DEFINIREA AGROTURISMULUI
AGROTURISM DEFINITION
Tendintele privind necesitatea petrecerii timpului liber intr-un mod placut si divers creeaza premisele dezvoltarii organizate a turismului rural si agroturismului. La acest nivel cele doua forme de turism trebuie sa dispuna de un management capabil sa armonizeze cadrul natural si gospodaria taraneasca in scopul satisfacerii cerintelor turistului modern. Termenul de turism rural are intelesuri variate acestea de multe ori fiind in functie de teritoriul national.
In Finlanda, de exemplu, inseamna, de obicei, inchirierea unor cabane sau oferirea de servicii in mediul rural, tip hrana sau transport.
In Ungaria este utilizat termenul de ,,turism la sat", indicand ca singurele activitati si servicii oferite in sate sunt incluse in acest tip de turism, respectiv: cazare la preturi mici, implicarea in activitati agricole sau in alte tipuri de activitati locale.
In Slovenia cea mai importanta forma de turism rural este turismul la ferme al diferitelor familii, unde oaspetii locuiesc fie cu familia de fermieri, fie in case de oaspeti, dar viziteaza ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea fermei.
In Olanda turismul rural inseamna, in special, camparea la ferme, unde majoritatea serviciilor oferite sunt legate de rute, cum ar fi: ciclismul, plimbari cu caii.
In Grecia turism rural inseamna cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic dejun traditional - de multe ori preparat din produse realizate in casa.
Turismul rural si agroturismul se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor comun, care scoate in evidenta elementele de identitate, de incluziune, cat si elemente diferite care duc la diferentiere. Oferta de turism rural defineste toate ofertele turistice din mediul rural care nu sunt legate de gospodaria taraneasca: vacante in gospodarii, care si-au pierdut in mare parte functia de baza, sejururi in case de vacanta, locuinte de vacanta, case particulare. Turistii doresc sa cunoasca traditiile rurale, cultura si natura, vor sa-si petreaca vacanta intr-un mediu rural intact, sa li se ofere produse si specialitati regionale, cautand linistea, aerul curat, practicarea sporturilor si a drumetiilor.
Pentru a clarifica termenii de turism rural si agroturism, exista doua tendinte de definire a acestora. In prima categorie-turism rural, criteriul de definire utilizat este ponderea veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaza comunitatea sau numai o parte a acesteia. In cea de-a doua categorie - agroturism, criteriul de diferentiere se bazeaza pe ponderea diferitelor elemente constitutive ale ofertei turistice. Sub acest aspect, termenul de turism rural cuprinde si cultura, istoria traditiile existente in spatiul rural care, impreuna cu cele specifice din gospodaria taraneasca, constituie componente ale ofertei turistice.
Agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentru cazare si servirea mesei numai pensiunile si fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si de valorile cultural - istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul satesc.
Conceptul de agroturism [13] se circumscrie la nivelul gospodariei, a fermei sau a exploatatiei agricole constand in organizarea activitatilor de primire a turistilor si a tuturor serviciilor turistice la nivelul unitatii agricole. Din aceasta cauza, in mod frecvent agroturismul este considerat ca o activitate complementara agricola, integrata in mod organic in economia exploatatiei agricole.
In timp ce conceptul de turism rural reprezinta organizarea activitatii turistice in cadrul comunitatii rurale, a zonei, a unei regiuni, microregiuni sau bazin teritorial din mediul rural, agroturismul trateaza fenomenul turistic in interiorul exploatatiei agricole.
Agroturismul este considerat a fi un concept mai restrans, integrat in turismul rural si care se refera la totalitatea serviciilor turistice practicate si legate in mod direct de gospodaria taranesca. Termenul de agroturism vizeaza oferirea serviciilor de cazare, masa si agrement in cadrul gospodariei si in stransa legatura cu acestia. Orice alta forma de turism practicata la sat este inclusa in domeniul turismului rural. In turismul rural apare necesitatea crearii unor spatii de cazare, in timp ce in agroturism se vor utiliza gospodariile agricole ca perimetre de desfasurare a prestatiei turistice.
Agroturismul, ca forma particulara a turismului rural, trebuie sa fie practicat de fermieri si gospodari ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit.
Comisia Zonei Montane din Romania, in cadrul Programului privind organizarea si dezvoltarea agroturismului in zona montana, defineste agroturismul ,,ca o forma particulara de turism rural, mai complexa, cuprinzand atat activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, circulatie turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza si suplimentare, cat si activitatea economica, de regula agricola, precticata de gazde ( activitati productive de obtinere si de prelucrare a produselor agricole in gospodarie si comericializarea acestora catre turisti, sau prin retele comerciale, precum si modul de petrecere a timpului liber)".
