DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM

DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM

In activitatea turistica interna si internationala se practica o gama larga de forme si aranjamente turisice determinate de modalitatile de satisfacere a nevoi de turism, de conditiile de realizare a echilibrului oferta - cerere.

Forma de turism poate fi definita prin asocierea serviciilor (transport, cazare, alimentatie, agrement) ce alcatuiesc produsul turistic cu modalitatea de comercializare a acestuia.

In multe locuri exista oportunitati pentru practicarea unor forme speciale de turism bazate pe atractii locale interesante.Aceste forme de turism pot determina o dezvoltare rapida a multor piete turistice, dar si a atractiilor turistice, care tind sa fie sensibile la mediu si la dimensiunea culturala.Ele nu necesita mai investitii si pot aduce beneficii comunitatilor locale din cele mai indepartate regiuni.Aceste forme de turism pot fi dezvoltate la scara mai mare decat formele de turism traditionale si in regiuni diferite.

Cap. 1. Tipologia formele de turism

Turismul, implica ideea alegerii deliberate a destinatiilor, a itinerariilor, a perioadei si duratei sejurului de catre fiecare turist in parte si are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. si in ultima instanta satisfacerea nevoilor de consum turistic.

In mod curent, turismul se divide, dupa locul de provenienta a turistilor, in doua forme principale: turismul national (intern), practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei si turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor.

Se poate face urmatoarea subclasificare a turismului international:

turismul receptor (turismul activ, de primire) reprezinta acea parte a turismului care inregistreaza sosirile cetatenilor straini intr-o tara data, acesti cetateni avand domiciliul permanent in tara emitenta. Turismul receptor reprezinta pentru tarile primitoare o sursa importanta si eficienta de incasari valutare;

turismul emitator (turismul pasiv, de trimitere) reprezinta acea parte a turismului intrnational care inregistreaza plecarile cetatenilor unei tari pentru calatorii in strainatate.

O alta clasificare a turismului se poate face dupa gradul de mobilitate al turismului. Turismul intern sau international poate sa satisfaca cererea de servicii turistice fie ramanand un timp cu durata variabila intr-o zona (statiune) turistica, ceea ce a dat nastere notiunii de turism de sejur, fie sub forma unor deplasari continue, pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri si ramaneri scurte in diferite localiati de pe traseele traversate, ceea ce a dat nastere turismului de circulatie(itinerant, in circuit).

In functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, turismul de sejur poate avea urmatoarele forme:

turismul de sejur lung (rezidential), in care sunt inclusi acei turisti a caror durata de sedere intr-o localitate, statiune depaseste o luna de zile. Aici poate fi inclus si turismul de tineret, practicat in timpul vacantelor de vara, a carei durata poate depasi o luna de zile;

- turismul de sejur de durata medie cuprinde acei turisti a caror ramanere intr-o zona, statiune nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata ca limita maxima a concediilor platite (caracter sezonier pronuntat);

turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se deplaseaza pe o durata scurta de timp ( de regula pe o durata de pana la o saptamana). Aici sunt incluse formele turismului ocazional si diversele variante ale turismului de sfarsit de saptamana.

Din punctul de vedere al sezonalitatii, distingem

turismul de iarna, care prezinta doua caracteristici distincte, dupa motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zapada si turismul pentru soarele cautat in timpul iernii;

turismul de vara, care are loc in perioadele calde ale anului (de preferinta legat de apa, soare, litoral, bai de namol, cure heliomarine). Acest turism se caracterizeaza prin fluxuri masive, cu o mare diversificare in ceea ce priveste tipologia turistilor si a produselor turistice, avand indeosebi caracter de masa;

turismul de circumstanta (ocazional) este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice sau de diferite festivitati traditionale, nationale si internationale, cu caracter periodic sau ocazional.[2]

Cap. 2 - Importanta resurselor naturale si a protectiei mediului in dezvoltarea turismului

Resursele turistice sunt reprezentate in numeroase cazuri prin mediul inconjurator, care constituie insasi materia prima a produselor turistice.

