Studiu de caz - emil boc -un comunicator eficient

STUDIU DE CAZ - EMIL BOC -UN COMUNICATOR EFICIENT

Urmarind crearea si mentinerea unei imagini care sa denote profesionalism, cunoasterea principiilor comunicarii pentru a putea cere performanta si a detine acceptul, sprijinul si increderea publicului larg, dar si pentru a realiza obiectivul de a atinge standarde comune cu publicul-tinta, am selectat si notat in capitolele anterioare modalitatile prin care aceste obiective devin realizabile.

Pentru a le demonstra ca aceste cerinte sunt rezonabile, in deplin acord cu cerintele societatii din care facem parte si a starii de lucruri actuale, am gasit oportuna prezentarea secventiala a traiectoriei politice urmate de un om politic de pe scena politica romaneasca in persoana domnului Emil Boc. Asa cum demonstreaza Anexa 2, care este practic un Curriculum Vitae al lui Emil Boc, se poate observe din acesta progresul permanent al acestui personaj politic.

Inainte de a trece insa la exemplificarea propriu-zisa, vom face o scurta trecere in revista a functiilor comunicarii, respectiv a comportamentului verbal si nonverbal.

Elementele care formeaza comunicarea interpersonala sunt cuvintele, limbajul paraverbal sau inflexiunile vocii si gesturile, sau limbajul corpului. Prin intermediul cuvintelor transmitem, conform specialistilor in domeniu , 7% din totalul mesajului,un procent de 93% din informatie fiind transmis cu ajutorul comunicarii nonverbale: 38% se transmite prin paralimbaj, iar un procent de 55% din mesaj este comunicat prin gesturi.

Conform principiului mimetismului, zambetul detine un rol deosebit de important in stabilirea unor relatii cordiale inca de la primele contacte cu un anumit tip de auditoriu, intrucat zambetul arata si genereaza deschidere, bucurie, aprobare si incredere. Conform analizei companiei Profilers Perfecting Business, printr-un zambet cald, sincer, vom spune de fapt: " Ma bucur ca sunteti aici!". In aceeasi ordine de idei, o postura necorespunzatoare marcata prin asezarea mainilor in buzunar comunica aroganta iar incrucisarea lor reflecta inchidere. In schimb, o postura adecvata marcata, de exemplu, de contact vizual si zambet va comunica atentie, deschidere si va transmite o stare de bine.

Imaginea pozitiva este sustinuta de asemenea printr-o tinuta curata, ordonata si prin faptul de a acorda atentie detaliilor aparent de mica importanta. Pozitia corpului corespunzatoare este aceea in care picioarele sunt tinute apropiate, nu cea in care cineva se leagana d epe un picior pe altul, se sprijina de pupitru sau gesticuleaza amplu.

Asa cum am putut observa din analiza elementelor ce contribuie la realizarea unui discurs eficient, printre principalele elemente ale paralimbajului se numara tonalitatea vocii, accentuarea, dictia sau volumul vocii. Tonalitatea vocii are rolul de a comunica starea de spirit interlocutorilor. Aceasta va realiza un efect mimetic asupra celor care asculta mesajul, creandu-le o stare de dispozitie similara tonului cu care se transmite mesajul. Astfel, o tonalitate inalta va denota nervozitate si un slab control al emotiilor, in timp ce o tonalitate joasa va transmite gravitate si seriozitate, care are rolul de a calma. Important de retinut este insa faptul ca tonalitatea optima consta in utilizarea vocii normale sustinute de zambet.

Accentuarea deplaseaza atentia auditoriului la elementele mesajului pe care le consideram importante, in timp ce dictia are rolul de a influenta transmiterea corecta, respectiv incorecta a mesajului.

Volumul vocii, daca este ridicat poate fi de ajutor pentru a acoperi zgomotul de fond, dar, pe de alta parte, irita si deplaseaza atentia de la continutul mesajului. Daca volumul este scazut va atrage atentia receptorului asupra comunicatorului si la ceea ce are de spus. Un inconvenient ar fi acela ca oboseste deoarece necesita un efort prea mare de intelegere si ajunge sa dea nastere la reactii adverse.

Gestionarea eficienta a spatiului presupune cunoasterea si adaptarea celor patru tipuri de distante fata de interlocutor, adaptandu-le in funtie de necesitatea momentului. Vom intalni astfel momente in care va trebui sa uzam de distanta intima, corespunzatoare lungimii unui antebrat (<0.5m), situatii in care distanta optima pentru tranmiterea eficienta a mesajului va fi distanta personala, ce corespunde lungimii unui brat intins (~0.7m), respectiv distantele pe care le utilizam cel mai frecvent cazul domeniului la care facem referire si anume distanta sociala, care reprezinta cam de doua ori distanta personala (~1.5m) si distanta publica, unde inscriem tot ceea ce depaseste distanta sociala.

Care sunt insa asteptarile pe care le are publicul in raport cu omul politic care pretinde ca vine in intampinarea problemelor si necesitatilor lor? Conform analizei realizate cu ajutorul unui chestionar am realizat ca unele din aspectele carora publicul ii acoda mare importanta sunt faptul de a fi lasat sa vorbeasca, de a fi ascultat, faptul de a nu i se impune solutii ci a fi consiliat pentru a face o alegere optima si de a fi informat. Astfel, imaginea pe care trebuie sa o priecteze omul politic este una care sa reflecte rabdare si intelegere, competenta, ascultare activa si sa ofere alternative.

Pentru a veni in intampinarea solicitarilor publicului si a face recomandari, politicianul trebuie sa fie informat in primul rand cu privire la nevoile principale ale eventualilor sai alegatori. Pentru aceasta este nevoie ca in primul rand sa fie identificate in mod corect necesitatile reale ale membrilor electoratului. De retinut este insa faptul ca necesitatile reale nu sunt intotdeauna cele declarate, nu sunt nici cele presupuse de omul politic, si, cateodata, nu sunt nici cele stiute de public.

Daca in marketing, dupa cum arata studiile efectuate de firma de training profesional Profilers Perfecting Business, expresii de genul " Nu avem!" sunt intotdeauna inlocuite cu o forma mai placuta si digerabila de catre client prin fraze care evita cu desavarsire negatia, tot la fel, in cazul nostru, chiar daca nu exista o solutie optima la momentul unei solicitari, un orator iscusit va incerca sa imbrace o asemenea situatie intr-o "haina" care nu-i va leza imaginea, ci, dimpotriva, o va proiecta si mai sus.

In ceea ce priveste rezultatul astfel obtinut, consideram importanta urmarirea reactiilor starnite de actiunea oratorului asupra membrilor auditoriului. Semnale de aprobare si de a actiona in consecinta discursului, respectiv interventiei actorului politic, pot fi desprinse din comportamentul verbal al membrilor auditoriului prin faptul ca vor adresa intrebari, sau vor face unele afirmatii care vor demonstra sustinere fata de ideile audiate. Semnale nonverbale de receptare, acceptare si sustinere a mesajului transmis se pot sesiza din atitudinea adoptata de cei ce asista la un discurs. Acestia vor adopta o atitudine relaxata, deschidere, prietenoasa, empatica. Este posibil totodata sa imprumute din gesturile si atitudinilor oratorului, sau pur si simplu sa arunce cateva priviri aprobatoare inspre cel ce sustine discursul.

In baza acestor date, vom analiza exemplul pe care il da in aceasta directie presedintele PD-L, Emil Boc.

Chiar daca pentru analiza noastra nu este aspectul cel mai relevant, inainte de a trece la analizarea comportamentului verbal si nonverbal al lui Emil Boc, vom prezenta pe scurt in ce consta programul partidului condus acesta, pentru a putea demonstra continuitatea mesajului politic transmis de-alungul timpului.

Partidul Democrat Liberal considera ca prioritate in programul sau politic faptul de  a acorda importanta cuvenita persoanei umane si conceptului de democratie. Se considera forta politica de centru-dreapta, obiectivul sau principal fiind acela de a urmari "dezvoltarea prospera a societatii romanesti prin promovarea valorilor si principiilor libertatii, responsabilitatii si solidaritatii", dupa cum se afirma inca din pagina de titlu a site-ului oficial al PD-L. Acesta are ca scop, asa cum se afirma in continuare, "asigurarea unui climat politic si social favorabil dezvoltarii personalitatii umane, a creativitatii si progresului, prin imbinarea valorilor morale ale binelui comun, ale justitiei, ale corectitudinii intre partenerii de dialog social, cu ideile liberalismului de dreapta, generatoare de bunastare. O bunastare bazata pe legea morala care asigura fiecarui om posibilitatea de a valorifica sansele de fericire personala si de participare la proiectele si benenficiile comune ale societatii". De asemenea, important in programul democrat-liberal este progresul in vederea dobandirii unei pozitii aprobate in fata Uniunii Europene si protejarea minoritatilor.

