Internet

Internet

Azi democratia Media o identificam in existenta Internetului, unde tehnologiile virtuale ofera utilizatorilor dreptul de a vedea, a auzi si a actiona la distanta in timp real, ceea ce se traduce prin a fi on-line.

Universul realitatii virtuale cere o redefinire a corporalitatii, spatiului, realului, comunitatii umane si experientei autentice. Existenta in retea consta intr-o participare mult mai diversa a utilizatorului care poate intra in imagine, interveni in mesaj. Prezenta corporala / noncorporala in real / virtualul imaginii ofera subiectilor sansa unor experiente imediate.

Internetul, caracterizat foarte bine de cuvintele unei reclame TV Microsoft, (Imaginati-va ca nu exista varsta, rasa, gen, handicapuri. Este o utopie? Nu, este Internetul.) creeaza comunitati electronice felurite in functie de interesele membrilor comunitatilor respective. Se configureaza o forma de cultura telematica si de teleprezenta. Traim intr-un univers al cunoasterii atomizat, transformat intr-o lume a evenimentelor informationale.

Deja integrata existentei noastre zilnice, posta electronica/e-mail este un mediu conversational intim. Distantele se apropie pana la a ne atinge. Mesajul ajunge rapid la unul sau mai multi destinatari. Conversatia imediata, impartasita, in care spatiul fizic se anuleaza contine accente poematice, capata calitati intime, date de irealitatea prezentei/absentei celuilalt aici/acum si departe/candva, acolo/non-localizat.

Mesajul pe Internet este transmis, primit, reprimit, imprastiat, completat de catre ceilalti din retea. De subliniat pozitia receptorului, care nu ramane doar un consumator de informatie si imagine asa cum se intampla in mass-media, ci se plaseaza acum central, actioneaza interactiv in retea. Internetul a creat clasa virtuala a utilizatorilor, o productie virtuala, pentru care sunt necesare noi relatii de intelegere/receptare a creatiei electronice on-line. Pe Internet diferenta autor si receptor, performer si spectator, scriitor si cititor se dilueaza pana la a fi desfiintata. Avem de-a face cu o citire-scriere continua on-line unde fiecare contribuie la realizarea operei electronice/ operei deschise (open work), fiecare poate continua activitatea celuilalt (work in progress). De semnalat disparitia semnaturii in cazul multor produse Net. Scriitorii dezvolta forme de scriere telematica, romane on-line cu n variante pe care nu si le revendica ca opera unica. Artisti ca Roy Ascott concep proiecte cu participare media   "Pleasure of the Text"

telematica si interactiva. "A Planetary Fairy Tale" (in omagiul lui Roland Barthes The "Pleasure of the Text") prezentat la Electra 1983, unde 11 autori, aflati in tari diferite, legati in retea si cu accesul zilnic al publicului, realizeaza un text.

Aparitia Web-ului in 1990 pe scena artelor electronice ca nou medium de informatie, dar si ca medium artistic a insemnat un castig educational dar si un taram artistic de cercetat si exploatat pentru artisti si utilizatori.

World Wide Web a facut posibila existenta muzeului in ciberspatiu. Muzeul Media (Media Museum) orientat nu pe obiect, ci pe structurarea unui material context prin simulare, teleprezenta, interactivitate. Spatiul muzeal traditional se transforma intr-un loc al dezbaterilor. Vizitatorul se implica in actul receptarii si este solicitat sa participe activ in desfasurarea evenimentelor care au loc in muzeu. Majoritatea muzeelor de arta contemporana poseda colectii de arta virtuala, sali special amenajate cu echipament computerizat cu ajutorul caruia se pot accesa si alte colectii muzeale virtuale. Arta on-line nefiind materiala, obiectuala, se documenteaza si se arhiveaza in banci de date, pe suportul electronic. Digitalizarea permite o capacitate de inmagazinare a informatiei imensa, usor de accesat si manevrat de catre toti cei aflati in retea.

Internetul, instrument si spatiu inglobeaza metafizica dar si un pragmatism al creatiei si comunicarii, daca ne gandim la modul in care informatia poate fi mixata, refolosita. El impune noi concepte, precum conectionism care se refera si defineste interactiunea artist si spectator, colectivism, care exprima ideea convietuirii in retea unde ne impartasim gandurile, sentimentele, traim impreuna cu ceilalti. Cibercratia (cybercracy), "puterea cibernautilor", democratia Net, inseamna libertate totala de exprimare, acces la retea. Internetul promoveaza noi forme de colaborare interumana, distributie, creatie, noi forme de democratie dar si posibilitati rafinate de supraveghere si control.

Imagini fixe si in miscare - fotografie, video, imagini construite cu ajutorul senzorilor si bancilor de date, imagini generate numeric, pot fi stocate, prelucrate, transmise prin retea accesate, modificate de artist/receptor. Net-ul inseamna experienta directa, etica si estetica generatoare de noi valente ale perceptiei. Activitatea de navigatie on-line, vie, fragmentata, asociata, reda si recompune stari de realitate, iar prezenta traita se transforma in cunoastere.

Artisti, oameni de stiinta lucreaza impreuna pe Net in sensul unei etici si estetici operationale. Dimensiunea haotica, halucinanta a realitatii virtuale, imersia in propriul mental se transforma in retea intr-o tehnologie a visarii lucide, realizabila cu ajutorul tehnologiei electronice. Comunitatile virtuale configureaza sisteme comunicationale unde locuitorii sunt generatori si receptori de informatie. Media creeaza, transmite, proceseaza informatie si are ca preocupare majora accesibilitatea ei pentru intreaga audienta on-line (oameni, roboti, sisteme expert, banci de date etc).

In spatiul inteligent, construit din volume electronice uzand de practici si teorii arhitecturale, informatia constituie loc si spatiu. Ciberspatiul, "un aparat global" (a global apparatus) strabatut de retele hard/soft proiectate in scop comunicational, formeaza noua geografie virtuala pe care o exploram, unde navigam spre a descoperi noi lumi si pe noi insine.

Telefonia si telecomunicatiile, privite ca interfete, reprezinta proteze, extensii ale propriului corp, inglobate organismului social. Intr-o acceptie mai larga procesul dezvoltarii tehnologice a facut posibila "extinderea in spatiu si peste timp"⁹, "proces care a culminat cu imaterialitatea corpului insusi".

Ambientul virtual, numerizat constituie o transfigurare a realului datorata si perspectivelor neconventionale care contin posibilitati ca insusi corpul uman sa poata fi redus la bits, reprezentat, integrat in sistem, sa devina informatie.