Problema protectiei resurselor turistice, care a fost subliniata in numeroase acte ale organizatiilor si institutiilor de specialitate, ca si in numeroase studii ale expertilor, a facut obiectul unor discutii si la conferinta mondiala asupra turismului, desfasurata intre 27 septembrie si 10 octombrie 1980 la Manila, fiind retinuta in documentele adoptate astfel :

"Resursele turistice de care dispun tarile sunt facute, in acelasi timp, din spatiu, din bunuri si din valori.Este vorba in acest sens de resurse a caror folosire nu poate fi lasata necontrolata fara a risca degradarea si chiar distrugerea lor.Satisfacerea nevoilor turistice nu trebuie sa afecteze interesele sociale si economice ale populatiilor din regiunile turistice, mediul inconjurator si, in special, resursele naturale, atractie esentiala a turismului, nici tinuturile istorice si culturale.Toate resursele turistice apartin patrimoniului umanitatii.Comunitatile nationale si intreaga comunitate internationala trebuie sa faca eforturile necesare pentru a le conserva.Conservarea locurilor istorice, culturale si religioase, in orice imprejurare si in special in timpul conflictelor, constituie una din responsabilitatile fundamentale ale statelor".(Declaratia A, p.18).

Resursele turistice, care stau la baza formarii produselor turistice, sunt afectate in intreaga lume, ca si in tara noastra, de doua procese istorice ireversibile : dezvoltarea economica si dezvoltarea turismului.¹

Parcurile nationale si alte arii protejate din lume reprezinta regiuni a.le naturii cu valoare deosebita din punctual de vedere al cadrului natural precum si cu un imens potential turistic.Ele sunt reprezentate de cei mai frumosi munti, zone costiere si zone umede, pe care din ce in ce mai multi oameni sunt entuziasmati sa le descopere in timpul vacantelor lor.Promotorii turismului in natura recunosc ca promovarea turismului durabil in aceste areale va duce la implinirea satisfactiilor vizitatorilor, realizarea de beneficii pentru comunitatea locala, ceea ce se reflecta in integrarea corespunzatoare a politicilor turistice si de conservare a mediului.

Ing. Alexandra Borza - Pledoarii vechi pentru un turism nou

Eforturile internationale pentru protejarea naturii au fost intensificate in ultimile decenii, atat in ceea ce priveste ocrotirea propriu -zisa a ecosistemelor, cat si in directia educarii turistilor.Astfel, tot mai multi turisti sunt atrasi de zonele naturale, virgine, de programele ecoturistice care sunt acum mai mult in atentia touroperatorilor.²

Degradarile produse de activitatea economica nu pot fi evitate, intrucat poluarea, sub toate aspectele sale, este un subprodus inerent al activitatii umane, dar, prin aplicarea unor masuri adecvate, pot fi reduse la forme minime de manifestare.

In tara noastra exista o legislatie foarte avansata privind protectia mediului inconjurator si implicit a resurselor turistice (Legea nr.9/1973 privind protectia mediului inconjurator, Legea nr. 63/1974 privind ocrotirea patrimoniului cultural national al Republice Socialiste Romania si altele), care oblige unitatile industriale, economice etc. sa ia toate masurile ca sa nu degradeze mediul incojurator sau ca degradarile pe care le aduc acestuia sa fie cat mai reduse.In unele cazuri insa, datorita unor instalatii tehnnologice vechi, nerespectarii unor prescriptii tehnice sau altor dispozitii legale, se constata o serie de degradari ale resurselor turistice, care puteau fi evitate sau care pot fi in mare masura remediate.

