitie prin trei diorame; lumea vegetala si animala este in aceasta era tot mai asemanatoare celei din zilele noastre. In Paleogen, marile, in retragere, lasa locul unor zone intinse de mlastina, in care se dezvolta specii de plante cunoscute si in prezent (trestie, papura, nufar); mamiferele au numerosi reprezentanti (Xiphodon, Calicotherium, Paleomastodon). In Neogen climatul este umed si cald; in aceasta perioada se instaleaza paduri de tip actual. Proboscidienii sunt reprezentati prin specii de dimensiuni mari (Deinotherium, Mastodon). Este expus un molar de Mastodon descoperit la Moldova Noua (judetul Caras-Severin). Catre sfarsitul paleozoicului apar, dintre speciile de Primate, maimutele antropoide (Dryopitaecus). Ultima perioada, Cuaternarul, este caracterizata prin perioade glaciare si interglaciare; vegetatia este asemanatoare in aceasta perioada cu cea alpina de astazi: jnepenisuri, mesteacan pitic etc. In emisfera nordica au trait mamutul, cerbul gigant, ursul de pestera, rinocerul lanos. Sunt expuse resturi fosile de mamut (Mammuthus sp.) gasite la Jimbolia (judetul Timis), fosile de urs de pestera (Ursus spelaeus) gasite in apropiere de Resita (judetul Caras-Severin) si un cap de zimbru fosil (Bison priscus) descoperit in albia raului Bega, la Balint (judetul Timis).

Colectia de roci si minerale cuprinde peste 3.000 de esantioane provenite in marea lor majoritate din regiunile miniere din Romania, dar si din Brazilia, Australia, California, Muntii Urali etc. Muntii Banatului sunt bine reprezentati. De aici provin esantioane ce s-au descris pentru prima data: locus tipicus, andraditul in 1800, ludwigitul in 1874, warthaitul in 1925 la Ocna de Fier, dogneceaitul in 1884 la Dognecea. Alte valori incontestabile ale colectiei sunt reprezentate de raritatile: petrowskitul, dioptazul, fulöppitul etc. De asemenea se remarca in colectie macla japoneza a cuartului, ce prin marimea cristalelor depaseste exemplarele similare din alte zone ale globului, precurn si macla coaxiala a cuartului cu concresteri radiare (macla C. Gruescu) care a fost identificata pana-n prezent doar la Ocna de Fier din Banat. In cea mai mare parte, colectia de minerale a fost obtinuta prin donatii si achizitii de la colectionarul mineralog Constantin Gruescu din Ocna de Fier, Judetul Caras-Severin.

Colectia de Ornitologie cuprinde peste 3.000 de piese muzeale, fiind compusa din colectia stiintifica, balguri, aranjate in ordine sistematica, precum si pasari naturalizate, montate, pentru expozitii. Colectii anexe sunt ouale si oasele pasarilor. Este considerata ca cea mai mare colectie autohtona de pasari din Romania, care s-a format prin stradania unor pasionati ca D. Lintia , E. Nadra, Ing. S. Pascovschi, Ing. M. Telegut, Ing. C. Suboni etc. Intalnim aici numeroase specii raritati, aparitii accidentale, ca Bubulcus ibis, Melanitta fusca, Surnia ulula, monumente ale naturii, ca Egretta garzetta, Aegypus monachus, Aquila chrisaeëtus, numeroase exemplare documentare pentru Romania. Colectia a fost catalogata in 1972.

Colectia de Lepidoptere este cea mai de searna colectie regionala din Romania, cu specii reprezentative, in special, pentru Banat. Cuprinde peste 25.000 exemplare, apartinand la 1.750 de specii. Peste 200 de specii si subspecii sunt considerate de mare valoare faunistica, raritati, unicate, endemisme, specii periclitate si in regres. Dintre colectionarii acestei colectii ii amintim pe E. Kraushaar, N. Káldor, S. Fenichel, Dr. N. Savulescu, Dr. A. Bostan, Dr. A. Popescu-Gorj si Dr. Fr. König, care a colectat 90% din materialul existent si l-a catalogat in 1975. Semnalam urmatoarele prezente in colectie: holotipul si alotipul speciei Erebia melas runcensis König, metatipul speciei Erebia melas carpathicola Popescu-Gorj et Alexinschi, paratipul speciei Erebia melas f. Königella Popescu-Gorj, Xylena lunifera (primele exemplare din Europa), Eudia spini (specie disparuta din fauna Romaniei) etc.

Bibliografie

www.studentie.ro

www.wikipedia.ro