Fara a prezenta un punct de vedere personal cu privire la o anumita orientare politica, urmarind activitatea edilului din ultima perioada de timp, precum si evolutia din punctul de vedere al imaginii castigate intr-un timp relativ scurt in fata cetatenilor, am considerat oportun faptul de a-l prezenta ca un exemplu pozitiv in ceea ce priveste continuitatea, prestanta, pozitia mentinuta, precum si in ceea ce priveste dezvoltarea si insusirea unor calitati oratorice demne de dorit. Totodata, prin exemplul pe care-l ofera Emil Boc vom demonstra importanta de care o are sustinerea comportamentului verbal cu cel nonverbal pentru a putea transmite un mesaj coerent.

Analiza pe care ne-am propus sa o facem in aceasta directie se bazeaza pe acumularea de informatii de la publicul care este in egala masura si electorat, prin intermediul unui chestionar aplicat pe cincizeci de subiecti in perioada premergatoare alegerilor. Analiza discursurilor politice si electorale, prezente atat in presa scrisa cat si prin mijloacele vizuale furnizate de mass-media ne va ajuta sa realizam o observatie justa a comportamentului si evolutiei sale. Aparitiile la diverse emisiuni scot la iveala aspecte ale comportamentului actorului politic Emil Boc.

Ne vom axa, in principal, pe analizarea acelor comportamente care ii intregesc discursul politic si contribuie la conturarea imaginii sale.

In capitolul 2 al acestei lucrari am aratat cat de important este ca un orator public sa fie atent la detalii precum citirea corecta, punctuatia, articularea clara, accentuarea sau pronuntia corecta. Oricine l-a urmarit pe Emil Boc in cel putin una din prezentarile sale, ramane uimit de cursivitatea, fluenta si coerenta cu care vorbeste si isi exprima ideile. Ceea ce impresioneaza cu adevarat este cunoasterea faptului ca domnului Boc nu i se pregateste niciodata un discurs pe care sa-l citeasca sau sa-l invete pe dinafara. Asistentele dansului de la Primarie spun ca "nimeni nu-si permite sa-i spuna domnlui Boc ce si cum sa spuna, sau cum sa se imbrace si in ce ocazie". Singurele schite pe care le utilizeaza in momentul in care participa la o discutie sunt legate de anumite date exacte, pe care este necesar sa-si fundamenteze afirmatiile.

Acest lucru cu siguranta nu trece neobservat, intrucat insasi fiica presedintelui, Elena Basescu isi arata fatis admiratia pe care o are fata de acesta si datorita acestei calitati: "dansul isi argumenteaza intotdeauna actiunile si afirmatiile, cu legea. Pentru dansul, legea e un lucru clar. In acelasi timp nu am cum sa nu ii remarc promptitudinea. In timp ce unii dintre noi spunem doar cateva cuvinte, dansul editeaza perfect cateva fraze"( Ziua, 21 aprilie 2008).

In aparitiile TV sau in cadrul unui discurs public, cand preda sau cand da un scurt interviu, imaginea pe care o afiseaza Boc e una constanta si caracterizata prin precizie, convingere si siguranta de sine transmise prin insasi vocea sa. In oricare din aceste tipuri de interactiune cu publicul sau, atitudinea ii este prietenoasa, una din cel mai frecvent intalnite aprecieri la adresa sa fiind carisma.

Am selectat, in acest scop cateva discursuri, interviuri si interventii in emisiuni televizate care sunt reprezentative pentru creionarea imaginii transmise de actorul politic Emil Boc. Cu siguranta, anii de pregatire[4] in domeniile social, psihologic, juridic si politic au avut o contributie considerabila in dezvoltarea competentelor de comunicare pe care le-a dobandit.