Intre cele doua concepte exista o stransa legatura pe multiple planuri, acestea fiind delimitate in literatura de specialitate.[13]
Agroturismul este plasat spatial in mediul rural, motiv pentru care se integreaza in intregime in turismul rural. Ca atare conceptul de turism rural are o sfera de cuprindere mai larga decat cea de agroturism, a carei sfera este mai restransa.
Atat turismul rural cat si agroturismul urmaresc o forma de turism fundamental bazat pe turismul clasic, comercial. Turistul care vine in mediul rural (localitate, exploatatie agricola) intra in mod direct in contact cu aceasta lume, cu valorile ei materiale, culturale, naturale, economice, sociale etc. Turismul rural si agroturismul nu reprezinta numai o alternativa turistica ci si un factor esential de dezvoltare economica a mediului rural in ansamblu si al exploatatiilor agricole in special.
Activitatile de turism rural si agroturism se impletesc, se completeaza si se sustin reciproc, constituind un domeniu cu o organizare specifica. Aceasta organizare tine seama atat de specificitatea geografica, economica, sociala, etc., dar si de specificitatea produselor sale si de rolul pe care trebuie sa-l joace in dezvoltarea mediului rural.
Aceste noi forme de turism (turismul rural si agroturismul) nu pot inlocui turismul de masa, ci ele trebuie sa se dezvolte paralel, ca forme alternative ale acestora, fiind activitati complementare turismului de masa, prin care se valorifica un numar sporit de atractii.
Agroturismul este reprezentat de o imbinare a activitatilor agricole cu serviciile turistice din interiorul exploatatiei agricole, fiind considerat o solutie complementara, de sprijinire directa a dezvoltarii agriculturii, cu efecte pozitive atat de natura economica, cat si sociala. Agroturismul prezinta unele trasaturi care il diferentiaza de turismul traditional.
Din cele prezentate rezulta ca agroturismul poate fi numai o componenta a turismului rural, dar cu cele mai mici implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de viata al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si a comunitatii, in general si nu in ultimul rand, in protejarea si conservarea mediului natural si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice.
In literatura de specialitate, romana si din strainatate, prin utilizarea notiunii de agroturism, se exprima mai bine sfera de cuprindere, adica o activitate economica complementara agriculturii intr-o localitate rurala. Prin aceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural cu potentialul sau agricol, turistic, uman si tehnico-economic. Se poate arata ca agroturismul prezinta unele trasaturi ce-l diferentiaza de turismul traditional, standard si anume:
- consumul turistic se petrece in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea pensiunii si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, precum si originalitatea produselor turistice;
- oferta turistica este autentica, diferentiata, multipla in diversitatea sa, organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului;
- este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia;
- ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacante sau weekend-uri in peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica;
- nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si supra-structura turistica sau pentru alte dotari de profil;
- se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare sau montane;
- nu este compatibil cu turismul de masa.
Fig. 2.1 Particularitatile agroturismului
Particularities of agrotourism
O importanta deosebita in definirea agroturismului o are definirea spatiului rural. In opinia domnului Acad.prof.dr. Paun Ion Otiman "Expresia spatiului rural contine zona interioara si de coasta si cuprinde satele si orasele mici in care cea mai mare parte a terenului este utilizata pentru agricultura si silvicultura, amenajarea zonelor montane de petrecere a timpului liber si de distractii, rezervatii naturale, ale activitatii de locuit si de habitat sau destinate unei activitati artizanale, de service sau industriala". [58, p.31]
Analiza conceptului de agroturism ne conduce la tratarea acestuia ca o entitate complexa, astfel pentru cunoasterea acestui concept este necesar sa descompunem si sa explicitam laturile componente care graviteaza in jurul activitatii din cadrul gospodariei taranesti si in speta agroturistice.
Din punct de vedere al spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale, agroturismul este definit ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti.
Din punct de vedere al activitatii care graviteaza in jurul gospodariei taranesti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata vin in mediul rural sa se destinda, relaxeze, agrement, cure terapeutice, pentru satisfacerea unui hobby, pentru initiere in arta mestesugurilor, si multe alte activitati specifice.[47, p.14]
Tabel 2.1
Deosebirile dintre turismul clasic si agroturism
Differences between classical tourism and agro-tourism
Turism clasic |
Agroturismul |
- este o intreprindere comerciala mare sau mica. |
-reprezinta o activitate la domiciliu. |
- cel mai adesea gestionata ca o societate comerciala. |
-cel mai adesea afacere familiala sau de acest gen. |
- ofera intotdeauna mai mult de o unitate de cazare, rareori mai putin de sase, in general intre zece si o suta |
-ofera una sau doua unitati de cazare, rareori mai mult de sase. |
- necesita investitii importante si adesea fonduri publice pentru infrastructuri. |
-necesita investitii mai modeste, esentialmente individuale. |
- mai vulnerabil fata de conjuncturile si fluctuatiile economice, utilizarea nepretandu-se decat pentru un singur scop. |
-utilizarea supla si ameliorarea normelor de cazare si de petrecere a timpului liber pe plan local. |
- ofera in general cazare si servicii mai costisitoare, pentru un nivel de confort mai ridicat, ceea ce-1 face inaccesibil pentru turistii cu venituri scazute. |
-ofera servicii mai putin costisitoare, comporta cea mai mare parte a amenajarilor necesare dar adesea fara confort, accesibil turistilor cu venituri modeste. |
- veniturile cu exceptia micilor intreprinderi familiale intra in circuitul normal si populatia in ansamblul sau nu profita din acestea . Aceste beneficii parasesc localitatea si chiar tara. |
-veniturile merg direct la locuitori si raman in localitate |
- necesita plan de ocupare al terenurilor, schema de amenajare, perturba adesea mediul, obiceiurile si traditiile locale, modifica peisajul. |
-se integreaza in structurile existente de locuit, nu antreneaza nici o modificare de amenajament si nici de peisaj, prin insasi natura sa se integreaza mai bine obiceiurilor locului. |
- prin natura sa este centralizat, unitatile sunt grupate apropiat una de cealalta |
-unitatile sunt in general dispersate in colectivitate si regiune. |
- prin stilul de viata pe care-1 ofera, este susceptibil de a crea tensiuni intre turisti si populatia locala. |
-ar putea favoriza o mai buna intelegere intre turisti si populatia locala. |
Sursa: Buciuman, E. - Economia rurala Editura Pro Transilvania, Alba Iulia, 1999, p. 39
Agroturismul vine ca o activitate complementara, ce valorifica excedentul de spatii de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru oaspeti; care se constituie dintr-un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor.
Ferma ramane un simbol foarte puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casa fermierului, a taranului, a celui care cunoaste secretele naturii, cunoaste locurile cele mai bune de pescuit din zona, de cules ciuperci apreciate de consumatori; este locul in care se cresc animale domestice, cu care oraseanul a pierdut contactul, este locul in care se pot manca fructe proaspete, locul unde se succed generatii, reprezentand in acelasi timp, un loc si un mod de viata aparte.
Satul ocupa un loc deosebit in imaginea oraseanului, semnificand dimensiunea umana, animatia locala specifica, evoca primaria, birtul, scoala, biserica, locuri care au marcat viata oamenilor secole de-a randul. Aici se regasesc artizani, comercianti, mici intreprinzatori, actori locali care fac viata mai usoara la tara. Reprezinta, de asemenea, locul de bastina a celor mai frumoase sarbatori, a celor mai frumoase obiceiuri de nunta, botez sau de iarna.
Ferma, satul si spatiul rural, impreuna sau separat, constituie farmecul turismului rural prin atractivitate. Turismul rural trebuie inteles ca o forma de activitate care asigura populatiei urbane cele mai adecvate conditii de terapie impotriva stresului, determinat de tumultul vietii cotidiene. Aceasta forma de turism, este puternic influentata de factorii psihologici si se adreseaza prin excelenta iubitorilor de natura, celor care stiu sa o foloseasca in avantajul sanatatii si reconfortarii lor, fara sa o distruga.
Activitatea de agroturism, are la baza trei elemente interdependente:
atractia fata de frumusetile naturale, etnografie, de noutatea, farmecul si evenimentele specifice vietii la tara;
cazarea si masa, care, chiar daca nu sunt la standardele hoteliere trebuie sa fie de calitate si oferite cu ospitalitate;
transportul, caile de acces spre mediul rural sunt vitale pentru asigurarea unui flux continuu de turisti.
Fig.2.2 Elemente interdependente care stimuleaza atractivitatea in agroturism
Interdependent elements that stimulate the attractiveness of agrotourism
Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare, a serviciilor puse la dispozitie de catre gospodariile si fermele agroturistice, iar scopul acestei activitati este de a obtine venituri. Gospodaria agroturistica realizeaza veniturile de baza din activitatile agricole, iar o parte din venituri sunt din serviciile agroturistice.
Resursele existente in gospodaria si ferma agroturistica sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice astfel: turistii vor servi la masa meniuri traditionale preparate din produse obtinute in conditii naturale, avand o valoare biologica ridicata, posibilitatea oferita turistilor de a asista si participa la o serie de activitati desfasurate in gospodarie si la o serie de obiceiuri traditionale din localitate, zona (sezatori, hore, hramuri bisericesti, targuri satesti, spectacole folclorice). Agroturismul trebuie sa dispuna de un management capabil sa armonizeze cadrul natural si gospodaria taraneasca in scopul satisfacerii cerintelor turistului modem.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |