Turismul in arii naturale protejate

Turismul in arii naturale protejate

Turismul rural este considerat a cuprinde, in sens foarte larg, recreerea in decor rural sau mediu rural in scopul participarii sau experimentarii unor activitati, evenimente sau atractii care nu sunt disponibile in zone urbanizate. Sunt incluse aici parcurile nationale si rezervatiile naturale, regiuni rurale deschise, sate si zone agricole. El cuprinde ecoturismul si agroturismul.

1. Modelul exploatarii durabile a zonei protejate "Padurea Letea" (A.R.B.D.D)

Ecoturismul reprezinta de fapt cea mai valoroasa forma de manifestare a turismului durabil. Dezvoltarea durabila trebuie sa tina cont, pe de o parte, de modul de sosire si, pe de alta parte, de interesele dintre gazde si vizitatori, dintr-o anumita regiune.

1.1. Date generale si analiza situatiei socio-economice actuale

Comuna C.A.Rosetti are in componenta 5 localitati - sate: Cardon, C.A.Rosetti, Letea, Periprava si Sfistofca, amplasate pe un teritoriul de circa 25 km lungime si 10 km latime, situat in extremitatea nord-estica a Deltei Dunarii, in imediata vecinatate a malului drept al bratului Chilia - satul Periprava fiind chiar pe malul drept al bratului Chilia.

Toate localitatile componente ale comunei sunt vechi si au fost intemeiate de populatii ce s-au asezat venind din zone diferite, intemeind initial colectivitati in care locuitorii apartineau unei singure etnii. Localitatile C.A.Rosetti si Cardon au fost intemeiate de romani, majoritatea crescatori de animale, proveniti din Ardeal si Moldova, satele Periprava si Sfistofca de rusi-lipoveni, iar satul Letea de catre ucraineni, populatiile de origine slava ocupandu-se initial cu pescuitul, ocupatie favorizata si de asezarea satelor in vecinatatea bratului Chilia, a altor canale principale din zona - Cardon-Magearu, Sulimanca, sau a unor lacuri.

Cu timpul populatia s-a amestecat, insa si astazi, in fiecare sat, predominanta este populatia de nationalitatea ce a intemeiat satul respectiv. De retinut este faptul ca indiferent de etnie cat si de organizarea administrativa - au fost perioade cand actualele sate Letea, Sfistofca si Periprava, ca si actualul sediu de comuna C.A.Rosetti, aveau fiecare statut de comuna. Populatia, desi heterogena, a trait si traieste in buna intelegere, fapt ce a facut ca in decursul timpului in fiecare sat sa se aseze populatii de etnii diferite. Edificator in acest sens este satul Letea, in care locuiau la sfarsitul secolului al XIX-lea 92 de romani, 508 ucraineni si 12 bulgari, iar in anul 1995 locuiau 281 romani, 172 ucraineni si 3 rusi-lipoveni.

Izolarea si departarea de centrele populate unde se practica agricultura, au facut ca oamenii sa inceapa sa cultive suprafetele de teren mai fertile din zona - destul de putine - amplasate in special pe grindul de mal al bratului Chilia, cat si in vecinatatea satului Letea.

Preocuparea pentru cultura plantelor, ca si harnicia locuitorilor a facut ca acestia sa obtina produse - grau, porumb, legume, etc., ce asigurau necesarul de autoconsum si chiar posibilitati de valorificare. Este bine cunoscut faptul ca intre cele doua razboaie mondiale si chiar pana in jurul anilor 1960-1965 orasul Sulina era aprovizionat cu produse de origine animala din satele componente ale comunei, mai ales Letea.

Cu timpul datorita unor masuri luate prin decizii ce au influentat destinul majoritatii locuitorilor din delta, profilul de activitate al locuitorilor s-a schimbat, astfel ca astazi principala ocupatie a acestora este cresterea animalelor. Multi din pescari au renuntat la aceasta ocupatie datorita imbatranirii si faptului ca o parte din zonele traditionale de pescuit au fost incluse in perimetrul amenajarii piscicole Popina, astfel ca pentru a pescui sunt nevoiti sa se deplaseze la distante mari. Includerea in aceeasi amenajare a circa 400 - 500 hectare de teren arabil, cel mai fertil existent in teritoriul administrativ al actualei comune C.A. Rosetti, fara a fi compensat, a lasat fara obiect de activitate pe majoritatea celor care aveau ca ocupatie principala cultura plantelor. Aceste masuri ca si alti factori - naturali, economici, politici, etc., au influentat evolutia ocupatiilor locuitorilor, ca si a profilului functional al localitatilor ce alcatuiesc comuna.

