Circuite turistice in Delta Dunarii

Lucrare de specialitate

Circuite turistice in Delta Dunarii

Argument

Am ales aceasta lucrare deoarece Delta Dunarii este a doua ca marime din Europa (dupa cea a fluviului Volga), prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific, turistic si economic, prin bogatia si frumusetea peisajelor, dar si prin fauna sa. Ca regiune in continua consolidare, Delta Dunarii constituie un loc favorabil pentru dezvoltarea unei flore si faune unice in Europa, cu numeroase specii rare.

Are o suprafata de 4.152 km, cea mai mare parte fiind pe teritoriul Romaniei. Principalele cursuri de apa sunt cele trei brate de varsare ale Dunarii in mare si care formeaza delta: Sfantu Gheorghe(cel mai vechi), Sulina si Chilia(cel mai tanar).

In Delta Dunarii traiesc aproximativ 15 000 de locuitori de nationalitati diferite: 80%- romani, 10% lipoveni, 10% ucraineni. Intre ucraineni si lipoveni exista diferente foarte clare de limba, obiceiuri, traditii si chiar de infatisare fizica. Specific satelor din Delta sunt casele cu acoperisul din stuf, care au un farmec rustic aparte.

Cap.1 Delta Dunarii.Scurt istoric.Prezentare generala

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.

O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea

BIODIVERSITATEA. Operatiunile de inventariere a speciilor de plante si animale din Delta Dunarii efectuate sub conducerea Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), au dus la identificarea a 5200 specii, ceea ce reprezinta o biodiversitate remarcabila. Desigur, numarul total de specii este mai mare, cercetarile viitoare urmand sa-l precizeze. Printre cele 29 regiuni umede din jurul Marii Negre aflate in atentia forurilor mondiale pentru protectia naturii, Delta Dunarii ocupa locul intai, nu numai ca suprafata, dar si ca biodiversitate. Prezenta unui numar atat de mare de specii se datoreaza atat mozaicului de biotopi care ofera cele mai diferite conditii, de la cele pur acvatice, la cele palustre, saraturi, dune de nisip uscate, asezari omenesti etc., cat si pozitiei geografice la interferenta stepelor pontice, padurilor central-europene, regiunilor balcano-moesice si mediteraneene.

FLORA DELTEI DUNARII. Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand elemente eurasiatice (28%), estice (24%), europene (14%), cosmopolite si adventive. Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

VEGETATIA. In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei.

  Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

PLAURUL. Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

FAUNA. Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit. O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii. In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

ISTORIC.'Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ' - nota Herodot din halicarnas in Istorii (484-425 i.H.), cea mai veche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso (cca 10-15 d.H) remarca si el ca 'Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum'.

Cap.2 Dunarea.Prezentare

Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul 'drumului mare' cunoscut, apreciat si 'batut' de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. 'Istros' in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, 'Phisos' la fenicieni, 'Danare' - 'Donaris' traco-get, 'Istrus' - 'Histr' - 'Danubius' pentru romani, 'Rio Divino' de la curtea lui Carol Quintul si 'Le roi des fleuves de l'Europe' in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.

'Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei' (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 i.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv 'Gura sfanta'; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!

Vom intelege, daca tinem seama de varful 'deltei' - triunghiul asemanator literei grecesti care ii-a fost nasa - acolo unde se produce prima bufurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca. 6.300 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna ca in doua minute se scurge o catitate de apa suficienta consumului pentru o zi a unui oras de peste 1.000.000 de locuitori; apa ce transporta in fiecare secunda aproximativ doua tone de aluviuni in suspensie.