Principalele activitai a caror desfasurare afecteaza resursele turistice sunt : exploatarile forestiere, fabricile de ciment, carierele de calcar, santierele de constructie de drumuri, industriale, hidroenergetice, etc.; industria extractiva, centralele termoelectrice, diferite intreprinderi industriale, depozitele de deseuri si altele.Din zecile de exemple importante de asemenea degradari ale resurselor turistice, produse de aceste activitati, retinem, exemplificativ, urmatoarele trei cazuri :

Delta Dunarii, zona turistica cu caracter de unicat pe plan international, datorita exploatarii stufului si pisciculturii, practicate in pofida legii, in conditii care afecteaza sistemul ecologic al deltei, are in prezent un peisaj degradat, adaposteste un numar mult mai mic de pasari, astfel ca, valoarea sa turistica este mult mai redusa decat la inceputurile exploatarii sale economice.

² Gabriela Tigu - Resurse si destinatii turistice pe plan mondial

Zona turistica Valea Prahovei - Bucegi cea mai importanta zona turistica de munte din tara noastra, a suferit degradari majore ca urmare a activitatii diferitelor santiere de constructii de pe platou care, dupa terminarea lucrarilor, nu au refacut peisajul afectat de activitatea lor ; constructiei hidrocentralei de la Bolboci care,de asemenea, a degradat peisajul in special in zona barajului si in partea din amonte a cuvetei lacului de acumulare ; drumurilor de acces la stane care, executate fara respectarea dispozitiilor tehnice specifice, au produs importante degradari ale peisajului versantilor si au distrus partiile de schi de pe m. Piciorul Babelor etc.

Zona turistica Padis din Muntii Apuseni, propusa sa fie declarata parc national, este intens degradata prin : pasunatul excesiv ; exploatarile forestiere, care utilizeaza mijloace tehnice necorespunzatoare ; efectuarea de foraje fara a se reface degradarile produse de acestea etc.

Degradarile produse de activitatea turistica - asupra resurselor turistice, deci asupra propriei materii prime a turismului, prezinta de la an la an intensitate si varietate din ce in ce mai mari.Ele pot fi incadrate in mai multe categorii.

Degradarile pe care le produce circulatia turistica neorganizata sau in locuri neamenajate corespunzator.Un exemplu tipic de asemenea degradare il prezinta pesterea Ialomitei unde, datorita lipsei totale de amenajari si de supraveghere a vizitelor, toate formatiunile de calcar care au putut fi rupte sau murdarite, au suferit de-a lungul anilor acest tratament din partea turistilor.Lipsa de supraveghere a turistilor in timpul vizitarii unor obiective antropice a condus, deasemenea la degradari cum sunt de pilda numeroasele iscalituri ale turistilor pe frescele exterioare ale bisericii Voronet.

Degradarile pe care le produce excesul de amenajari au aparut in strainatate in unele localitati care atrageau pe turisti prin resursele existente, dar si prin amenajari dezvoltate rational.Cresterea peste masura a acestora a determinat uneori aglomerari asa de mari de turisti incat ele prezinta astazi un interes turistic mult mai redus.Un exemplu tipic de asemenea exces de amenajari si doatari il reprezinta insula Rhodos.

Dezvoltarea turismului din tara noastra nu a depasit pana in prezent asemenea praguri, dar situatia se prezinta amenintator pe litoral.

Degradarile pe care le produce valorificarea necorespunzatoare a resurselor turistice reprezinta cea mai grava forma de degradare a resurselor turistice de catre turismul insusi.Aceasta se manifesta atunci cand se realizeaza investitii ale caror caracteristici tehnice si functionale nu se ridica la valoarea potentiala a resurselor, incalcandu-se axioma ca orice utilizare a unor resurse naturale trebuie sa se faca in conditiile unei valorificari superioare in care, fara a se distruge resursa sau posibilitatile ei de regenerare, ceea ce se valorifica trebuie valorificat la cel mai inalt nivel posibil, realizandu-se astfel o eficienta economica maxima.Acest lucru este deosebit de important in ceea ce priveste resursele turistice, pentru ca daca nu se asigura o corelare rationala intre valoarea acestora si nivelul dotarilor turistice aferente, atunci paguba produsa economiei nationale are un caracter definitiv.

