Turismul cultural in judetul Cluj - Edificiile culturale
Teatrele gazduiesc reprezentari teatrale, musicale, coregrafice, etc.
In
In Turda functioneaza de asemenea un teatru de stat, construit in 1954.
Operele, respective
cladirile destinate spectacolelor de opera, operetta si teatru (dar si altor
manifestari artistice) se constituie in obiective atractive prin arhitectura
lor si prin faima reportoriilor si interpretilor. Constructiile care
gazduiesc asemenea manifestari, atat in cazul teatrelor, cat si a operelor, devin adesea doar pretexte ale satisfacerii
nevoii de recreere spirituala realizata in plan mental. Opera
Romana si Maghiara din
Muzeele reprezinta institutii de cultura ce concentreaza intr-un spatiu restrans valori create pe teritorii vaste, in epoci diferite, de creatori diversi. Constituie grupa de obiective culturale cea mai numeroasa si mai intens vizitata. Prin taxele percepute ele percepute ele reusesc sa-si conserve si sa-si conserve si sa-si diversifice colectiile, sa-si asigure functionalitatea, fara a adduce un aport economic substantial in balanta turistica. Castigurile sunt insa de ordin social, participarea lor la cresterea nivelului de civilizatie si cultura al populatiei fiind de necontestat. Varietatea exponatelor colectionate in timp explica diversitatea tipologica a muzeelor: de istorie si arheologie, de arta, de stiintele naturii, etnografice, tehnice, mixte.
Muzeele istorice au fost printre primele edificii ale genului,
concentrand exponate extreme de variate, recoltate in special in urma
sapaturilor arheologice, dar si a descoperirilor intamplatoare. Muzeul de Istorie al Transilvaniei din
Muzeele de arta (picture, sculptura, literature, muzica) sunt tinta predilecta a turistilor animati de sufletul marilor creatii, a proiectarii realului, prin intermediul imaginatiei, dincolo de orizontul perisabilului.
Muzeul de Arta
din
Muzeele de stiintele naturii se profileaza pe ilustrarea
raspandirii si evolutiei in timp si spatiu a componentelor cadrului natural de
sorginte geologica, botanica, zoologica. La temelia lor se afla truda unor mari
savanti care au aureolat stiinta si cultura nationala. La
Muzeele etnografice tind sa devina o categorie debordant reprezentata, ca urmare a unei variatii nemaiintalnite a folclorului, traditiilor si obiceiurilor poporului nostru. Fiecare zona folclorica, mai mult, apoape fiecare sat, poate sa-si alcatuiasca un astfel de asezamant unde sa-si ilustreze treptele evolutiei materiale si spirituale.
Muzeul
etnografic al Transilvaniei din
Ritmul cristalizarii colectiilor se va inteti in perspective, pe masura depopularii satelor montane, a schimbarii modului de viata rurala (cu abandonarea portului si a traditiilor) si a necesitatii conservarii acestora ca si dovezi ai unei culture ancestrale.
Muzeele cu
profil aparte ilustreaza activitati legate de anumite ocupatii (Muzeul
Pompierilor) sau domenii de activitate (Muzeul de istorie a farmaciei, Muzeul
Sporturilor) din
Muzeul
Pompierilor (Turnul Pompierilor), situate in
apropierea Pietei Mihai Viteazul, a devenit muzeu ca rezultat al eforturilor
Federatiei Nationale a Pompierilor din
O alta
categorie o constituie muzeele memoriale cum este Muzeul ,,
Emil Isac" din
Muzeul memorial ,,Emil Isac" a fost infiintat in 1955, la un an dupa moartea poetului. Situat pe strada care-i poarta numele, muzeul functioneaza in casa locuita de familia Isac inca din anul 1895. Muzeul cuprinde trei incaperi: in prima sunt expuse documente referitoare la viata si activitatea poetului, cea de-a doua fiind dedicata tatalui sau, dr. Aurel Isac, avocet, iar a treia este camera de lucru a poetului, pastrata intocmai. In aceasta incapere se afla o impresionanta biblioteca ce contine apoximativ 1700 de volume in diferite limbi, multe dintre ele purtand dedicatiile autorilor respectivi.