DUNAREA, 2858 Km lungime, 817.000 Kmp suprafata bazinului (8% din suprafata Europei), se situeaza, printre fluviile Terrei pe locul 15 ca lungime si pe locul 17 ca suprafata a bazinului. Numele fluviului provine din latinescul Danubius dar, in antichitate se folosea frecvent si numele Istros sau Ister. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra (simpla coincidenta ? ), dupa ce traverseaza Europa de la nord-vest spre sud-est, creind un culoar natural utilizat in decursul timpurilor ca principala artera de comunicatie. Lungimea navigabila este in prezent de 2575 Km, cea mai mare parte din acest traseu fiind accesibil numai navelor fluviale. Realizarea canalului Dunare-Mein intre Regensburg si Bamberg pe o lungime de 204 Km. , continuat cu Rhinul, a inaugurat o noua artera transeuropeana de transporturi navale care leaga Marea Neagra cu Marea Nordului. Cursul Dunarii este, aproape in intregime, artificializat prin lucrari hidrotehnice de indiguire si de constructie a 45 baraje cu formarea a tot atatea lacuri de acumulare, cel mai mare fiind lacul Portile de Fier I (140 Km lungime).

DELTA DUNARII incepe la prima despletire a bratelor numita ceatalul Ismail. Printre deltele Terrei se incadreaza in tipul lobat , iar ca dimeniuni se afla pe locul 21. Cei aproximativ 300 de afluenti asigura, la intrarea in delta un debit lichid mediu multianual de 6430 mc/sec. Debitul maxim a fost inregistrat in anul 1897 cand a atins valoarea de 17.900 mc/sec., iar cel minim a fost de 1280 mc/sec., inregistrat in anul 1942. Regimul nivelurilor la intrarea in delta prezinta un comportament polifazic, cu cresteri si descresteri repetate in cicluri cu amplitudini si durate foarte diferite de la an la an. Oscilatiile quasi-permanente ale nivelului apelor impun nota hidrologica specifica a deltei. Maximele cele mai frecvente se inregistreaza primavara si la inceputul verii, iar minimele cele mai frecvente, toamna si iarna. Reteaua hidrografica este reprezentata de bratele Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, precum si de canalele, garlele si sahalele dintre acestea, in lungime totala de cca. 3500 Km.

Bratul Chilia incepe la M.43 unde se afla Ceatalul Ismail si are o lungime de 121 Km pana la gura de varsare a bratului Stambulul Vechi din delta secundara Chilia. Bratul asigura, in prezent, scurgerea a 55% din debitul total al Dunarii la varful deltei*. Specificul bratului este dat de cele doua difluente, prima intre Pardina (Km 76) si Chilia Veche (Km 46), iar cea de a doua intre Km 38 si Periprava (Km 22). Aceste despletiri cu ostroavele dintre ele reprezinta delte secundare vechi ale bratului Chilia. In aval de Valkov se afla varful deltei secundare Chilia care a inceput sa se formeze la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ajungand, in prezent la o suprafata de 400 Kmp, avand un ritm mediu de crestere de 1,8 Kmp pe an. Cea mai mare parte a deltei secundare Chilia se afla pe teritoriul Ucrainei.

Bratul Sulina incepe la Ceatalul Sfantu Georghe aflat la M.34. Initial avea o lungime de 84 Km, era meandrat si foarte putin adanc. Bratul Sulina a fost amenajat pentru navigatie incepand din anul 1857 prin dragaje, iar din anul 1868 prin taierea buclelor meandrelor. Lucrarile au fost incheiate in anul 1902, cand bratul Sulina era scurtat cu 21 Km., fiind complet rectificat si transformat in canal navigabil pentru nave oceanice. Aceste lucrari au fost primele interventii antropice cu efecte majore in transformarea structurii si functionarii sistemului deltaic. In prezent transporta cca. 22 % din debitul total al bratului Tulcea. In aval de orasul Sulina bratul se continua cu un canal protejat de diguri, care inainteaza in mare aproape 8 Km. La gura canalului se acumuleaza sedimente nisipoase si maloase formanduse o bara care trebuie dragata continuu pentru asigurarea adancimii minime de 11m necesara accesului navelor marine.

