Potentialul natural al turismului rural

Potentialul natural al turismului rural

Componentele naturale de peisaj reprezinta potentiale resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului in general si a celui rural in mod special.

- valoarea recreativa, estetica si peisagistica determinata de alegerea destinatiei: munte, deal, campie;

- valoarea curativa a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

- cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor hobbyuri.

Spatiul rural romanesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic prin relief, dunarean prin reteaua lui hidrografica si pontic prin deschiderea sa la Marea Neagra.

Cadrul natural al Romaniei, ca un ansamblu al elementelor fizico-geografice este o componenta de baza si relativ constanta a ofertei turistice, care determina sau influenteaza directiile, marimea si structura activitatii de turism pe ansamblu tarii sau la nivel regional si local.

Potentialul turistic al unui teritoriu reprezinta elementul fundamental in crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Potentialul natural presupune o diversitate a componentelor cadrului natural, ca atractii turistice si resurse potentiale (relief, clima, retea hidrografica).

Relieful tarii noastre cu precadere cel Carpatic se inscrie in cel mai variat si important potential turistic, cu valoare peisagistica, dar mai ales pentru activitati turistice de diverse tipuri, fara deosebire de sezon. Pe culmile carpatice cele mai inalte de peste 2000 de m o mare atractie o reprezinta peisajele alpine cu pajisti bogate si vegetatie pitica.

La adapostul acestora apar vechile vetre de locuire - tarile: Maramuresului, Barsei, Fagarasului, Hategului, Vrancei, Almasului. Pe firul raurilor carpatice, in vaile acestora se insira de asemenea asezari pitoresti, din randul carora sunt vestite pentru climatul sau apele lor minerale.

O importanta deosebita o reprezinta pentru turism platourile de doline si lacuri carstice temporare, cheile, abrupturile, izbucurile, stancariile si crestele, precum si pesterile. De mare frumusete sunt pesterile Ursilor, Scarisoara, Izvorul Tausoarelor, Cetatile Ponorului, Topolnita intrate dealtfel in circuitul turistic.

In unele masive montane, factorii externi ai mediului au sculptat un microrelief cu forme bizare si de mare atractivitate pentru turisti:turnuri, ciuperci, sfinx. Cele mai reprezentative asemenea opere ale naturii sunt in Bucegi (Babele, Sfinxul), in Ceahlau (Turnul Sihastrului, Turnul lui Budu, Caciula Dorobantului), in Ciucas (Tigaile Ciucasului, Babele la Sfat, Sfinxul Bratocei).

Impresionante si spectaculoase sunt cheile carstice: Bicazului, Turzii, Nerei, Carasului, Cernei, Oltetului si defileele Dunarii Jiului, Oltului, Muresului, Crisului Repede.

Dealurile si podisurile se inscriu ca un potential turistic al reliefului mai modest, reprezentat de anumite aspecte peisagistice. De un real interes turistic, intalnim aici: Vulcanii Noroioti de la Paclele Mari, Muntele de Sare de la Slanic Prahova, Rapa Rosie de la Sebes, si multe alte astfel de structuri geologice ce merita vizitate.

Pe cuprinsul podisurilor este predominanta agricultura, in special a pomilor fructiferi si a vitei de vie, de unde si renumitele vii de la Cotnari, Iasi, cele de la Niculitel, Murfatlar, si Ostrov.

Campia este caracteristica prin prezenta unor vai cu lunci largi si insotite de zavoaie de salcii, plopi sau paduri de foioase, prin configuratia formelor fluviatile, fondul piscicol si cinegetic, dispune de un potential turistic redus si putin valorificat in prezent. Lacurile de campie, destul de multe si in parte amenajate de om au valente importante turistice balneare: (Amara, Lacul Sarat).

Litoralul romanesc detine mai multe lacuri fie cu apa dulce: Siutghiol, Neptun, Jupiter, cu apa sarata: Techirghiol si sulfuroasa: Mangalia, folosite in scop terapeutic sau pentru agrement.

Lacurile din lunca si Delta Dunarii sunt destul de numeroase si de mare atractivitate pentru turism prin aspectele peisagistice si domeniul piscicol de care dispun: Lacul Rosu, Lacul Razim, Lacul Golovita, Lacul Sinoe.

Clima are o importanta considerabila pentru turism. Clima influenteaza in functie de sezon, statiuni si forme de relief, intreaga activitate turistica precum si deplasarea turistilor spre destinatiile solicitate.

Fondul de factori naturali de cura din Romania de o recunoscuta valoare nationala si internationala este format din complexul de factori terapeutici ai litoralului, elemente clasice de terapie, ape minerale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, salinele.

Datorita potentialului natural de care dispun localitatile rurale din Romania si nu numai turismul este foarte dezvoltat si recunoscut atat pe plan national, cat si pe plan international. Pe langa acesti factori de care dispune tara noastra ospitalitatea si bunul simt specifice locuitorilor din localitatile rurale romanesti atrag turistii si ii multumesc de conditiile oferite.