Principalele tipuri de statiuni turistice montane de mare altitudine

Principalele tipuri de statiuni turistice montane de mare altitudine

Primul tip, ce corespunde statiunilor dezvoltate pornind de la unele sate existente, activitatea statiunii neputand fi separata de cea a localitatii respective. Amenajate pe marile vai, la o altitudine relativ joasa, in general in jur d 1000m, aceste statiuni au fost deservite inca de la inceput de cai feroviare si sosele dotate cu mijloace de transport f. importante pt. turisti.

Animate pe tot parcursul anului, aceste statiuni sunt adevarate centre urbane, oferind locuri de cazare diverse si acordand un loc important activitatilor estivale.Marile hoteluri de lux, bazele de tratament termale si uneori cazinourile, le confera o imagine de marca prestigioasa. Cele mai multe dintre aceste statiuni sunt situate la altitudini inalte, ceea ce le permite sa beneficieze de ninsori mai abundente si de un domeniu schiabil mai vast.

Cel de-al doilea tip reuneste statiunile construite dupa un plan de amenajare de ansamblu, datand din perioada de dinainte si imediat dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Aceste statiuni sunt situate la altitudini intre 1300m si 1800m, pe o vale sau pe un parapet ce domina o albie glaciara. Cele mai privilegiate au fost,astfel, locurile umbrite, ferite de soare, acoperite cat mai mult timp de zapada. Cele mai mari dintre astfel de statiuni au dobandit un dublu renume: sportiv si monden.

Cel de-al treilea tip este constituit din "statiunile integrate", construite dupa 1960, in Franta, acestea fiind realizate de grupuri de investitori private distingandu-se de celelalte tipuri prin:

- implantarea la mari altitudini , pana la 2250m, la bazele unor circuri glaciare, pt. a putea beneficia de zapada cat mai multa;

- au dimensiuni importante, de pana la 30.000 paturi de cazare, ceea ce le transforma in adevarate orase, in locuri in care, inainte nu se afla nimic

- au o anumita arhitectura, cateodata f. controversata. Veritabile "uzine de schi" sportive, aceste statiuni cauta in prezent sa-si prelungeasca perioada functionarii lor anuale.

In Franta, de exemplu, exista peste 20 de statiuni de acest tip, frecventate in proportie de 50% de clienti straini.

Cel de-al patrulea tip se refera la realizari mai modeste ca dimensiuni, inspirate din modelul austriac al Tirolului, care e un exemplu opus experientei franceze, caracterizata prin dezvoltarea riguroasa a zonei alpine. Obiectivul acestor statiuni este acela de a regasi o dimensiune "umana", de a pastra un echilibru intre diversele activitati desfasurate in cadrul lor si de a insera mai bine constructiile in mediul local, risipindu-le, in loc de a le concentra la un loc.