Bratul Sfantu Gheorghe incepe la ceatalul cu acelasi nume (M.34), are o lungime totala de 110 Km si transporta cca. 23% din debitul bratului Tulcea. Nu prezinta difluente. In aval de Km. 85 meandreaza larg formand 7 bucle de meandru, cea mai mare fiind intre Km. 85 si Km. 64, cunoscuta sub numele de meandrul Murighiol. In perioada 1983 ? 1985 aceste meandre au fost taiate pentru scurtarea traseului navigabil. Bratul se termina cu o delta secundara mica a carei suprafata este, in pretzent, de 13 Kmp. Delta a inceput sa se formeze la inceputul secolului trecut, dezvoltandu-se cu un ritm mediu multianual de 0,07 Kmp pe an. Delta secundara Sfantu Gheorghe este barata de insula bariera Sacalin.

Cap.3 Formele de turism din Delta Dunarii

3.1. Sejur pentru odihna

Practicat prin intermediul companiilor de turism, in unul din hotelurile de pe teritoriul rezervatiei sau folosind hotelurile plutitoare.

Hotel plutitor: 3 stele ***

4 camere cu pat dublu,6 camere cu 2 paturi,10 bai cu dusuri si grupuri sanitare

meniu complet

3.2. Turism specializat

Turism stiintific practicat de ornitologi, specialisti, cercetatori, studenti

In afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul Gheorghe. care confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta. Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot trezi interesul urmatoarele informatii:

- In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VII-VI inainte de Cristos

- In zona malului sudic al Bratului Sf. Gheorghe au fost localizate 3 fortificatii romane la Mahmudia, Murighiol si Dunavatul de Jos

- Pe grindul Letea, Caraorman, in comuna C.A. Rosetti si in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie

- HISTRIA – cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km! In secolul al VI-a urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus, obligind locuitorii sa se retraga in zone mai linistite.

Turism rural

In cadrul caruia turistii sunt gazduiti si ghidati de localnici. Peisajele Deltei Dunarii, bogate in istorie, traditie si natura unica, asteapta sa fie descoperite de catre vizitatori. Reteaua de turism rural ofera posibilitatea achizitionarii de pachete turistice prin agentiile de turism partenere. Se pot selecta o multitudine de circuite. Aceste pachete includ tot serviciul existent in mediul rural: cazare, masa, transport, ghidaj, documentatie, etc.

Pentru practicarea sporturilor nautice

Pretul este in RON / ambarcatiune

La tarifele de inchiriere se adauga contravaloarea combustibilului efectiv consumat ( benzina + ulei) la fata locului - 4 RON /litru.

Nu se inchirieaza ambarcatiuni cu motor fara barcagiu.

Cap.4 Valorificarea potentialului turistic antropic si natural

4.1. Cadrul natural

Sosita la Patlageanca cu 6400m³/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km². De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.

De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Comform datelor existente, primele semne de civilizatie din Delta Dunarii sunt cele lasate de grecii din Miletul Asiei Mici care au inceput colonizarea tinuturilor dobrogene acum 2600 de ani in urma. In prezent marea majoritate a locuitorilor din Delta o reprezinta comunitatea rusilor lipoveni si cea a ucrainenilor care au venit in valuri succesive. Astfel, in secolul XVIII, cazacii din imprejurimile Nistrului au ajuns in divergenta cu puterea tarista care nu le respecta drepturile si libertatile, o parte din ei cautandu-si alta patrie. Ei au patruns in Delta in anul 1709, sub conducerea cazacilor din tinutul Zaporoje. Turcii au cazut la invoiala cu acesti razboinici incercati si bine organizati ca, in schimbul sprijinului oferit in eventualele razboaie cu rusii, acestia sa primeasca o relativa independenta, pamant, si dreptul la pescuitul liber. In decursul anilor au existat numeroase tulburari, lucru care totusi nu i-a determinat pe acestia sa paraseasca meleagurile Deltei. Rusii lipoveni s-au stramutat din Rusia tarista in mai multe valuri, refugiindu-se de prigoana religioasa pe teritorii care la vremea aceea erau sub stapanirea otomana. In Delta acestia au sosit in jurul anului 1772 dobandind, dupa o intelegere cu turcii ce stapaneau la aceea vreme Dobrogea, o totala libertate religioasa in schimbul sprijinului armat impotriva rusilor. Ambele comunitati, lipovenii si ucrainenii, si-au pastrat in mare parte traditiile si limba, astfel ca aici se pot, inca, asculta vechile cantece lipovenesti si ucrainene cu armosca si toba, instrumente comune ambelor etnii. Trebuie spus ca acestia sunt sub influenta bisericii de rit vechi, unde ca o particularitate, calendarul religios este cu 14 zile in urma celui laic. Alaturi de acestia, convietuiesc si alte nationalitati ca romanii, turcii, grecii, etc.