In anul 2002, populatia din cele cinci localitati ce compun comuna C.A.Rosetti - Cardon, C.A. Rosetti, Letea , Periprava si Sfistofca - se cifra la 1.207 locuitori, cu 4,2% mai mare decat in anul 1997, an in care s-a intregistrat cel mai mic numar de locuitori comparativ cu anul 1930 si perioada pana in anul 1990 (tabel nr. 1.).

Tabel nr.1. Populatia comunei C.A.Rosetti in perioada 1930-2002

(Sursa: Directia Judeteana de Statistica Tulcea)

De altfel si in acest an populatia este mai mica numeric decat la inceputul secolului XX, data cand in localitatile respective traiau 2117 locuitori, deci cu 910 locuitori mai mult ca in prezent. Din totalul populatiei femeile sunt majoritare, reprezentand 52,9%, in timp ce barbatii sunt in proportie de 47,1% (tabel nr. 2.).

Densitatea populatiei la nivel comunal in anul 2002:

(Sursa: Directia Judeteana de Statistica Tulcea)

Tabel nr. 2. : Structuri demografice in comuna C.A.Rosetti

(Sursa: Directia Judeteana de Statistica Tulcea)

Structura pe grupe de varsta a populatiei conform datelor oficiale, evidentiaza ca aceasta nu este favorabila dezvoltarii comunei, daca se are in vedere ca doar 13,6% din populatie are varsta de 0-14 ani si ca, desi in categoria de varsta 15-65 de ani se regaseste 64% din populatie, o mare parte din aceasta are varsta de peste 50 de ani. De asemenea, in varsta de peste 65 de ani este 22,4% din populatie, cifra ce evidentiaza gradul mare de imbatranire a populatiei din zona. Pe de alta parte, structura nefavorabila de varsta a populatiei este demonstrata si de rata natalitatii -11,9%, rata mortalitatii - 37,6% si sporul natural -27,7%, care sunt necorespunzatori. Consecintele acestei situatii sunt: imbatranirea populatiei si scaderea capacitatii de munca, cat si cresterea coeficientului de dependenta economica a populatiei inactive de cea activa.

Din totalul populatiei forta de munca activa reprezinta doar 29,1%, consecinta a structurii nefavorabile a populatiei pe grupe de varsta, fiind stiut faptul ca in mod normal forta de munca trebuie sa reprezinte 55-60% din totalul populatiei unei colectivitati. Din localitatile existente in delta, comuna C.A.Rosetti are una din cele mai nefavorabile situatii privind resursele de forta de munca. Aceasta situatie este agravata si de ponderea mica a populatiei ocupate, daca se are in vedere faptul ca populatia evidentiata ca ocupata in agricultura nu reprezinta in totalitate locuitori ce primesc salariu sau au suprafete de pamant sau animale ce le asigura venituri care le permit sa-si rezolve problemele materiale si de hrana in decursul unui an. In aceasta categorie sunt cuprinsi si cei ce cultiva 1.000 - 2.000 mp cu legume pe malul canalelor fara a avea pamant in proprietate sau au o vaca ori cateva oi. Utilizarea resurselor de munca reflecta profilul functional al comunei "agropiscicol", desi nu toata populatia ocupata in agricultura sau pescuit-piscicultura realizeaza in totalitate veniturile din aceste activitati, de multe ori acestea fiind completate cu diverse alte preocupari, care de cele mai multe ori inseamna braconaj.

Pe total comuna exista un numar de 541 gospodarii, revenind in medie 2,2 persoane pe gospodarie, din care: Cardon - 10, C.A.Rosetti - 111, Letea - 219, Periprava - 115 si Sfistofca - 86. Numarul de gospodarii corelat cu numarul de locuitori evidentiaza gradul de imbatranire al populatiei, multe gospodarii fiind alcatuite dintr-o persoana.