Observandu-l in timp ce sustine o idee, modul in care isi modeleaza discursul in functie de subiectul discutat, de tipul de media si auditoriu caruia i se adreseaza, ne face sa intelegem ca in cazul sau, comportamentul nonverbal il sustine pe cel verbal intr-un mod natural si evident.

Vom supune adar atentiei cateva exemple de discursuri, respectiv aparitii ale domnului Boc in care vom urmari masura in care acesta acorda atentie detaliilor analizate in capitolele anterioare referitoare la elementele ce fac ca un discurs sa fie eficient, iar imaginea prioectata sa fie una credibila, favorabila in activitatea sa politica.

Discurs cu ocazia lansarii oficiale la candidatura actualului primar al municipiului Ramnicu Valcea, Mircia Gutau. Emil Boc

Buna ziua tuturor! Domnule primar, dragi colegi, distinse doamne, domnisoare, domni. Sa aveti in primul rand parte de o primavara frumoasa, plina de impliniri, de bucurii, si, printre toate aceste grutati ale vietii si ale politicii sa nu uitati ca sunt si momente frumoase in viata si primavara vine cu 1 martie, vine cu 8 martie, sa fim pregatiti sa le asteptam cum se cuvine. Sa iubiti si sa fiti iubiti, dragi PD-L-isti la Valcea si sa obtineti rezultatele pe care vi le doriti. (pauza scurta, aplauze). Aveti o galerie admirabila acolo, acum stiu de ce are Oltchimul asemenea performante. Trebuie sa venim de la Cluj sa invatam de la galeria dvs, de la galeria domnului Gutau si de la suporterii pe care-i arefelicitari (aplauze). Acum, de ce suntem aicidin doua motive: primul motiv este acela ca in numele Biroului Permanent National al Partidului Democrat Liberal sa va multumim pentru contributia pe care Organizatia Judeteana Valcea a adus-o la castigarea alegerilor pentru Parlamentul European. Va multumim pentru efortul depus si pentru contributia pe care a-ti avut-o! Fara o contributie pe masura n-am fi reusit sa castigam aceste alegeri pentru Parlamentul European. In al doilea rand, suntem la Ramnicu Valcea astazi pentru ca, tot in numele Biroului Permanent National al Partifului Democrat Liberal sa va anuntam sustinerea deplina a domnului Mircia Gutau pentru functia de primar al municipiului Ramnicu Valcea! De ce am luat aceasta decizie? Am luat aceasta decizie pentru municipiile resedinta de judet, orientandu-ne spre cei mai performati oameni pe care Partidul Democat Liberal ii are si care pot reprezenta in ochii oamenilor chemati sa ne aleaga o alternativa, o solutie viabila: domnul Mircia Gutau a confirmat la Ramnicu Valcea! Marturie o stau(zambeste, in sala se aude o galerie) nu poti sa nu stai sa asculti o asemenea galerie superbaMarturie stau realizarile din acest municipiu pe de o parte, increderea de peste 80% de care se bucura in randul populatiei din acest oras, si atunci ce poate face un partid ca Partidul Democrat Liberal?(cu hotarare) Sa vina sa-i spuna: Bravo Mircia si al doilea mandat! (coborand tonul) Despre calitatile primarului nu voi vorbi eu pentru ca orice valcean le cunoaste. Am avut insa in vedere cateva elemente. In primul rand, stie ce trebuie facut pentru acest municipiu! In al doilea rand, stie cum, aceste obiective pe care si le-a stabilit sa le duca la indeplinire. In al treilea rand, stie sa atraga si investitii si resurse financiare pentru acest municipiu. In al patrulea rand poate la fel de important cat celelalte trei, stie si este in permanenta aproape de oameni, oameni care l-au ales si oameni care sunt convins ca-l vor realege pentru un nou mandat la municipiul Ramnicu Valcea."

(sursa: https://www.youtube.com/watch?v=vGdomsf97RM)

In cadrul discursului de mai sus, ca de altfel in mai toate aparitiile sale, Emil Boc, nu are nici o schita. Vorbeste liber, privindu-si auditoriul in ochi, fixand anumite persoane in momentul transmiterii unei idei importante, acordand astfel un plus de greutate informatiei.

In prezentarea acestui discurs, Emil Boc a utilizat pauze cerute de situatie- intrucat publicul a inceput sa aplaude, fiind necesara o scurta intrerupere pentru a se reveni la starea initiala, favorabila continuarii discursului. Am sesizat, de asemenea, introducerea pauzei care solicita un raspuns din partea auditoriului, cand a afirmat, cu convingere ca actualul primar isi va continua exercitarea functiei si in urmatorul mandat.

De asemenea, adaptarea volumului vocii si al modulatiei la situatia si la spatiul dat, au fost folositoare pentru a putea accentua corespunzator ideile transmise. Am retinut trei idei din discursul sau: 1) a manifestat interes personal fata de cei prezenti, 2) a subliniat valoarea contributiei pe care au avut-o autoritatile in domeniu din Valcea in alegerile euro-parlamentare si 3) a aratat motivele care stau la baza sustienrii din partea sa a candidaturii lui Mircia Gutau.

Este adevarat, respectarea multora dintre aspectele legate de paralimbaj tin in buna masura de caracterul cuiva, de educatia primita, de mediul din care provine si de societatea din care face parte.

Chiar si atat de obisnuit cu aparitiile publice, cu presa sau conferintele, nu am sesizat niciodata vreo urma de plictis in comportamentul adoptat. Dimpotriva, atentia pe care o acorda micilor detalii de fiecare data ( aranjarea microfonului, o scurta proba inainte de a incepe, faptul de a-si privi auditoriul cu interes, si, foarte important, zambetul natural pe care il afiseaza denota expresivitate, caldura, si le transmite celor din auditoriu o stare de bine) da senzatia de stabilitate si continuitate, nu numai in plan social, ci si in plan politic.

Gesturile introduse in acest discurs au rolul de a demosntra convingere, fermitate si incredere acordata primarului din Valcea.

Cea mai buna modalitate de a arata entuziasm este aceea de a prezenta discursul cu insufletire, astfel incat entuziasmul sa se poata citi pe fata. Este nevoie totusi de echilibru pentru a intelege ca atunci cand vorbirea cuiva este bombastica sau patetica, atentia se va indrepta asupra persoanei, si nu asupra mesajului transmis. Intelegand bine acest aspect, vom putea citi entuziasmul pe fata domnului Boc, intr-un mod echilibrat, adecvat momentului. De exemplu, la emisiunea Audienta in direct, de pe postul NCN, in perioada octombrie 2007- ocrombrie 2008, dintr-un total de 48 de emisiuni difuzate, la 17 dintre acestea a fost invitat Emil Boc. In functie de tipul de subiect in dezbatere, si de importanta problemei in ochii publicului larg, dar si al institutiei pe care o reprezinta, a adoptat o tinuta mai mult sau mai putin lejera, respectiv o atitudine mai degajata, care i-a permis si sa strecoare cate o gluma ( in discutiile despre fotbal), sau una mai oficiala, indeosebi in discutiile legate de realizarile din perioada mandatului sau cat si a propunerilor pentru noul mandat.

Alegerea atenta a cuvintelor, dezvoltarea logica a materialului, expunerea libera, tonul de conversatie sau exactitatea afirmatiilor sunt doar cateva din elementele ce contribuie la realizarea unui discurs eficient si care se regasesc in prezentarile si aparitiile lui Emil Boc.

Discurs cu ocazia aflarii rezultatelor preliminare ale alegerilor membrilor Parlamentului European, la sediul PD:

