Turismul in Romania

Turismul in Romania

Investigarea fenomenului turistic la scara mondiala si nationala evidentiaza cursul ascendent al acestuia, dinamica sa reflectand transformarile profunde din viata economica si sociala, dar si o serie de mutatii din interiorul sau.

Romania dispunand de un potential turistic bogat si variat, face parte din categoria tarilor cu traditie si experienta in domeniul turismului, ceea ce a situat-o, de-a lungul timpului, intre destinatiile de vacanta recunoscute si apreciate in lume.

Evident, situatia economico-sociala, regimul politic au influentat, in masura importanta, atat pozitia Romaniei pe piata turistica internationala, cat si locul turismului in consumul populatiei si in structura economiei.[1]

In continuarea expunerii noastre prezentam o analiza a fenomenului turistic romanesc urmarind:

     Capacitatea de cazare existenta

Numarul de unitati turistice la nivelul Romaniei nu a inregistrat in perioada 1988-2004 mari variatii, exceptie facand doar anul 1993 cand constatam o scadere mai accentuata (cu 18,2%) fata de anul precedent a numarului de unitati turistice (Anexa nr.1- Graficul 1). Dupa o tendinta in general de scadere in perioada 1989 - 1993, urmeaza o crestere usoara in perioada urmatoare, exceptie facand anul 2000. De remarcat ramane cresterea mai accentuata a numarului de unitati turistice in anul 2004 fata de 2003 (cu 9,2%). 

Situatia e putin diferita daca analizam numarul de locuri de cazare (Anexa nr.1- Graficul 2) care dupa o scadere mai accelerata in perioada 1989 -1991, va intra pe un trend de scadere foarte usoara in perioada urmatoare (aproape insesizabila pe grafic). Desigur si in acest caz se inregistreaza un revigorare, in anii 2003 si 2004 notabile fiind cresterile usoare ale numarului de locuri de cazare (totusi sub 1%). 

Este interesat de urmarit si structura numarului de unitati turistice pe zone turistice (Anexa nr.2-Graficul 3) raportandu-ne pentru relevanta la ultimul an pentru care exista date disponibile, anul 2004. Avem astfel o distributie relativ echilibrata intre categoriile Alte localitati (27,8%), Montan (21,9%) si  Litoral (21,6%). De asemenea, si categoria Resedinte de judet (16,4%) se inscrie in aceasta linie. Totusi o pondere mai mica se inregistreaza pentru Delta Dunarii (3,1%).

In ceea ce priveste locurile de cazare (Anexa nr.2-Graficul 4) avem arhicunoscuta situatie: o mare concentrare mare a locurilor de cazare pe litoral (42,4%), celelalte zone avand ponderi relativ apropiate zona resedintelor de judet (16,9%), zona balneara (14,8%), Alte localitati(13%) si zona montana (11.8%). In acest caz Delta Dunarii are o pondere si mai mica de doar 1,2% comparativ cu ponderea unitatilor de cazare.  

     Capacitatea de cazare in functiune

Aceiasi evolutie cu capacitate de cazare existenta se intalneste si in cazul capacitatii de cazare in functiune(Anexa nr.3-Graficul 5). Dupa un trend descendent la inceputul anilor urmeaza o relativa stagnare cu mici oscilatii de la un an la altul in perioada 1994-2004.

Spre deosebire de capacitatea de cazare existenta, capacitatea de cazare in functiune are o distributie relativ diferita, Litoralul avand o pondere de doar de 19,2% din totalul locurilor de cazare in functiune, situatie explicabila prin sezonalitatea activitatii turistice din aceasta zona. Ponderi mai mari o au zonele Balnear si Resedinte de judet cu 21,2% si respectiv 27,7% explicabile chiar prin faptul ca acestea zone nu sunt afectate de sezonalitate. O alta zona afectata de sezonalitate este zona montana cu o pondere de doar 16,9%. Delta Dunarii ramane cu aceiasi pondere mica de doar 0,8% (Anexa nr.3 - Graficul 4).

     Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune

Indicele de utilizare neta a capacitatii in functiune (gradul de ocupare) fiind intr-o stransa corelatie cu ceilalti indicatori nemonetari a inregistrat si el o involutie. De fapt, aceasta involutie este similara capacitatii de cazare in functiune. Notabil este ca in primul an al analizei noastre in 1988 gradul de ocupare era dublu fata de nivelul inregistrat in ultimii ani (Anexa nr.4- Graficul 7).

Trebuie luat in seama ca valorile acestui indicator sunt medii anuale, iar valorile acestuia oscileaza de la o luna la alta ca urmare reflectarii fenomenului de sezonalitate a activitatii turistice. Mai mentionam ca valorile medii anuale la nivel international se situeaza intre 40-60%.

            Daca analizam distributia acestui indicator pe zone geografice in anul 2004 (Anexa nr.4- Graficul 8) observam ca valori peste media nationala se inregistreaza la zona balneara (48,6%) si la zona de litoral (41,8%) situatie explicabila prin concentrarea activitatii turistice in aceste zone. O valoare destul de mica se intalneste in zona montana 22,6%  valoare sub potentialul mare de dezvoltare pe care il are aceasta zona, aceiasi situatie intalnindu-se si in Delta Dunarii (28,3%).