Fondul de locuinte existent in fiecare localitate asigura necesitatile populatiei, existand chiar spatiu excedentar. Locuintele sunt insa mai modeste ca in alte localitati majoritatea fiind construite din paianta (furci de lemn, stuf si pamant) si acoperite cu stuf, avand anexe specifice gospodariilor taranesti - bucatarie de vara, magazii, grajduri. Cele mai multe locuinte sunt ingrijite si curate, multe au fost construite respectand arhitectura specifica deltei.

Apa de baut se asigura din fantani, pentru alte nevoi din canalele existente in apropierea localitatilor - exceptie localitatea C.A. Rosetti unde apa se asigura numai din fantani.

Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata este mai modesta ca in celelalte localitati ale deltei, iar situatia este diferita de la o familie la alta in functie de resurse.

Situatia economica actuala a comunei este slaba, societatile economice cu activitate agricola sau piscicola incetand practic activitatea, la fel ca si transportul de pasageri pe relatia Sfistofca - Sulina si activitatile in profil industrial sau constructii.

Padurile, ce ocupa o suprafata relativ mica, sunt "zone strict protejate" sau paduri de protectie - zona cu regim de protectie integrala "Padurea Letea" - astfel ca nu reprezinta o alternativa in ocuparea fortei de munca, deoarece personalul incadrat se ocupa doar cu paza acestor suprafete (Anexa nr. 15)

Resursele stuficole sunt insemnate si in perioada anterioara anului 1990 din zona se recoltau cantitati insemnate de stuf, ce erau livrate Combinatului de celuloza Braila, in aceasta activitate fiind incadrati un numar insemnat de oameni. Dupa anul 1990 combinatul lucreaza folosind ca materie prima numai lemnul, astfel ca aceasta activitate practic a disparut.

1.2. Infrastructura tehnica si infrastructura sociala

Posibilitati de comunicare. Transportul regulat de pasageri se asigura din 2 in 2 zile prin portul Periprava de catre NAVROM. Transportul de la sate la Periprava - 25 km de la Letea, 20 km de la C.A. Rosetti - se face cu un tractor cu remorca. Cu mijloace locale ocazionale se ajunge si la Sulina de unde exista curse NAVROM. De regula deplasarea C.A. Rosetti - Tulcea dureaza 8-12 ore. In interiorul satelor si intre acestea drumurile sunt de pamant-nisip, in comuna neexistand strazi modernizate sau trotuare.

Legatura telefonica este asigurata numai la centrul de comuna, oficiul postal functionand 8 ore pe zi. In restul timpului exista telefon la Primarie. In satele Cardon, Sfistofca, Periprava urgentele se asigura prin telefoanele de la pichetele de graniceri, iar in satul Letea prin cei doi abonati in perioadele cand functioneaza oficiul postal.

Dotari edilitare. Toate satele sunt electrificate, insa in fiecare sat exista gospodarii care nu sunt racordate. Alte dotari in prezent nu exista. Este in constructie sistemul de alimentare cu apa potabila, care va asigura apa pentru satele C.A. Rosetti, Letea si Sfistofca.

Invatamantul.In localitatea centru de comuna functioneaza o scoala generala cu clasele I-VIII si o gradinita, iar in satele Letea, Periprava si Sfistofca sunt scoli cu clasele I-IV. Scolile desi vechi, dispun de spatiul necesar procesului de invatamant si sunt bine intretinute. Dotarea este insa necorespunzatoare si exista putine cadre didactice calificate: 2 profesori la ciclul gimnazial, 2 invatatori la scolile primare si o educatoare.

Ocrotirea sanatatii. La centrul de comuna exista dispensar, cu un medic si 2 cadre medii. La sate punctele sanitare sunt practic desfiintate. Dotarea dispensarului este necorespunzatoare, situatia fiind deosebit de critica din acest punct de vedere, daca se ia in considerare izolarea localitatii si accesul foarte greu in zona.

Cultura si arta. La centrul de comuna exista camin cultural cu biblioteca, intretinut necorespunzator din lipsa de fonduri. Actiunile  culturale sunt insa sporadice, iar fondul de carte din biblioteca este vechi.