Degradarile pe care le produce amenajarea partiala a unui obiectiv sau a unei zone.Un exemplu tipic de asemenea degradare il prezinta punctul turistic Pestera Ursilor de la Chiscau, unde insuficienta amenajarilor exterioare in raport cu intensitatea fluxului turistic determinat de amenajarile interioare din pestera, conduce la transformarea imprejurimilor pesterii intr-un loc foarte putin agreabil.

Degradarile pe care le produce exploatarea necorespunzatoare a unor baze turistice apar in mod deosebit in imprejurimile cabanelor turistice.Conceptia gresita despre exploatarea acestor unitati,create in scopuri sociale si care au fost transformate in unitati cu caracter economic,a determinat transformarea a numeroase cabane in localuri de petrecere,in care consumarea bauturilor alcoolice este insotita de utilizarea cu maxima intensitate a tranzistoarelor,casetofoanelor si altor asemenea aparate.Raspandirea in zonele de munte a acestor pseudoturisti tulbura linistea sau muzica naturala a muntelui prin aparatele si manifestarile lor,degradand astfel valoarea produsului turisti care se poate realiza in zonele de munte.

Degradarile pe care le produce realizarea unor constructii neestetice reprezinta o actiune cu efecte pe o perioada lunga de timp.Implantarea in munte(si in orice alt loc) a unor constructii a caror arhitectura,in loc sa innobileze peisajul,il degradeaza,reprezinta de asemenea o actiune de micsorare a valorii produselor turistice.Un exemplu tipic il constituie extinderea cabanei Babele,a carei silueta dizgratioasa si cu colorit neinspirat rerezinta o pata deprimanta in Muntii Bucegi.

Necesitatea protejarii resurselor turistice fata de factorii care contribuie la degradarea lor este evidenta.In aceasta actiune rolurile principale revin Institutului de Economia Comertului Interior si a Turismului -Sectia Turism si Ministerului Turismului.

Institutul de Economia Comertului Interior si a Turismului actioneaza de ani de zile consecvent si perseverent pentru promovarea actiunilor de protectie a resurselor turistice.

Astfel,de-a lungul anilor,in toate studiile elaborate cu privire la dezvoltarea turismului in diferite judete ale tarii,in zonele turistice sau in lungul unor trasee turistice,s-au examinat resursele,activitatile care actioneaza nefavorabil asupra lor cat si masurile ce se impun,pentru fiecare caz in parte,pentru rezolvarea situatiei specifice.

Cap. 3 Turismul pe apa

Transportul pe apa, ca modalitate de deplasare spre destinatiile turistice desi are o istorie indelungata este mai putin utilizat datorita caracteristicilor sale.In primul rand este vorba despre viteza mai redusa de deplasare si preturile ridicate ; in al doilea rand folosirea acestor mijloace este conditionata de existenta porturilor si a unei flote adecvate, componente costisitoare, a caror dezvoltare necesita eforturi investitionale mari ; si in al treilea rand trebuie evidentiat ca doar o mica parte a destinatiilor turistice este situata in vecinatatea locurilor de acostare si de aici necesitatea continuarii calatoriei cu alte mijloace.

In acest context transporturile turistice pe apa au evoluat de la o simpla forma de calatorie spre una care imbina deplasarea cu agrementul dand nastere croazierelor.Daca la inceput datorita preturilor foarte ridicate, croazierele erau preferate de clasele sociale cu venituri mari, cu timpul ele au devenit accesibile unor segmente mai largi ale clientelei turistice.Acest lucru a fost posibil ca rezultat al dezvoltarii tehnologice care au permis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare si corespunzator, a preturilor, iar pe de alta parte o diversificare a productiei de nave.