Locuitorii Deltei Dunarii se ocupa indeosebi cu pescuitul, cu cresterea animalelor, si, in ultimul timp, cu turismul. Numarul locuitorilor Deltei este 14000, acestia traind la sate iar o parte de 5000 de locuitori locuiesc in singurul oras al Deltei – Sulina.

Intreaga Delta a Dunarii a fost declarata 'rezervatie a biosferei'. In plus, au fost precizate si incinte strict protejate: Rosca - Buhaiova – Letea, Sacalin - Zatoane, Raducu, Nebunu, Rotundu, Potcoava, Vatafu - Lunguletu, Caraorman, Saraturi Murighiol, Erenciuc, Belciug, Popina, Capul Dolojman, grindurile Lupilor, Chituc si Istria - Sinoe.

Delta Dunarii este cunoscuta ca un paradis al pasarilor. Renumele se datoreaza celor peste 300 de specii (dintre care 70 sunt extraeuropene) pe care le putem intalni aici si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. De exemplu, colonia de pelicani din zona Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa. In Delta Dunarii se intalnesc pasari - monument al naturii: pelicanul cret, pelicanul comun, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare, piciorongul, ciocintorsul, califarul rosu, vulturul codalb.

Grindurile (aluviuni depuse de-a lungul timpului de fluviu sau de mare sau fragmente de ses ramase intre ape) sunt una dintre principalele forme de relief ale deltei. Cele mai importante sunt: Letea (cel mai reprezentativ grind maritim, cu 20 km lungime si 15 km latime), Caraorman (aflat in sudul bratului Sulina), Stipoc si Crasnicol.

Plaurii - insulele plutitoare

Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi (tulpini subterane) de stuf, in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Cea mai larga dezvoltare a plaurului se gaseste in complexul lacustru Rosu-Puiu-Lumina.

Rezervatia Perisor-Zatoane

Este o rezervatie faunistica in estul depresiunii Dranov (in sudul localitatii Sf. Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic.

Rezervatia Periteasca-Leahova

Se afla in complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde se intalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase precum si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna.

Rezervatia Rosca-Buhaiova-Hrecisca

Se afla in depresiunea Matita, intre grindurile Letea si Chilia, avand o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste in fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni.

Padurea Caraorman

Padurea Caraorman (in etimologia turca, Padurea neagra) s-a dezvoltat pe un teren nisipos de origine marina s-a dezvoltat o padure de stejari. Stejarii vechi, cu ramuri impunatoare si vegetatia bogata fac o umbra atat de deasa incat exista locuri foarte intunecoase, care au dat de altfel numele padurii. O mare curiozitate a locului sunt lianele de origine mediteraneana, cu o lungime de 25 de m (unica in Europa) care ating aici limita nordica de raspandire. Lianele si celelalte plante agatatoare (vita-de-vie salbatica, iedera, hameiul si curpenul) confera acestei paduri un aspect subtropical.

In Padurea Caraorman se pot vedea stejari seculari de peste 25 de m inaltime, ulmi, salci, plopi albi si negrii, arini, frasini pufosi, acestia din urma fiind o raritate botanica. Aici cuibareste vulturul codalb. In locul cunoscut drept 'Fantana Vanatorilor' se gaseste cel mai mare stejar din Delta, cunoscut drept „Stejarul ingenunghiat” datorita crengilor intinse si pe pamant si care are o varsta de 400 de ani si o circumferinta de patru metri.

Padurea Letea

Este o rezervatie forestiera situata pe grindul cu acelasi nume, la 7 km sud de localitatea Periprava.. Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se incolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii intalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii.