1. Perspectivele dezvoltarii economico-sociale

Pentru perioada 1998-2007 a fost elaborat un program de dezvoltare economico-sociala, ale carui actiuni sa aiba efect si dupa anul 2007 si vizeaza utilizarea mai buna a fortei de munca, valorificarea resurselor existente in zona si, pe cat posibil, asigurarea resurselor de trai pentru populatie. Atat locuitorii cat si factorii de decizie locali considera ca turismul este activitatea ce poate asigura obtinerea de venituri cu efecte favorabile privind viata locuitorilor si dezvoltarea comunei. Argumentul pentru aceasta optiune este interesul din ce in ce mai mare a unor turisti straini si romani pentru padurea Letea.

In aceasta situatie incepand cu anul 2000 s-a impus realizarea urmatoarelor:

sprijin financiar pentru modernizarea unor gospodarii care sa poata asigura conditii bune de cazare a turistilor;

delimitarea unor zone din padurea Letea ce pot fi vizitate (noi trasee turistice aprobate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si incluse in circuitul turistic ;

reinfiintarea de catre NAVROM a cursei de pasageri Sulina - Sfistofca;

realizarea drumului C.A.Rosetti - Sulina.

2. Implementarea ecoturismului rural in zona C.A.Rosetti

Desi sistemul economiei de piata si stilul de viata tind sa creeze un mediu omogen, traditiile culturale strict legate de resursele locale si de nevoile reale impuse de factorii naturali au un rol important in pastrarea sanatatii, a diversitatii parametrilor ecologici locali. De aceea dezvoltarea durabila trebuie sa prezinte anumite solutii, modele de dezvoltare alternative, tehnici curate, nepoluante, schimbarea modelelor de productie si de consum actuale care contribuie la distrugerea echilibrelor geobiochimice. Conceptul de dezvoltare durabila incumba performante pe trei planuri

- de ordin economic - cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor, - de ordin ecologic - reciclarea, evitarea degradarii mediului, reducerea sustragerii terenurilor din circuitul agricol,

- de ordin social - cresterea numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei in practicarea turismului, ca masuri de regenerare fizica si psihica.

Conceptul de turism durabil este legat de procesul de crestere a populatiei, a nivelului sau de trai si a capacitatii de suport a mediului rural. Strategia de realizare a unui turism durabil presupune:

- respect fata de modul de viata al comunitatilor umane,

- cresterea nivelului de viata a habitatelor umane,

- conservarea biodiversitatii,

- reducerea exploatarii resurselor epuizabile si pastrarea capacitatii de sustinere,

- schimbarea atitudinii individuale in favoarea dezvoltarii durabile,

- posibilitatile comunitatilor de a-si pastra propriul mediu ambiant, in paralel cu realizarea cadrului national pentru dezvoltare si conservare integratoare.

In conditiile incorporarii principiilor dezvoltarii durabile in strategia de dezvoltare a Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune cu pregnanta. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si eficienta in contextul unui turism intensiv, cat si o protejare si conservare a resurselor turistice, multe dintre ele epuizabile intr-un viitor apropiat.

I. Obiective strategice

Stimulentele oferite de Guvern pentru dezvoltari turistice prezinta instrumente folosite in realizarea obiectivelor stabilite prin politica dezvoltarii durabile in domeniul turismului.

Obiective politice in cadrul strategiei pentru turism:

dezvoltarea unui sector turistic care, sub toate aspectele si la toate nivelurile, sa se situeze la o calitate ridicata si nu neaparat la costuri ridicate,

incurajarea folosirii turismului atat in schimburile culturale, cat si in cele economice,

repartizarea beneficiilor turismului atat direct, cat si indirect,

conservarea resurselor naturale ca parte si premise ale dezvoltarii turismului, care sa reflecte traditiile locale,

acordarea unui larg sprijin sectoarelor unde se intersecteaza turismul local cu cel international prin politici si programe de dezvoltare si printr-un sistem de facilitati financiar-economice,

maximizarea incasarilor valutare pentru a asigura excedentul balantei de plati,

atragerea turistilor cu posibilitati financiare ridicate,

cresterea populatiei ocupate, in general, si in mod direct sau indirect in turism,

incurajarea regiunilor periferice (mai putin favorizate) prin cresterea veniturilor si a populatiei ocupate si oprirea astfel, a migratiei populatiei.