"Dupa cum ati putut observa, Partidul Democrat a castigat alegerile pentru Parlamentul European!   Astazi, oficial, Partidul Democrat este cea mai importanta forta politica din Romania! Astazi, PD a obtinut cel mai bun rezultat din istoria sa politica, reusind, de la 14% in 2004 sa ajunga la 32% si sa speram la 35% odata cu numaratoarea finala a voturilor! Toate aceste lucruri au fost posibile datorita faptului ca ceea ce am promis, am facut. Astazi, Partidul Democrat obtine mai mult decat alianta Dreptate si Adevar in 2004. Este o consecinta a faptului ca PD a ramas fidel principiilor si valorilor promovate de Alianta Dreptate si Adevar, a ramas solidar cu presedintele Romaniei Traian Basescu in realizarea obiectivelor politice din anul 2004. De asemenea, votul dvs confirma faptul ca suntem cei mai puternici din Romania si cei mai tari din Europa. Facem parte din cel mai puternic grup politic european, facem parte din Partidul Popular European, iar astazi, Partidul Democrat va trimite, sub aprecierea noastra, paisprezece parlamentari in cea mai puternica familie europeana. De asemenea, votul de astazi confirma faptul ca acolo unde am fost, fie ca eram la putere sau in opozitie, ne-am facut datoria. Am fost la guvernare si ministri nostri ne-au facut datoria si Romania este in Uniunea Europeana. Cu Vasile Blaga si Monica Macovei, precum si cu ceilalti minstri din cabinet ne-am facut treaba. De asemenea, in administratiile locale, acolo unde suntem reprezentati, am prezentat incredere in fata oamenilor. Nu in ultimul rand, doresc sa le multumesc tuturor romanilor pentru increderea acordata Partidului Democrat si sa-i asigur ca nu-i vom dezamagi. De asemenea, vreau sa le multumesc membrilor PD, simpatizantilor, militantilor pentru munca extraordinara pe care au facut-o, dragi colegi, pentru faptul ca astazi, suntem in aprecierea romanilor, formatiunea politica numarul unu- este un moment de bucurie dar si de mare responsabilitate, adica trebuie sa confirmam, iar drumul nostru trebuie sa plece spre palatul Victoria, si, cu castigarea tuturor alegerilor care urmeaza de aici incolo. Multumesc si sa ne auzim cu bine in continuare!"

(sursa: https://www.youtube.com/watch?v=mO2qQ6fwT1Q&amp;feature=related)

Acest al doilea discurs, putin mai vechi, este ceva mai spontan decat anteriorul, intrucat are loc in imediata apropiere de momentul in care, chiar si spre placuta lor surprindere, echipa condusa de Boc obtine un procentaj atat de bun.

Chiar daca n-am avut ocazia sa-l vedem in ipostaza de a nu-si gasi cuvintele, emotiile provocate de constientizarea realizarilor partidului pe care il conduce intr-un interval de timp relativ scurt se pare ca au avut o influenta asupra calitatii discursului sustinut cu acea ocazie.

Nu urmarim sa contestam calitatile oratorice pe care le detine Boc, ci sa aratam ca, chiar si in cazul unora dintre cei mai experimentati oratori, tracul poate interveni, ceea ce, de altfel, este normal in conditiile in care astfel de manifestari reflecta naturalete. De ce am afirmat insa ca acest al doilea discurs selectat are putin de suferit din punctul de vedere al calitatii? Deoarece intr-un discurs de doua minute si jumatate am si zece fraze, patru dintre acestea incep cu expresia "de asemenea". In rest, cursivitatea, coerenta, exprimarea libera insotita de gesturi si mimica corespunzatoare, sunt intotdeauna prezente si caracteristice stilului lui Boc.

Castigarea alegerilor de catre PD-L in primul tur, atat a conducerii Primariei, cat si a Consiliului Judetean, a adus mare bucurie si manifestari pe masura. Un fragment dintr-o emisiune de pe postul TV NCN il infatiseaza pe edil saltand de bucurie la aflarea rezultatelor votului. Nu atat de mare i-a fost surprinderea si bucuria la auzul faptului ca a fost reales, cat, in a doua faza, la victoria obtinuta de colegul sau de partid, Alin Tise.

De remarcat este totusi faptul ca Emil Boc, chiar daca frapeaza prin prezenta sa, prin atitudine echilibrata, prin cursivitatea si coerenta de care da dovada in exprimarea ideilor, si este agreat de un procentaj considerabil tocmai datorita acestor abilitati si talente ale sale, nu urmareste sa isi puna umbra activitatea sa ca om politic. Daca modul in  care isi prezinta programul politic este acceptat si sustinut relativa usurinta de catre publicul larg, constientizand necesitatea de a lasa sa se vada ca dincolo de promisiuni imbracate intr-o haina placuta la vedere, se afla de fapt principiile directoare pe care Boc le urmeaza - principii derivate din respectarea propriei orientari politice si a programului astfel constituit, cat si din insusirea si aplicarea normelor etice.

