SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI FENOMENULUI TURISTIC

SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI FENOMENULUI TURISTIC

In istoria fenomenului turistic se poate de scos in prim plan existenta a trei etape evolutive distincte si anume:

etapa turismului incipient;

etapa pseudoturistica;

etapa turismului modern si contemporan;

-Etapa turismului incipient isi are debutul in antichitatea timpurie, cand fenomenele si elementele naturale de exceptie reusesc sa-si exercite atractivitatea asupra locuitorilor din nemijlocita vecinatate. Aparitia focarelor de civilizatie din Asia de Est(China), Asia de Sud(India) sau Asia de Sud-Vest (Indus, Mesopotamia), a celor din jurul bazinului mediteranean(greaca, romana, feniciana, egipteana)reprezinta premise favorabile ale miscarilor cu caracter turistic.

Se pot delimita asadar cateva regiuni in interiorul carora , dar si de la o regiune la alta, au avut loc miscari de populatie cu caracter turistic. Cea mai cunoscuta ramane regiunea M. Mediterane suprapuse arhipelagului grecesc, peninsulei italice, Asiei Mici si Egiptului

Grecia antica se detaseaza ca arie polarizatoare prin renumitele sale edificii cu functie culturala religioasa sau sportiva, prin oracolele si jocurile sale. Alaturi de constructiile inegalabile ale Atenei avand ca aureola complexul arhitectural de pe Acropole, calatorii lumii antice poposeau de asemenea la Corint, Teba sau Micene, in Chosos(pentru a vizita renumitul labirint), pe insula Rhodos, Chios sau Lesbos.

Asia Mica completeaza patrimoniul turistic al antichitatii cu numeroase si inedite elemente. Avem in vedere cetatile grecesti si elenistice, infloritoarele orase porturi de pe tarmurile marilor limitrofe, dar si frumusetile unui peisaj inedit de o mare forta atractiva. Miletul,  Efesul, Halicarnasul sau Smirna(cel mai frumos oras de sub soare) sunt nu numai vatra unora din cele sapte minuni ale lumii(Templul Dianei din Efes, Mausoleul din Halicarnas)dar si centre ale unei lumi care se afla intr-o plina crestere socio-economica si politica favorabila circulatiei persoanelor dintr-un loc in altul

Egiptul faraonilor cu contributiile lor mortuare impunatoare, cu jubileele regale ce aveau loc la 3-4 ani in diferite orase, cu regatele maritime si fluviale la care pe langa competitori mai participau si mii de privitori. Aici evidentiem pe langa prezenta vestitului oras Alexandria(vestit prin renumita sa biblioteca fondata de Ptolomeu si distrusa de arabi) si orasele Teba, Karnak-ul, Luxor, Memphis si mai ales Conopesul, prima statiune balneo-climaterica din lume cunoscuta pentru tratamentul maladiilor respiratorii.

In peninsula Italica odata cu inflorirea civilizatiei romane obiectivele de interes recreativ si spiritual se imultesc. Cetatea eterna, Roma, devine rascrucerea tuturor drumurilor, iar Pompeiul situat la numai 133km distanta spre sud, o statiune estivala pentru patricienii romani. Insula Capri, cu glota ei "de azur" atrage numerosi vizitatori cum o face de altfel si valtorile de lava ale Vezuviului sau Etnei in vecinatate.

In Asia, in aceeasi etapa, se individualizeaza doua regiuni mai importante si anume cea a Orientului Mijlociu suprapusa campiei Mesopotamiei si podisului Iranian, unde au inflorit civilizatiile sumeriene sau persane, respectiv cea a Asiei de Est si Sud-Est unde au loc frecvente calatorii ale calugarilor budisti chinezi spre India sau Indonezia.

O trasatura specifica a acestei etape este orientarea cererii inspre obiectivele si activitatile de provenienta antropica. Cadrul natural atragea numai prin fenomene si obiecte cu totul impunatoare (cataractele Nilului, Vezuviu, insule Capri).

Tot in aceasta etapa premergatoare apar primele elemente ale infrastructurii viitoare. Asa sunt hanurile construite de-a lungul drumurilor romane, "institutele de ospitalitate" din asezarile mari ale bazinului mediteranean (Cartagina, Tyr, Spania, Egipt). In sfarsit, din necesitatea protectiei si a bunei orientari a stainilor in teritoriu, in China apar insotitori remunerati ce amintesc ghizii excursiilor de azi.