In concordanta cu aceste evolutii piata turismului pe apa este in continua expansiune.

Turismul pe apa include navigarea pe rauri si canale artificiale locale, pe marile lacuri mari si oceane.Turismul pe apa a devenit popular in multe locuri si a devenit potential de dezvoltare.Vapoarele sunt organizate si functioneaza ca niste firme de turism, efectuand croaziere pentru turisti pe durate de timp mai lungi sau mai scurte si acosteaza la tarm pentru vizitarea lourilor interesante si ofera distractii la bord.Acolo unde apa raurilor este linistita si exista conditii optime de siguranta se pot inchiria vase turistilor, acestia putand astfel efectua calatorii individuale.

In porturile unde se acosteaza navele sunt necesare dotari adecvate ale docurilor.Beneficii rezulta atat pentru proprietarii navelor sau barcilor cat si pentru cei de la care turistii cumpara combustibili si provizii.

Cap. 3.1 Caracteristici ale turismului pe apa

Pe marile lacuri mari si oceane a devenit o forma importanta de turism mai ales in Caraibe si in Mediterana.A devenit popular si in Pacific, in special in insulele Pacificului, si S - E Asiei si are in continuare un mare potenial de dezvoltare.Navele de croaziera sunt sensibil mai mari si cer dotari adecvate ale docurilor (cu suficient spatiu la chei si adancimea apei aproximativ de 3,5 metri).La tarm facilitatile includ tururi cu autobuz si ghizi, magazine, restaurante si alte atractii.De asemenea este esntiala organizarea eficienta a opririlor la tarm (vama, serviciul de imigrari).

Beneficiile rezulta pentru comunitatile locale din vanzarile catre pasageri la opririle lor si pentru touroperatorii locali.Se pot organiza tururi cu nave de croaziera in locuri mai indepartate pe anumite teme, cum ar fi natura si cultura traditionala.Aceste croaziere pot ajuta la dezvoltarea turismului in orasele si satele de coasta cu acces si dotari limitate, aducand astfel beneficii comunitatilor locale din vanzarea de produse artizanale si prin organizarea tururilor.

Turisml cu iahtul cere ancoraje protejate si dotari pentru acostare, iar la tarm, dotari pentru reparatii, asigurare cu combustibili si provizii si existenta unor restaurante si magazine.Acest tip de turism, care necesita investitii importante in porturi si dotari pentru acostare poate avea un impact negativ asupra mediului.Daca nu exista un anumit control, pot aparea aglomerari periodice ale amenajarilor locale.In consecinta trebuie sa existe o evaluare atenta a potentialului de dezvoltare.

Cap. 3.2 - Turismul de croaziera

Croaziera - se defineste ca un produs turistic - pachet de vacanta - pentru care se plateste un pret global ce acopera deplasarea si serviciile de cazare, masa si distractie la bordul navelor ; dupa caz, pot fi cuprinse si alte servicii, precum vizitarea obiectivelor turistice din locurile de acostare.

La inceputul secolului XX, croazierele reprezentau un produs turistic de lux, accesibil doar claselor sociale cu venituri ridicate.In prezent, turismul practicat cu mijloace de transport acvatice si-a modificat imaginea, devenind un produs de masa, destinat unui public mai larg si mai tanar.Principalul factor care a facut posibil aceasta evolutie este progresul tehnonologic, care a promis, pe de o parte, reducerea costurilor de exploatare si, corespunzator, a preturilor, iar pe de alta parte, o diversificare a productiei de nave din punctul de vedere al tipului, capacitatii, confortului, sigurantei.

Utilizarea transporturilor navale pentru crearea produselor turistice prezinta o serie de avantaje cum ar fi :

• Amenajarile si echipamentele fixe necesare sunt relativ putin costisitoare;
• Tara gazda nu trebuie sa faca investitii foarte mari;
• Se creeaza noi locuri de munca in transportul pe uscat (taximetrie, transportul cu autobuze);
• Preturile pachetelor de servicii oferite sunt relativ mai scazute, iar serviciile sunt mai atractive si mai diversificate (escale numeroase, agrement, petreceri la bord si pe uscat etc.)