Muzeul de la Ciucea este dedicate poetului Octavian Goga (1881-1938), nascut la Rasinari. Sotia lui, doamna Veturia Goga a cumparat castelul de la Ciucea, de la poetul progresist maghiar Ady Endre (1877-1919), care a locuit si el intr-o aripa a castelului. In 1967, castelul a fost declarat muzeu memorial. In parcul acestuia se afla mormantul poetului, un mausoleum mozaicat ridicat pe cel mai inalt loc din parcul castelului; o frumoasa bisericuta din lemn construita in 1575, adusa aici de Goga din satul Salajan Galpaia; un muzeu etnografic amenajat in cladiea fostei manastiri. Se remarca biblioteca poetului care cuprinde aproximativ 60.000 de volume.
Poate fi
considerata muzeu natural Gradina Botanica din
Colectiile de arta au si ele tematici diferite: pictura, sculptura, etnografie. In majoritatea cazurilor ele joaca rol de nuclee a viitoarelor muzee. La originea majoritatii colectiilor satesti se afla obiecte colectate de oameni cunoscatori si pasionati de creatia autentica.
La manastirea
de la Nicula se gaseste un muzeu care adaposteste, in noua cladire a staretei, o
impresionanta colectie de icoane vechi pictate in culori vegetale, din secolele
al XVIII-lea si al XIX-lea, si icoane pe lemn datand din secolele XVII-XVIII-XIX,
culese de-a lungul timpului, ca opere a elevilor scolii de picture pe sticla si
lemn care functiona si inca functioneaza in cadrul manastirii. De asemenea se
gaseste si o bogata colectie de veche carte bisericeasca (ceasloave, cazanii,
psaltiri, evanghelii, biblii, liturghiere etc.) datand din secolele al
XVII-lea-XIX-lea, cea mai veche fiind ,,Cazania sau
Carte Romaneasca de Invatatura" a Mitropolitului Varlaam din
La Rascruci, in conacul familiei Kallos, a carei urmas este etnograful Zoltan Kallos, poate fi vizitata o colectie de porturi traditionale si obiecte de interior specifice satului Rascruci, Sic, Calata (cu obiecte-unicat), Moldovei si Campiei Transilvaniei.
Casele memoriale au menirea de a supune atentiei turistilor crampeie din atmosfera locului natal, a copilariei, tineretii si, uneori, a maturitatii creatoarea marilor personalitati politice, culturale, stiintifice. Ele cumuleaza obiecte si marturii despre viata si personalitatea celui care s-a nascut sau a locuit in respectivul edificiu. Incepand de la arhitectura caselor care le-au apartinut permanent sau temporar si continuand cu mobilierul interior, ustensilele folosite, obiectele proprii, biblioteca, documentele etc, totul devine un motiv al rememorarii destinului acestor oameni ilustrii. Astfel de obiective restituie publicului ipostaze reper din trecerea prin lume a personajelor devenite adeseori simboluri. Alaturate unui cadru natural pitoresc, ele dau vigoare activitatilor turistice si le motiveaza derularea.
Casa Dr. Ioan Ratiu, din Turda, inconjurata de un mic parc, are fixate o placa cinstind memoria conducatorului delegatiei memorandistilor. In prezent, aici functioneaza o gradinita.
Casa Matei Corvin din
In Dej se gaseste casa memoriala a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Alexandru Vaida Voievod si a Dr. Teodor Mihaly.
Universitatile devin repere ale turismului cultural prin functia lor de largire si elevarea spiritului uman, prin faima personalitatilor care le-au absolvit sau si-au desfasurat activitatea in amfiteatrele lor si nu in ultimul rand prin masivitatea constructiilor si stilului architectural. Clujul este al doilea centru universitar al tarii, are 32 de facultati de stat si mai multe Universitati particulare.
Universitatea
Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, construita intre 1893-1903, opera a arhitectului
Carol Meixner, este una din cele mai representative institutii din aceasta
categorie. Este cea mai veche institutie de invatamant superior sic ea mai
cuprinzatoare universitate din
Bibliotecile constituie un punct de atractie prin valoarea fondului de carte, prin vechimea cartilor si incunabule, dar si prin particularitatile arhitecturii propriilor sedii.
Biblioteca
Centrala Universitara ,,Lucian
Blaga" din
La Dej, in cladirea Consiliului, functioneaza biblioteca municipala.
Exista si biblioteci si colectii de carte care sunt rodul colectionarii lor de catre mari oamnei de cultura, mecenati, cu posibilitati materiale, mari bibliofili: biblioteca lui Octavian Goga de la Ciucea cu peste 6.000 de volume.
In toate orasele si comunele din judet exista cate o biblioteca, mai mare sau mai mica, care asigura populatiei posibilitatile de culturalizare si informare necesare tuturor.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |