Raporturile dintre turism si mediul inconjurator

Raporturile dintre turism si mediul inconjurator

Relatia turism-mediu inconjurator are o importanta deosebita, ocrotirea si conservarea mediului reprezentand conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a turismului.

Aceasta legatura este una complexa si se manifesta in doua directii: mediul natural prin componentele sale reprezinta resursele de baza ale turismului, iar pe de alta parte activitatea turistica are influenta atat pozitiva, cat si negativa asupra mediului ecologic, modificandu-i elementele componente.

Anul 2002 a fost un an cu semnificatii majore pentru turism. In paralel cu declararea sa ca An International al Muntelui, anul 2002 a fost, de asemenea, drept Anul International al Ecoturismului. In aceasta calitate, ecoturismul - componenta esentiala a dezvoltarii durabile, calitate marcata de doua evenimente de prima importanta pentru ecoturismul din intreaga lume, si anume Conferinta Internationala (ianuarie 2002, New-York) care a avut meritul de a pune bazele teoretico-metodologice ale ecoturismului si World Ecoturism Summit (Canada - Quebec, mai 2002). Turismul ecologic definit drept acea calatorie in care sa te bucuri si sa apreciezi natura - mediul, in general, presupune o responsabilitate sporita fata de acestea.

Tocmai responsabilitatea in turism reprezinta o premisa de baza a turismului ecologic in perspectiva durabilitatii.

Dezvoltarea durabila a turismului depinde in mod direct sau indirect de dezvoltarea durabila a altor domenii. Ori, imbunatatirea generala a infrastructurii, scaderea coruptiei, cresterea economica, cresterea nivelului de trai etc. vor duce la crearea conditiilor necesare pentru dezvoltarea durabila a turismului romanesc.

Deoarece turismul durabil reprezinta un scop, trebuie inteles ca orice tip de dezvoltare care include dezvoltarea turismului da nastere la anumite schimbari intr-o zona. Totusi, aceste schimbari trebuie mentinute in limite acceptabile, astfel incat scopul durabilitatii sa fie atins. Turismul durabil poate fi cel mai bine realizat printr-o planificare atenta, prin dezvoltarea si conducerea corespunzatoare a sectorului turistic pe baza unor principii.

Turismul durabil dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si industriei turistice si, in acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor.

Se are in vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale "actorilor" din turism mentinandu-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata".

Fig. 2. Principiile conducerii profesionale a turismului

A aparut necesitatea unei conduceri noi, profesionale a ecoturismului care sa atraga mai mult guvernele si partenerii din sectorul privat si public pe baza unor principii de dezvoltare durabila si anume:

mediul are o valoare intrinseca care este deosebit de mare pentru turism, de care trebuie sa se bucure si generatiile viitoare;

turismul trebuie vazut ca o activitate pozitiva de care sa beneficieze:

- mediul ambiant

- comunitati locale

- vizitatorii;

relatia dintre mediu si turism poate fi dezvoltata astfel incat mediul sa sustina activitatea turistica pe termen lung, turismul, la randul sau, fiind "obligat" sa nu cauzeze prin derularea sa degradarea mediului inconjurator.

dezvoltarea activitatii de turism trebuie sa respecte caracteristicile ecologice, sociale, economice, culturale ale spatiului geografic in care se desfasoara;

scopul dezvoltarii turismului trebuie sa fie intotdeauna echilibrarea nevoilor turistilor cu cele ale destinatiilor si gazdelor acestora;

industria turistica, guvernele autoritatile responsabile cu protectia mediului si organismele internationale trebuie sa respecte aceste principii si sa conlucreze pentru a le pune in practica.

In dezvoltarea ecoturismului durabil putem distinge urmatoarele etape:

- prima etapa consta in decizia de a include in circuitul turistic o anumita zona si construirea echipamentelor turistice necesare amenajarilor turistice respective;

- a doua etapa consta in desfasurarea progresiva a activitatii turistice (in paralel cu responsabilitatea protectiei mediului inconjurator si respectarii turismului durabil);

In prima faza daca activitatile turistice sunt planificate si desfasurate cu grija, problemele de mediu pot fi rezolvate inca din aceeasi faza. In acest sens, alegerea zonei (a amenajarii ecoturistice) este decisiva pentru a evita conflictele ulterioare in relatia cu mediul inconjurator de genul:

1. limitarea daunelor aduse peisajului prin:

- amplasamentul statiunii;

- organizarea transportului;

- arhitectura;

- metode folosite in construirea echipamentelor etc.

2. respectarea responsabilitatilor ce le revin:

- autoritatilor locale;

- agentilor economici;

- populatiei locale (care trebuie consultata in vederea oportunitatii proiectului turistic, putand chiar si sa se opuna daca considera ca au fost incalcate interesele sale).

3. evaluarea impactului in mediu (conform directivelor Uniunii Europene), fiecare tara membra fiind obligata sa introduca in legislatia nationala prevederi referitoare la impactul marilor proiecte turistice (si de alta natura) in mediu.

Este greu de facut o distinctie clara intre ceea ce este pozitiv si negativ in dezvoltarea ecoturismului pentru ca de multe ori impactul pe termen scurt este pozitiv iar pe termen lung este nefast. De exemplu o zona naturala deosebit de atractiva (Parcul Natural Portile de Fier). Turistii vor veni, atrasi de frumusetea cadrului natural, de bogatia ecosistemelor, de unicitatea endemismelor, dar daca aceasta bogatie nu este "real" protejata, mediul se va degrada si destinatia turistica isi va pierde din atractivitate.

Un exemplu de dezvoltare durabila - ecologica a unei zone turistice etalon Parcul Natural Portile de Fier care intruneste in spatiul sau geografic o serie de "superlative" dintre care amintim:

- Defileul Dunarii - cel mai lung defileu din Europa (134 km);

- cel mai intins Parc Natural din Romania (115655 ha);

- cea mai mare amenajare hidroenergetica din Romania (Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier I);

- aria protejata cu cea mai mare diversitate etnica din Romania;

- diversitatea geologica si geomorfologica deosebita ce ii poate conferi statutul de muzeu geologic in aer liber.

Revenind la aria de cercetare a Banatului mentionam o serie de activitati ecoturistice ce pot fi desfasurate:

- turism montan (trasee turistice marcate - Traseul Pemilor, ce uneste toate satele locuite de cehi din parcul Portile de Fier);

- croaziere pe Dunare (plecare din Orsova); turism stiintific (pentru habitatele si speciile de plante si animale protejate);

- speologie (in zonele calcaroase din Parc: Cazanele Dunarii, Coronini-Moldova Noua, Sirinia);

- birdwatching (in zonele umede din partea de vest a Parcului Natural Portile de Fier)

- pescuit sportiv (pe Dunare - somn, crap, salau, cega etc., iar pe raurile interioare pastrav, mreana etc.);

- festivitati si sarbatoriri traditionale (Nedei, sarbatoriri ale minoritatilor);

- bucataria traditionala (specialitati din peste, carne de capra, produse lactate, legume, dulciuri);

- ciclism de tura si mountain-bike;

- schi fond (pe drumurile forestiere);

- vizitarea obiectivelor culturale (arheologice, religioase);

- vizitarea morilor de apa de pe vaile Eliseva, Povalina, Camenita;

- vizitarea muzeelor si colectiilor (muzeele si colectiile etnografice si religioase);

- vizitarea localitatilor populate de etniile ceha si sarba.

Desfasurarea activitatii turistice, cea de-a doua faza a derularii unui ecoturism durabil consta in implicarea activa a tuturor celor angrenati (furnizori locali de servicii turistice si autoritatile locale, alaturi de populatia locala) in actiuni de rezolvare a problemelor de mediu folosind parghii economice sau juridice pentru a obliga agentii economici sa foloseasca echipamentele de protectie a mediului.

De cealalta parte, turistii sunt, de asemenea, obligati sa limiteze poluarea mediului in timpul vacantelor, printr-o mai buna informare si educare a acestora de catre ceilalti agenti de turism (touroperatori, prestatori, organizatii de turism etc.), avand drept scop comun sustinerea dezvoltarii unui turism durabil.

Continuarea operei de educare in spiritul ecoturismului trebuie realizata prin dezvoltarea constiintei ecologice a populatiei, infratita cu sentimente de dragoste si respect pentru natura, locurile istorice, monumentele de arta si arhitectura de-a lungul timpurilor.

Aceasta este necesar sa fie sustinuta de actiuni legate de "valoarea inestimabila a mediului" si a potentialului turistic in dezvoltarea si devenirea comunitatilor constiente de evolutia benefica in spiritual ecoturismului.