Exista si aspecte mai putin favorabile in cazul folosirii transporturilor maritime si fluviale :

Frecventa itinerarului se poate modifica din cauza conditiilor meteo nefavorabile;

Turistii au putin tim la dispozitie pentru a lua contact cu populatia si cultura tarilor unde se fac escalele;

Cheltuielile turistilor sunt mai mici, datorita timpului scurt al escalelor si aportul lor la dezvoltarea economica este mai redus.

Principalele produse oferite turistilor cu utilizarea transporturilor navale sunt :

• Curse (rute) de linie,
• Linii de croaziera,
• Deplasari scurte (ferry) sau mini-croaziere,
• Calatorii (excursii) in interior pe rauri, lacuri, canale,
• Calatorii individuale cu vase de agrement, proprietate privata sau inchiriate.

Croaziera se poate constitui atat intr-un produs turistic distinct cat si intr-un element component al acestuia, sub forma unui circuit complet (portul de imbarcare este acelasi cu cel de debarcare) sau ca deplasare pe un parcurs partial.In ultimii ani, croazierele se regasesc si in pachetele de servicii "fly-cruise" (zbor-croaziera), integrate in aranjamente ce trag circa 80 % din vasele de croaziera interesate in afacerile turismului contemporan.Pasagerii sunt dusi de catre compania de croaziere cu un avion in regim de charter intr-un port de apa calda, punct din care ei pot sa navigheze.Aceasta depaseste problema vremii urate si a marilor dificil de navigat (ex.:Golful Biscay poate fi o zona neplacuta de traversat pe apa, in orice perioada a anului) si asigura pasagerii ca pot sa se bucure de soare si mari calme in Mediterana sau Caraibe, inca din prima zi a vacantei de croaziera.

In functie de numarul pasagerilor, marimea si confortul navelor, calitatea serviciilor, durata calatoriei, tipologia agrementului etc., se disting :

Croaziere de vacanta (nave de mare capacitate, 1.000 - 000 pasageri, itinerarii medii de circa 7 zile, clientele diversa, destinatii obisnuite) ;

Croaziere de lux ( nave de capacitate mai mica, 150 - 900 pasageri, inventar de lux, confort superior, personal cu inalta calificare, itinerarii de 14-30 zile );

Croaziere exotice sau de aventura (nave de capacitate mica, destinatii originale, turisti amatori de explorari, servicii specifice, personal cu instruire speciala, scufundari etc.).

Destul de recente si tot mai solicitate sunt croazierele tematice, care imbina educatia cu vacanta.Esenta unei croaziere cu obiectiv tematic tinta poate fi : arta culinara cu un anumit specific, istoria, arta fotografica, astrologia sau orice alt domeniu ce poate atrage un numar sufiecient de mare de persoane cu interese comune.O inovatie in materie de croaziere este introducerea unor vapoare cu garaj la bord care deplaseaza odata cu pasagerii - turisti si autovehicule pentru cei interesati (automobile si autocare).

Pentru a atrage noi categorii de turisti si pentru a satisface cele mai variate gusturi ale acestora, navele de croaziera ofera o gama larga de servicii speciale :

Tratamente de sanatate de ultima ora si programe de fiteness precum si oferirea de optiuni de hranire sanatoasa, toate concepute astefel incat vacantierii sa-si continuie stilul de viata sanatos dus in viata de zi cu zi;

Sisteme de comunicatii bazate pe tehnologia de informare de ultima generatie, dar si metode de telecomunicatii traditionale, cum ar fi telefoane in cabina cu linie internationala, fax,televiciune prin satelit si cu circuit inchis;