Plaja din Caraorman

'Fazenda beach' este locul preferat de turistii care vin la Caraorman pentru a face plaja si pentru a inota in siguranta. Apa este limpede si curata, malul lin, cu panta domoala si absenta curentilor permit copiilor si incepatorilor sa inoate in siguranta. Sezonul de plaja este din luna iunie si pana la inceputul lui septembrie.

Una din principalele atractii ale Deltei Dunarii este pescuitul.

1. Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.

2. Mila 23 - peste mic

Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus, stilul la plumb usor in sens de curgere.

3. Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban (dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialist Petrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg ) biban si rosioara la locurile cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.

4.2. Cadrul antropic

I. Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole.

Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

II. Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu ¾ din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in 'Geografia Fizica', precizeaza ca 'un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid'. Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.

Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.

Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:

-Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;

-Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.

-Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;

-Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;

-alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului ( Se pot solicita trasee de 1, 2, 3…..zile, de la Vasilica)

Desi su aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea cuprinde urmatoarele sectii: stiintele naturale (ce infatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul zonei), etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si contemporana);

Basilica Niculitel (la 15 km de Isaccea) este cea mai veche constructie de acest gen cunoscuta pana in prezent in tara noastra. Este un unicat arhitectonic in Europa. Basilica si cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa 370 d.Hr.).

Manastirea Cocos (situata la 8 km de Isaccea la 9 km nord-est de satul Nifon) a fost ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane.

Manastirea Celik Dere (in satul Telita, comuna Frecatei ,la 22 km de Isaccea) a fost construita intre 1841-1844 de calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.

Moscheea lui Ali Gaza Pasa-Babadag (la 35 km sud de Tulcea) este cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. XVII). Are un mineret de 35 m inaltime.

Vestigii Istorice in Delta Dunari

ENISALA -(la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor asezari traco-getice (sec IX-VII i.Hr.) getice (sec. IV i.Hr.), cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea (sec. IV-III i.Hr.) si un cadru roman.

FORTIFICATIA TROESMIS - (la 3 km de comuna Turcoaia)- cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de 'municipium'. Intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea.

FORTAREATA NOVIODUNUM, ISACCEA - cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr. A avut un important rol strategic - comercial fiind ridicata la rangul de 'municipium'; cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile.

FORTAREATA ARRUBIUM, MACIN - castru, asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine.

CETATEA DINOGETIA, GARVAN - numele ei a fost mentionat pentru prima data de catre Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare 'Geographia' (sec. II d.Hr.). Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284-305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII.

Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.)

Edificii religioase Delta Dunarii

BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pana in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.)

MANASTIREA COCOS -(la 8 km - Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influentate din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane.

MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.

MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. xVII). Are un minaret de 23 m inaltime.

Muzee Case memoriale Delta Dunarii

MUZEUL DELTEI DUNARII, TULCEA - cuprinde urmatoarele sectii: Stiinte naturale (infatiseaza flora fauna Deltei; include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii dar si exemplare exotice);istorie si arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei);etnografie si arta populara, arta plastica (include o colectie grafica moderna si contemporana)

CASA MEMORIALA 'PANAIT CERNA', CERNA - aici s-a nascut, a copilarit Panait Cerna, poet cu o rara sensibilitate, adanca reflexie (1881-1913).

Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Jurilocva

Monumente Delta Dunarii

MONUMENTUL EROILOR DE PE COLNICUL HOREI, TULCEA - inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

Altee monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta tarii); Statuia lui Mircea cel Batran, Tulcea (inchinata marelui voivod roman, 1386-1418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana; sculptor Ion Jalea).

Cap.5 Gastronomie.Mancaruri traditionale cu specific din Delta Dunarii

Delta Dunarii - Gastronomie

Restaurantele din Delta servesc preparate culinare dupa retete clasice autohtone si internationale. Dar este locul aici sa incercati si meniuri specifice: crap la protap, peste prajit (cu mamaliguta si mujdei de usturoi), plachie, raci fierti, pui de balta. In gospodariile localnicilor carnea de peste este folosita si sub forma de tocatura (chiftele, ardei umpluti, sarmale in foi de varza).