Etapa pseudo-turistica - se suprapune evului mediu timpuriu si mijlociu

(pana in epoca renasterii, in Europa), cand premisele atat de favorabile ale afirmarii turismului in antichitate se estompeaza din cauza fanatismului religios si a circumstantelor politice: faramitarea domeniilor feudale intr-un mare numar de state fiecare cu o legislatie proprie adesea restrictive circulatiei persoanelor, a deselor razboaie intre seniorii feudali etc.

Deplasarea dintr-o regiune in alta are loc sub forma preponderent de pelerinaje religioase. Centrele de atractie regionala sunt Roma si Ierusalimul pentru crestini, Meesa si Medina pentru musulmani, Lhasa sau sanctuarele din India pentru budisti, muntele Fugi pentru japonezi. Spre ale se indreapta convoaie de credinciosi conduse de ghizi calugari.

Alta cauza a deplasarilor din evul mediu sunt schimbarile comerciale. Acum apar primele drumuri de-a lungul si de-a latul Europei. Deosebit de cunoscuta este activitatea desfasurata de-a lungul "drumului matasii ce traversa Asia de la Est la Vest cu ramificatii spre Bizant si centrul Europei.

Concomitent se intensifica legaturile maritime, in special in bazinul M. Mediterane, unde apar primele porturi mari devenite apoi puteri maritime in toata legea (Venetia, Genova, Marsilia). Acelasi rol, il au transporturile pe apa din Asia de Est si Sud-Est, desi in ambele cazuri scopul principal era comertul sau diplomatia amprenta turistica se simte. circulatia poleiurilor si comerciantilor a dus la edificarea unei dense retele de hanuri localizate cu predilectie de-a lungul drumurilor continentale, la intersectia acestora sau in orase.

In aceeasi perioada se infiripa din nou dupa o intrerupere de cateva sute de ani, turismul cultural, favorizat de infiintarea primelor universitati cum sunt cele de la Bologna (1119), Ravenna(1130), Sorbona(1200), Cambridge(1209), Oxford(1214), Padova(1222), Neapole(1224), Pisa(1346), Praga(1348), Cracovia(1364), Viena(1365) etc.

O alta caracteristica a turismului din evul mediu este discontinuitatea sa in timp,determinata de migratia popoarelor, indelungatele razboaie feudale(razboiul de 100 de ani, razboiul de 30 de ani), de epidemii si foamete.

- Etapa turismului modern si contemporan isi are debutul in evul mediu tirziu, cind renasterea si M.D.G. largesc orizontul spiritual al umanitatii integrindu-i noi spatii  geografice.

Aceasta etapa se subdivide la rindul ei in trei perioade ,si anume:

perioada cuprinsa intre sec. 15-17(inclusiv);

perioada cuprinsa intre inceputul sec. 18 pana in 1950;

perioada turismului de masa(dupa 1950)

a) Perioada cuprinsa intre sec.15-17 coincide cu intervalul temporal desfasurat concomitent M.D.G. si infloririi culturii europene in epoca Renasterii. Este perioada descatusarii din chingile misticismului religios, dar si a expansiunii coloniale. Daca pana la inceputul sec. 15 bazinul mediteranean reprezenta regiunea maritima cea mai importanta, odata cu descoperirea si colonizarea Americii rolul sau este luat de O. Atlantic si O. Indian. Intensificarea calatoriilor este direct proportionala cu cresterea numarului persoanelor ce se deplaseaza dintr-o zona in alta; concomitent retelele de transport se intetesc, circulatia persoanelor este liberalizata, inclusiv prin introducerea la sfarsitul acestei perioade a pasapoartelor.

b) Perioada revolutiei industriale este benefica si pentru activitatile turistice. Dealtfel numai o societate industrializata si nu una agrara a putut genera turismul de masa. Explozia demografica din tarile Europei Apusene a dus la cresterea brusca a populatiei, respectiv a practicantilor turismului, iar schimbarea modului de viata s-au constituit in premise favorabile fenomenului recreativ.

Caile de transport si bazele de cazare se diversifica, multiplica si modernizeaza(cai ferate, avioane, autoturisme, trenuri rapide). Apar primele hoteluri, sunt deschise noi statiuni balneare in Germania, Franta, Cehoslovacia etc. De asemenea se dezvolta primele intreprinderi si activitati cu caracter strict turistic. Astfel apare ca forma de organizare calatoria turistica, initiata de Thomas Cook, in anul 1841, cel care va pune ulterior bazele agentiilor de voiaj, respectiv a premiselor turismului international.

Concomitent, in Franta, Germania, Norvegia, Elvetia, Italia, Suedia, apar cluburile de turism-alpinism si asociatiile de vacanta pentru promovarea activitatilor de recreere. De la practicarea individuala sau in grupuri limitate se ajunge la turismul cu caracter de masa.