1. Descrierea zonei

Comuna C.A. Rosetti (Anexa nr.16) este una din cele mai izolate asezari umane din delta Dunarii. Cu exceptia satului de resedinta, toate celelalte 4 (inclusiv Cardon) sunt conectate la un curs de apa; Letea la Canalul Magearu, Periprava la Bratul Chilia, iar Sfistofca si Cardon la canalul dintre Sulina si amenajarea piscicola Popina. Legatura dintre sate se face pe uscat, prin intermediul drumurilor construite pe diguri. Legatura cu Tulcea se face prin navele de pasageri, spre Periprava sau Sulina.

2. Potentialul turistic natural

Habitatele deosebit de variate, existente in aceasta zona (pajisti, padure compacta, luminisuri, etc.) determina existenta unei bogatii faunistice si floristice. In zona localitatilor Letea, C.A. Rosetti si Sfistofca au fost identificate pana in prezent un numar total de 124 specii de pasari. Dintre acestea 83 specii sunt legate de prezenta padurii (dar numai 69 specii cuibaresc in aceasta parte a grindului). Restul speciilor sunt fie pasari de balta (in total 34 specii), fie oaspeti de iarna sau pasari ce apar accidental in zona (in total 7 specii). In satul Letea sunt nelipsite speciile din zonele rurale ale deltei, cum sunt randunica, vrabia de casa si, mai rar, gugustiucul.

Pe traseul dintre Letea si C.A. Rosetti, in cursul lunilor de primavara, apa balteste pe suprafete intinse, favorizand prezenta unor specii de amfibieni si a pasarilor semiacvatice. Amfibienii sunt reprezentati in special prin izvorasul cu burta rosie. Rar si, mai ales noaptea, pot fi intalnite broaste sapatoare brune si broaste raioase verzi. De-a lungul traseului pot fi observate cu usurinta numeroase specii de pasari, cum sunt avozetele, piciorongii, fluierarii cu picioare rosii, fluierarii de munte, sitarii de mal. Mai pot fi intalnite egretele mici, pescarusii razatori, chirighite cu obraji albi si, mai rar, berze albe, egrete mari, starci lopatari si chirighite negre. In aceasta perioada a anului sunt constant prezente si pasarile de saratura, dintre care usor identificabile sunt batausul si pasarea ogorului. In drumul lor spre zonele de hranire trec deasupra acestei arii inundabile codalbi, pelicani comuni, lebede cucuiate si pescarusi argintii.

La sud-est de acest traseu, in zona situata mai departe de dig si in vecinatatea canalului Magearu, este obisnuita prezenta brotacelului, a izvorasului cu burta rosie si a diferitelor pasari acvatice, dintre care trebuie amintite lisita, rata rosie, gainusa de balta, chira de balta si pescarita razatoare. Cel mai des sunt intalnite diferite specii de starci: starcul rosu, starcul cenusiu, starcul galben si starcul de noapte, iar vocea buhaiului de noapte poate fi auzita la orice ora a zilei.

Pe traseul dintre satul C.A. Rosetti si Sfistofca atrage atentia numarul mare de vanturei de seara si dumbravence. Insectele sunt reprezentate de circa 450 specii de fluturi. Cele mai interesante specii diurne sunt coada de randunica, hesperidele (Ochlodes venatus), albilita (Pontia daplidice) - tipica pentru zona deltei, Argynnis pandora, Zephyrus quercus, Arctia villica, Syntomis phegea, etc. Fluturii nocturni sunt reprezentati de sfingidele (Laothe populi, Hyles euphorbiae, Deilephila porcellus, etc.), specii de dimensiuni mari, cu zbor rapid, fiind frecvente mai ales in zona C.A. Rosetti.