Spatii speciale pentru intalniri, sali de conferinta si conditii pentru desfasurarea intalnirilor de afaceri (fax-uri, harti, microfoane, centre computerizate, copiatoare, statii de transmisie- receptie si altele asemenea).Unele linii de croaziere asigura secretare, translatori si coordonatori de intalniri;

Dispozitive speciale pentru persoane cu handicap.Exista zone de acces pentru scaunele cu rotile pe majoritatea vaselor, incluzand cabine, dusuri, zone publice si lifturi speciale si servicii de sanatate speciale, cum ar fi masini de dializa renala si tuburi de oxigen, care pot fi puse la dispozitie daca sunt facute rezervari in prealabil;

Multe linii de croaziera au cazinouri, oferind jocuri de noroc populare ca - Blackjack, Ruleta, Pocker etc.Marea majoritate a liniilor de croaziera isi administreaza singure operatiunile din cazinou angajand manageri experimentati si dealeri care au lucrat in cazinuourile din Europa.Securitatea este de asemenea ridicata, folosindu-se multe din metodele de securitate aplicate in Las-Vegas la mesele de joc;

Programe pentru sarbatorirea unor momente speciale : nunti, aniversari etc..Unele linii de croaziera angajeaza organizatori profesionisti care sa aiba grija de fiecare detaliu de la flori si fotografi pana la mancare si ceremonia in sine.Pentru cei aflati in luna de miere si cuplurile aniversare, se ofera mese romantice, paturi duble, sampanie, flori si ciocolata in cabina.

Clientela traditionala a turismului de croaziera o constituie persoanele de peste 50 de ani, cu venituri ridicate (preturile croazierelor se situeaza in limitele 200 - 500 USD/zi/turist); ca atare se urmareste atragerea unor noi segmente de consumatori in special tineri, prin practicarea unor preturi mai accesibile, prin diversificarea destinatiilor si a ofertei de servicii.Pot fi mentionate, in acest sens, croazierele tematice, care imbina distractia cu educatia, croazierele exotice, precum si scurtarea duratelor la 3-7 zile sau combinarea cu transportul aerian (fly-crouise) care permite turistului sa ajunga rapid la punctele de imbarcare si sa revina, tot in scurt timp la domiciliu.Toate acestea au permis o mai buna adaptare la particularitatile cererii si s-au reflectat intr-o crestere a interesului turistic pentru deplasarea pe calea apei.

Cap. 3.3 - Tendinte ale pietei turismului de croaziera

Turismul de croaziera a inregistrat o crestere remarcabila in ultimul deceniu, navele si porturile de imbarcare au dotari tot mai performante, destinatiile si itinerariile s-au diversificat si chiar s-a conturat un nou mod de "viata de croaziera".

In prezent sunt mai mult de 250 de nave care opereaza in lumea intreaga, mai mult de jumatate functionand in afara porturilor S.U.A. Marea Britanie detine cam 5 % din navele de croaziera din lume.Cel mai mare vas functional, in acest moment, este cel al liniei Royal Caribbean numit "Voyager of the Seas".La o greutate de 14000 tone si cu o capacitate de maximum de 3.840 pasageri, costurile sale de functionare sunt mai mari decat cele ale vaselor conventionale.Exista planuri de construire a unui vas gigant de 250.000 tone, cu o capacitate de 6.200 oameni ce se va chema "America World City", facandu-se inca eforturi de acumulare a capitalului necesar.

In toate tarile dezvoltate se inregistreaza o crestere pe pieta cererii de croaziere ( in medie de 9-15% pe an in ca de la inceputul anilor '90), dupa o pirioada lunga de declin.Mai mult chiar , CLIA (Indusrtia Liniilor de Croaziera din America) previzioneaza ca cererea pentru croaziere va continua sa creasca pana la 13 milioane pasageri pana in 2005 iar piata potentiala de croaziere pe termen lung va atinge in jur de 35 milioane de pasageri, stimuland astfel si boomul in constructia de nave care a inceput inca din 1990.