Delta Dunarii este raiul pasarilor si al pestilor. Este faimoasa nu numai pentru frumusetea ei, unica in Europa si in lume, ci si pentru mancarurile pe baza de peste care se prepara aici. Anumite specii de peste, care traiesc numai in delta sau care migreaza aici din Marea Neagra in anumite momente ale anului, sunt renumite pentru gustul lor deosebit, care se datoreaza de asemenea si priceperii cu care le gatesc localnicii.

Multi straini care au vizitat Delta Dunarii au fost uimiti de multitudinea de specii de peste de aici, cat si de mestesugul pescarilor si de ambarcatiunile lor exotice, dar mai ales de marimea sturionilor de aici (care uneori cantaresc chiar si 300 de kilograme) si de caviarul romanesc, care este mai mare decat cel rusesc si care se gaseste din belsug.

Intr-un ceaun imens sustinut de pirostrii deasupra focului se fierbe apa cu legume, apoi se adauga pesti mici de specii diferite (chiar 10-15 specii). Lichidul este strecurat si pestii sunt aruncati. Bucati mari de sturion, crap sau stiuca sunt apoi fierte in aceasta supa. Intre timp, se prepara o saramura, din peste prajit pe carbuni incinsi si apa cu sare.

Ciorba de peste se mananca separat: intai se mananca supa, cu o lingura de lemn, apoi bucatile de peste, peste care se presara ardei iute sau usturoi. La final, saramura preparata din bucati de crap fierte se serveste cu mamaliga si sos de usturoi

Reteta traditionala din zona Deltei Dunarii

Ciorba de peste dreasa ca la Sulina

Durata

1 h20 min

Ingrediente:

1,5 kg, peste, 150 gr. morcovi, 250 gr. ceapa, 100 gr. albitura, 400 gr. cartofi rosii, 300 gr. smintina sau iaurt, 3 oua, 2 legaturi verdeata, 100 ml ulei, lamiie si sare dupa gust

Mod de preparare

Morcovii, ceapa si albitura se curata, se spala, se taie julien si se calesc in ulei, prin inabusire, pina ce incep sa se inmoaie. Se stinge cu apa clocotita, si se continua fierberea. Cartofii curatati, spalati si taiati in cubulete, se pun la fiert cu legumele. Dupa ce au fiert 10-15 minute, se pune pestele curatat, spalat si portionat, rosiile taiate in bucati, sarea si bulionul si se lasa sa fiarba circa 10 minute. Se acreste cu zeama de lamaie. Ouale batute cu putina sare se amesteca bine cu smintina, se subtiaza cu zeama si se toarna treptat in ciorba fierbinte, amestecindu-se usor. Se adauga o legatura de verdeata taiata marunt si se mai da o data in clocot. Restul de verdeata se presara in farfurie.

Cap.6 Programul excursiei.Itinerar.Trasee turistice

LEGENDA:

Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea

Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

Jurilovca - Gura Portitei  

Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan  

ALTE TRASEE:

Traseul nr. 1:

Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan -

Traseul nr. 2:

Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea

Traseul nr. 3: 

Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Imputita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea

Traseul nr. 4: 

Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei

Traseul nr. 5: 

Jurilovca - Gura Portitei

Traseul nr. 6: 

Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere

Traseul nr. 7:  

Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada

Traseul nr. 8: 

Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche

Traseul nr. 9: 

Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche

Traseul nr. 10:

Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade –Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 11: 

Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca - Periprava

Traseul nr. 12: 

Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia – Periprava

Traseul nr. 13: 

Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - garla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan

Traseul nr. 14: 

Traseul turistic Jurilovca – Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca

Traseul nr. 15: 

Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 16: 

Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23

Traseul nr. 17: 

Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca – Imputita - cordon litoral – Tataru - loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 18: 

Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu – Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.

Traseul nr. 19: 

Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches – Lac Telincea

Concluzii

AVANTAJE TURISTICE FATA DE ALTE ZONE : In Delta Dunarii puteti efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se puteti precatica sporturi nautice , si nu in ultimul rand puteti vana .

ANEXE