In aceasta zona flora este foarte bogata, fiind reprezentata chiar de specii rare. Dintre plantele cu flori sunt prezente Erodium cicutarium si Colchicum tryphyllum, iar pe marginea

drumului dintre C.A. Rosetti-Cardon-Sfistofca pot fi intalnite specii ce provin din America, descoperite in Delta Dunarii numai in ultimii ani, de exemplu Ambrosia coronopifolia.

Pe traseul C.A. Rosetti - Cardon - Sfistofca, intre drum si fasia de padure, in pajisti pot fi intalnite mai multe specii rare in restul deltei: o specie de garofita, numita Dianthus plathyodon, intra in compozitia fitocenozelor primare de pe portiunile depresionare ale nisipurilor stabilizate, in timp ce Silene conica conomaritima formeaza fitocenoze caracteristice nispurilor, impreuna cu alte specii arenicole. La liziera padurii, beneficiind de o slaba umbrire in timpul zilei, traieste o alta planta deosebita a acestei zone, numita Seseli arenarium, adaptata zonelor nisipoase.

Pe nisipurile din zona acestui traseu au fost identificate o serie de plante noi pentru flora Romaniei - speciile de branca Salicornia obscura, si Salicornia patula. Printre lichenii de pe dunele putin fixate sunt intalnite specii arenicole caracteristice stepelor sud-est europene. Pe nisipuri slab saraturate si frecvent rascolite prin diferite activitati traieste o specie de morcov salbatic (Daucus broteri), intalnit in delta numai in aceasta zona. Vincetoxicum hirundinaria nivale prefera si ea zonele deranjate de activitatile umane, invadand pajistile degradate din jurul localitatii C.A. Rosetti. Spre satul C.A. Rosetti, pe nisipurile semiactive sau rascolite prin diferite activitati (de exemplu cele de pasunat) este prezenta planta Senecio vernalis euxina, iar nisipurile batatorite situate la nord-est de Letea reprezinta singurul loc unde exista in Romania planta Aegilops crassa, specie adventiva, provenita din Asia Centrala.

Potentialul turistic antropic

Din punct de vedere turistic, delta reprezinta o atractie pentru turisti nu numai prin bogatia floristica si faunistica si prin peisajul deosebit ci si prin specificul arhitectural, cultural si spiritual al locuitorilor ei. Astfel multe din gospodariile situate in zona studiata pastreaza mozaicul etnografic specific asezarilor umane de pe teritoriul rezervatiei, prin folosirea materialelor de constructii traditionale (pereti din chirpici, acoperis de stuf) si confectionarea majoritatii gardurilor din manunchiuri de stuf. In sat exista o biserica veche, din lemn, care va fi inlocuita, in scurt timp, cu una noua din beton. Conform traditiei, biserica se construieste exact in locul celei vechi, aceasta din urma nefiind dezasamblata decat dupa terminarea celei noi. Astfel, biserica din lemn sta neatinsa in interiorul celei noi pana se vor finaliza si ultimele detalii de exterior ale cladirii noi. Dupa finisarea exterioara a noii constructii, se dezasambleaza vechea cladire si se amenajeaza interiorul bisericii noi.

Ultimul reprezentant al morilor de vant, constructii des intalnite in aceasta regiune pana la inceputul secolului, se afla in sud-estul comunei C.A. Rosetti. O parte din palete sunt rupte, o parte sunt incomplete, se pastreaza insa cladirea propriu-zisa si barna de la baza sa, cu ajutorul careia intreaga constructie putea fi rotita (prin tractare cu animale) in directia potrivita pentru a utiliza din plin rafalele de vant. In comuna C.A. Rosetti, in special la marginile ei, exista fantani cu cumpana, traditionale pentru aceasta zona, din care localnicii isi procura si in prezent apa potabila si apa pentru irigatii. Deosebit de favorabil pentru a servi drept loc pentru popas este fantana de la intrarea in localitatea dinspre satul Sfistofca. Aceasta fantana se afla chiar la marginea padurii, iar amenajarea acestui loc (cu banci si mese de lemn, tabla cu informatii) nu necesita investitii deosebite.