In aceasta perioada in care pe plan cultural artistic inflorea romantismul si impresionismul, are loc reorientarea omului spre natura, spre valorile eterne ale peisajului. Ponderea atractivitatii apartinand cadrului natural reuseste astfel sa o depaseasca pe cea a obiectivelor de provenienta antropica, hotaratoare in acel moment.

Incepand din a doua jum. a sec. 19, se pun bazele infrastructurii turistice propriu-zise, a asezarilor cu functie turistica de pe Coasta de Azur (Nisa, Cannes, Monte Carlo, Saint Tropez etc), cele de pe riviera italiana (San Remo, Savona, Viarregio), sau spaniola (Torremolinos, Aquillas, Santiago de Ribera etc).

Primul ghid turistic apare in anul 1672, in Franta, fiind elaborat de Saint Morece, ghid urmat, dupa aproape doua secole de cele editate in Anglia sau Germania. Incepand cu deceniul doi al secolului nostru geografia turismului ajunge obiect de studiu la universitatile din Dusseldorf (1914), Roma (1925) si Berlin(1929).

Generalizarea pasapoartelor si reglementarea timpului liber prin instituirea incepand cu 1910, in unele state a concediului platit au fost factorii de mare importanta in amplificarea activitatilor turistice. Imbunatatirea conditiilor de viata si costul relativ acceptabil al produsului turistic au fost factorii economici si sociali ce au impulsionat calatoriile de agrement si curative.

c)Perioada turismului de masa propriu zilelor noastre incepe la mijlocul sec. nostru. Amploarea deosebita a circulatiei turistice mondiale se datoreaza urmatoarelor cauze:

- scurtarea zilei de munca si a saptamanii de munca in tarile cu forta de munca ocupata in industrie sau servicii, sau cele cu o agricultura puternic mecanizata; in consecinta, a crescut productivitatea muncii si ponderea timpului liber destinat recreerii;

- ridicarea nivelului de trai a facut posibile alocarea unei parti tot mai insemnate din bugetul familiar activitatilor de destindere si refacere fizica si psihica.

- dezvoltarea fara precedent a cailor si mijloacelor de transport; cresterea vitezei de deplasare face posibila vizitarea obiectelor situate la mari distante intr-un timp scurt.

- dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice in plan teritorial a facilitat satisfacerea cerintelor recreative incepand chiar din locul de resedinta.

- cresterea nevoii de recreere si recuperare ca urmare a amplificarii stresului specific  vietii urbane actuale.

Aceasta perioada poate fi caracterizata prin intensificarea deosebita a turismului intern in majoritatea tarilor lumii dar si a celui international; stimulat de inlesnicirile, consulare si vamale, precum si de aparitia unor organisme internationale de profil, intre care mentionam Organizatia Mondiala a Turismului infiintata in 1970, Academia Internationala de Turism, Federatia Universala a Asociatiilor Agentilor de Voaiaj, Federatia Internationala de Balneologie si Climatologie. Se maresc numeric, de asemenea, firmele cu activitati turistice: Thomson Travel, Travel Trust, Club Mediteraneen, Club Europeen, Inturist, Cedac, Ibus, ONT etc

Principalele particularitati ale turismului contemporan sunt:

1- cresterea caracterului de masa, prin antrenarea unei ponderi majore a populatiei unor tari. La nivel mondial ei antreneaza sute de milioane de persoane.

2- cresterea razei de deplasare, la nivel continental sau intercontinental.

3- se afirma printr-un volum in continua crestere estimat la nivelul consumului turistic. In consecinta, el a devenit o ramura de baza a economiei multor tari receptoare.

4- diversificarea tipurilor sale in concordanta cu oferta si mai ales cu cerintele cererii. Turismul curativ-balnear, cel de agrement sunt secondate adesea de turismul cultural sau sportiv, turismul de tranzit este asociat celui de sejur indelungat etc.

5- mobilitatea deosebita datorita perfectionarii si diversificarii cailor si mijloacelor de transport.

6- accentuarea caracterului social prin antrenarea in astfel de activitati a populatiei cu venituri mai mici.

7- intinerirea prin larga afirmare a turismului de vacanta.

8- feminizarea.

9- naturalizarea turismului prin cresterea importantei resurselor apartinand cadrului natural.

Robotizarea, cibernetizarea si automatizarea proceselor de productie din societatea contemporana asociata cresterii a presiunii masinii asupra spiritului sunt cele doua fenomene care deschid larg portile afirmarii turismului in viitor.