In prezent se fac eforturi mari pentru a diferentia produsele si mai putin pentru a oferi reduceri de tarif la vanzarea cabinelor.Unele companii si-au concentrate atentia pe organizarea de croaziere tematice pentru a supravietui (liniile de croaziera ofera acum o mare varietate de croaziere speciale, de la croaziere cu teme botanice la cele cu tema "civilizatiei clasice", navigand pe Mediterana, pasagerii fiind insotiti de specialisti).Unele companii de croaziera, ca Disney Corporation cu cele doua vase de 85.000 tone, "Disney Magic" si "Disney Wonder", se orienteaza spre familie, in timp ce alti operatori au experimentat noi tipuri de ambarcatiuni.

Ambarcatiunile mai mici, de 3.000-10.000 tone, cu o capacitate de 100- 200 de pasageri reprezinta o piata viabila.Cea mai mica dintre acestea asigura o forma de croaziera de tipul celei petrecute pe iaht entru cei dispusi sa plateasca cele mai mari preturi pe care aceste ambarcatiuni sunt obligate sa le aiba.Asemenea vase sunt capabile sa intre in porturile inaccesibile navelor de croaziera traditionale, deschizand astfel noi destinatii cum ar fi cele de pe raul Amazon.Vasele mici pot sa patrunda in canale stramte, cum ar fi Canalul Corint din Grecia, care nu mai este navigabil de catre vasele mari de croaziera.

O alta tendina interesanta este cresterea importantei porturilor de imbarcare mai mici, regionale.Turistii au fost dusi in destinatii care inainte nu putusera fi vizitate, rezultatul fiind o crestere in varietatea experientelor la tarm care completeaza experientele de la bord.

Intregul concept de croaziera s-a schimbat din imaginea sa traditionala ; navele de croaziera incep sa fie vazute ca statiuni plutitoare de vacanta care se muta de la o destinatie la alta, oferind noi peisaje in fiecare zi si divertisment non-stop la bord.Viitorul pe termen lung al croazierel0or ar putea fi imbunatatit de noua tehnologie marina acum in curs de dezvoltare, cum ar fi vasul care calatoreste deasupra suprafetei de apa s-au propulsia pe jet de apa care este inca testata pentru un nou tip de vas.Navele dotate cu tehnologii noi prezinta mai multa siguranta pentru cei de la bord si asigura protejarea resurselor naturale, care fac vacantele de croaziera atat de atragatoare.

Fig. 5. Evolutia distributiei circulatiei turistice internationale pe mijloace de transport.

(sursa: calculat pe baza OMT, Aperçu mondial et actualité touristique, 2001)

Distributia circulatiei turistice pe mijloace de transport in Romania, 2003-2004

* Determinat cu luarea in calcul a deplasarilor cu automobilul personal

(Sursa: INS, Turismul international al Romaniei in 2003, 2004)

* Determinat cu luarea in calcul a deplasarilor cu automobilul personal

(Sursa: INS, Turismul international al Romaniei in 2004)

Din analiza evolutiei indicatorilor privind structura sosirilor vizitatorilor straini in Romania si a plecarilor vizitatorilor romani in strainatate dupa mijloacele de transport utilizate, se poate observa ca a crescut procentual transportul rutier, la transportul feroviar se constata o diminuare a numarului de turisti care folosesc acest gen de transport, la transportul aerian se constata ca numarul turistilor straini care sosesc in tara noastra a scazut de la 13,5 %la 10,7 %, iar la romanii care se deplaseaza in strainatate cu aeronavele a crescut.Pe plan intern se constata o crestere a numarului de turisti care se deplaseaza cu aeronavele.La transportul naval se constata o crestere de la 2,7 % la 2,8 % pentru turistii straini sositi in Romania, iar la plecarile turistilor romani in strainatate se constata o scadere.In circulatia turistica interna la acest gen de transport se constata o crestere cu 0,1 %.