II. Obiectivul general

Obiectivul general este implementarea si dezvoltarea ecoturismului rural in zona Letea - C.A. Rosetti prin:

- infiintarea unei Asociatii lucrative de asociatii familiare, care sa dispuna de toate conditiile pentru desfasurarea activitatii de turism (dotari corespunzatoare in spatiile de cazare din gospodariile asociate un centru de coordonare si planificare a turistilor si sejururilor ),

organizarea unui curs de ghizi specializati, deoarece ghidul este factorul de legatura intre serviciile propriu-zise si turist,

- folosirea fortei de munca locale,

- realizarea materialelor de semnalizare / prezentare locala / internationala a localitatilor,

- realizarea a doua poteci de vizitare / invatare (Anexa nr. 17).

Pentru realizarea obiectivului se au in vedere urmatoarele:

- inventarierea gospodariilor si a familiilor care sunt dispuse si detin conditiile necesare practicarii ecoturismului rural,

- acordarea de consultanta tehnica si juridica, familiilor care se vor constitui in asociatii familiale,

- cautarea de surse de finantare in vederea imbunatatirii conditiilor de cazare si a facilitatilor de transport, in vederea alinierii la cerintele organizatiilor internationale pentru ecoturism rural,

- monitorizarea impactului activitatii turistice.

Analiza Swot a zonei

Puncte tari:

- nivel ridicat de conservare a zonei

- atractivitatea zonei,frumusetea peisajului;

- protectie legala prin legi nationale si conventii internationale(Ramsar,UNESCO,MAB);

- flora si fauna bogata cu specii unicat in Europa;

- bogatia patrimoniului natural;

Puncte slabe

- lipsa unei strategii clare de dezvoltare a zonei;

- potentialul turistic al zonei este slab folosit;

- slaba dezvoltare a infrastructurii tehnice si sociale;

- presiune asupra resursei piscicole din zona (braconaj);

- activitate turistica necentralizata, greu de controlat;

- lipsa locurilor de munca, populatie imbatrinita,exodul tinerilor;

- lipsa educatiei ecologice a localnicilor, nivel scazut de educatie;

- supraexploatarea resurselor naturale, prin defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat - administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate;

- nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in teren a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;

- nivelul de pregatire destul de redus al ghizilor din turism;

- capacitatea de cazare la nivelul ariilor protejate este redusa;

- oferta de activitati si servicii redusa;

- cercetari de piata reduse din punct de vedere al numarului si regiunilor in care au fost realizate;

Oportunitati

- implicarea Guvernului (in 2005 Guvernul a alocat 7,5 mild lei vechi pentru indentificarea animalelor domestice din Rezervatia Biosferei,finantarea cheltueielilor pentru amenajarea oboarelor capcana,dar din pacate Delta Dunarii a fost lovita de gripa aviara iar banii au fost redirectionati in alte directii);

- interesul turistilor straini pentru aceasta zona;

- aplicarea principiului:,,Poluatorul plateste";

- cresterea numarului de turisti/vizitatori care au ca motivatie ecoturismul;

Amenintari

- stagnarea din punct de vedere a dezvoltarii acestei zone;

- interventii manageriale socio-economice mai putin bazate pe dezvoltare durabila;

- concurenta pe plan international;

- urbanizarea populatiei rurale;

- scaderea veniturilor comunitatilor din incinta parcurilor sau din apropierea acestora ca urmare a restrictionarii unor activitati economice specifice zonelor;

- scaparea de sub control a fenomenului poluarii cu urmari in incalzirea globala;

Pentru derularea optima a activitatii de ecoturism rural in zona C.A., Rosetti sunt necesare anumite imbunatatiri ale conditiilor de cazare si ale facilitatilor de transport pe care gospodariile organizate in asociatii familiale le detin. Aceste imbunatatiri sunt necesare pentru a oferi turistilor un minim de confort stabilit de standardele internationale.

Implementarea turismului rural in zona C.A.Rosetti va duce la:

- realizarea unui turism organizat, usor de controlat, care va reduce impactul in zonele sensibile, in concordanta cu conceptul de turism durabil,

- reducerea presiunii turistice asupra altor resurse naturale ale Deltei Dunarii,

- alternative unei noi surse de venit, prin asigurarea de locuri de munca pentru toate categoriile de varsta,

- un impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale localnicilor,

- posibilitatea de a investi veniturile realizate din activitatea turistica in imbunatatirea conditiilor de cazare si in cresterea serviciului turistic,

- imbunatatirea imaginii Deltei Dunarii, ca rezervatie a biosferei, la nivel local, national si international,

- realizarea unei educatii ecologice a localnicilor,

- un schimb intre civilizatii si culturi,

- un instrument de management pentru conservarea naturii prin instruirea localnicilor ca ghizi pentru turisti,

- un model pentru alte zone din Delta Dunarii.