     Sosiri/innoptari in unitatile de cazare ale turistilor straini

In intervalul 1988-2004 numarul sosirilor de turisti straini in unitatile de cazare (Anexa nr.5 - Graficul 9) a pornit de la niveluri apropiate de 1,3 milioane in anii 1988 si 1989, a inregistrat un maxim in anul 1990 cu 1,4 milioane turisti, dupa care a intrat pe un curs descendent  (mai accentuat in anii 1991-1993) atingand un minim de 762 mii de turisti in 1996, iar apoi a intrat pe un curs usor ascendent in perioada 1999-2002 avand apoi o crestere mai dinamica in anii 2003 si 2004 (atingand-se in 2oo4 un nivel apropiat de anul 1989). 

In ceea ce priveste innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare (Anexa nr.5 - Graficul 10) situatia e similara in linii mari cu cea a sosirilor cu unele mici deosebiri: nivelul maxim al numarului de innoptari este atins in anul 1989 cu 5,3 milioane iar nivelul minim in anul 1999 cu doar 1,9 milioane innoptari. Tot in categoria deosebirilor avem cresterea numarului de innoptari in anul 2003 si 2004 care este mai modesta si nu atinge dinamica sosirilor astfel ca in 2004 avem doar 3,3 milioane innoptari, un nivel similar cu cel inregistrat in anul 1991.  

           Distributia sosirilor (Anexa nr.6 - Graficul 11) si innoptarilor de turisti straini (Anexa nr.6 - Graficul 12) pe zone turistice pentru anul 2004 se prezinta astfel:

turismul urban (zona oraselor resedinta de judet inclusiv municipiul Bucuresti) este forma de turism practicata in mod preponderent de turistii straini (71,3%). La aceasta se adauga si zona Alte localitati cu 9,5%.

Zona montana si de litoral au o pondere destul de mica de  8,5% si respectiv 6,1%, iar zona balneara o pondere chiar mai mica de 3,3%. Delta Dunarii are cea mai mica pondere de doar 1,2%.

In cazul innoptarilor realizate de turistii straini, zona urbana a resedintelor de judet isi pastreaza pozitia dominanta avand o pondere de 60,1%. Zona de litoral are o pondere de 17,8% mai mare decat in cazul sosirilor, situatie explicabila prin prezenta preponderenta a turismului organizat prin intermediul agentiilor de turism in cazul turistilor straini care au un sejur prestabilit.  Zona montana, balneara si zona alte localitati isi mentin ponderi apropiate de ale sosirilor de 8,1%, 5,5% respectiv 7,6%.

     Sosiri/innoptari in unitatile de cazare ale turistilor romani

Ce tendinta generala, in perioada 1988-2004 sosirile turistilor romani in spatiile de  cazare (Anexa nr.7 - Graficul 13) au scazut in mod continuu in ritmuri mai accelerate la inceputul anilor `90 si mai moderate spre sfarsitul anilor `90 si inceputul anilor 2000. Exceptia de la regula o constituie anul 1995 si anul 2004 cand s-au inregistrat cresteri usoare fata de anii precedenti de 2,5% si respectiv 8,3%. In perioada analizata numarul cel mai mare de turisti a fost de 11,6 milioane turisti in 1988, iar numarul cel mai mic in anul 2002 - 3,8 milioane turisti.

            Numarul de innoptari ale turistilor romani in spatiile de cazare (Anexa nr.7 - Graficul 14) urmeaza in linii mari tendinta sosirilor cu precizarea ca s-au inregistrat cresteri foarte mici fata de anii precedenti  in anul 2001 si 2003 de 1,5% si respectiv 2,8%. Cel mai mare numar de innoptari a fost de 4,8 milioane in anul 1989, iar cel mai mic in 2004 de 1,5 milioane.

            Turistii romani au optat in 2004 in primul rand pentru zona resedintelor de judet (38,7%). Celelalte optiuni se impart intre zona montana (16,8%), zona de litoral (15,7%), zona statiunilor balneare (14,9%) si zona Alte localitati (12,6%). O pondere foarte mica o are Delta Dunarii cu 1,3% (Anexa nr.8 - Graficul 15).      

In ceea ce priveste innoptarile (Anexa nr.8 - Graficul 16) situatia se schimba putin in sensul unei ponderi dominante a zonei balneare (35,4%) explicabila prin durata mai mare a sejurului in aceasta zona (de fapt o pondere mare a turistilor romani sositi prin intermediul biletelor de tratament, asa numitul "turism sindical"). Ponderi ceva mai mici au zona de litoral 24,7%, resedintele de judet 19,2%, zona montana 11,6%, alte localitati 8,2%. O pondere mai mica decat in cazul sosirilor avem in Delta Dunarii, doar 0,7%.