Perspective de dezvoltare

Turismul in natura e o mare afacere in multe tari. Dar totodata acesta pericliteaza resursa naturala de care depinde. Trebuie recunoscut ca o oarecare schimbare naturala in evolutia ecosistemelor exista (succesiune), insa atunci cand oamenii sunt introdusi in scena, directia naturala si rata de schimbare se modifica uneori substantial. Recunoscand ca o oarecare schimbare e inevitabila, managerii ariilor protejate trebuie sa caute sa limiteze si sa stopeze acele impacte ce devin inacceptabile.

Impactele sociale determinate de turism se pot manifesta prin schimbarea calitatii vietii rezidentilor din zonele turistice. Este o mare nevoie pentru a pune accent pe normele de comportare atat pentru vizitatori cat si pentru rezidenti, precum si asupra efectelor de interactiune reciproca intre comunitatile locale si turisti.

Satisfactia vizitatorilor este puternic afectata de catre alti vizitatori si actiunile lor. In general, conditiile sociale afecteaza satisfactia vizitatorilor mai mult decat conditiile naturale. Dorinta de solitudine, posibilitatea conflictelor intre vizitatori si perceperea diferita a comportamentului altor vizitatori, sunt toti factori ce pot afecta satisfactia turistilor. Ca urmare, ariile protejate au nevoie de vizitatori si de un management al vizitatorilor.

Managementul vizitatorilor este un proces proactiv, flexibil ce contribuie la luarea deciziilor relative la planificare, dezvoltare si operare a serviciilor si facilitatilor in aria protejata. Se cauta sa se realizeze managementul programului vizitatorilor luand in considerare obiectivele parcului, resursele naturale si valorile, nevoile si asteptarile publicului.

Se va avea in vedere experienta dorita a fi transmisa vizitatorilor, ce anume vor vizitatorii in ariile de recreere si cum pot fi justificate serviciile interpretative propuse in aria protejata.Trebuie inteles cine vine, de ce se vine, ce fac cei ce vin si care sunt nevoile lor. Procesul include o privire a integrarii ariei protejate la nivel regional, o identificare sistematica a vizitatorilor, o evaluare a potentialului pietei turistice si identificarea oportunitatilor interpretative si educative pentru a fi intelese de public, pentru a se bucura si aprecia valorile. Dupa ce in cadrul procesului au fost identificate oportunitatile existente pentru activitatile vizitatorilor, servicii si facilitati urmeaza recomandarile si implementarea planului propus. Cand un plan de management se realizeaza si se adopta, mai multe tehnici de management pot fi utilizate pentru a atinge obiectivele sale. Tehnicile pentru managementul vizitatorilor trateaza numarul, tipul si comportamentul vizitatorilor cu scopul nu doar de a reduce efectiv impactul recreational asupra resursei, dar si pentru a maximiza satisfactia vizitatorilor.

Zona are potential turistic si posibilitati de implementare si dezvoltare a turismului rural. Practicarea turismului rural in Delta Dunarii, in conditiile respectarii statutului de rezervatie a biosferei, precum si a reglementarilor practicarii turismului in acest teritoriu, poate fi o alternativa de venit pentru localnici. O parte din problemele socio-economice ale populatiei locale din Delta Dunarii pot fi solutionate prin atragerea si implicarea acestora in activitati de turism rural avand ca rezultat cresterea veniturilor si a nivelului de trai, crearea de noi locuri de munca, in special pentru femei, posibilitatea de a investi veniturile realizate din turism in imbunatatirea gospodariilor si implicarea directa in viata social-economica a comunitatii. Populatia locala poate fi atrasa si implicata in actiunile de conservare si protejare a naturii si de promovare a turismului durabil.