Este si motivul pentru care majoritatea persoanelor care il apreciaza pe Boc ca fiind carismatic sau prietenos, alatura imediat acestei aprecieri ceva din realizarile sale, asa incat se intelege din comportamentul sau o armonie intre ceea ce exprima prin comportamentul verbal este bine sutinut de cel nonverbal.

In perioada 29 mai - 10 iunie 2008, in scopul realizarii unei caracterizari cat mai apropiate de realitate, si pentru ca am dorit ca analiza noastra sa fie una cat de obiectiva, am aplicat un chestionar (Anexa 1) care urmareste a arata ce anume le inspira oamenilor incredere in a-si acorda votul. Vom arata ca, in ceea ce-l priveste priveste pe Emil Boc, nu numai ca el isi completeaza limbajul verbal cu cel mimico-gestual si paralimbaj, dar si simpatizantii sai remarca acest lucru si ii acorda un plus de incredere pe acest considerent.

Chestionarul a fost aplicat pe un esantion de cincizeci de subiecti din mediul urban, cu varste cuprinse intre 20 si 72 de ani. Am remarcat ca un procent de aproximativ 70% dintre cei intervievati au afirmat ca il considera pe Boc carismatic, aproape de cetatean si nevoile sale, si ca il apreciaza pentru implicare, pentru faptul ca le da impresia ca le gospodareste eficient si la vedere banii, pentru cresterea economica pe care o resimt la nivel de oras. Aceasi majoritate care il sustine este formata in mare masura din persoane cu studii superioare si cu venit peste mediu.

Un procent si mai mare, de pana la 78% afirma ca nivelul lor de trai s-a imbunatatit in ultimii ani si sustin ca ii vor acorda votul lor pentru inca un mandat.

Interesant a fost sa remarc faptul ca la intrebarea care solicita mentionarea catorva puncte forte ale actualului primar, am primit raspunsuri complete in procent de 91%, in timp ce la rubrica puncte slabe, n-au oferit raspunsuri concrete decat 8 subiecti.

Este clar ca, daca chestionarul s-ar fi bazat pe idei politice, probabil ca foarte putini ar fi stiut sa spuna mai multe decat sloganul din campania actuala si eventual numele partidului condus de Emil Boc. Iata de ce este din ce in ce mai important sa privim realitatea asa cum este ea, si anume, ca un mesaj este transmis prin cuvinte intr-un procent de doar 7%, in timp ce ceea ce este receptat cu adevarat este mesajul transmis de comunicarea nonverbala, cu tot ce implica ea.

Am adus pana acum in discutie cativa indicatori comportamentali ce tin de adaptarea discursului la tipul de auditoriu si la situatia data.

Vom analiza, pe scurt, in cele ce urmeaza o serie de indicatori ce nu tin neaparat de adecvarea la o anumita situatie, cat de imaginea generala pe care actotul politic o transmite cu orice ocazie.

Asupra acestor indicatori ne-am mai oprit si la capitolul 3 si i-am identificat ca fiind: sanatatea, parul, mersul, vocea, adularea, prestatia intr-un interviu si faptul de a fi prietenos.

Stim ca acesti indicatori sunt cu atat mai importanti cu cat oamenii asociaza inconstient sanatatea partidului de origine cu sanatatea celui care se afla la conducerea lui. Este si motivul pentru care Emil Boc, de la momentul in care si-a inceput ascensiunea   pe scena politica romaneasca acorda atentie sporita imaginii pe care o transmite prin aspectul sau exterior. Nu trebuie neaparat ca cineva sa ne atraga atentia asupra unui anumit aspect. Atat timp cat suntem senzitivi la cerintele societatii de tranzitie din care facem parte vom sesiza noi insine, si bineinteles ca ne asteptam la acelasi lucru mai ales din partea pesoanelor publice, care se afla la carma tarii.

Nu e de mirare asadar ca, pe langa carisma si fler, sa observam si o imbunatatire in ceea ce priveste sanatatea actorului politic: prin aspectul fizic mai zvelt ( Emil Boc a slabit destul de mult de cand si-a preluat functia de conducere a Clujului), are un mers vioi, energic, care se armonizeaza cu tot ceea ce comunica el prin alte mijloace.

Atitudinea ferma, gata de actiune este foarte bine transmisa si prin intermediul panourilor publicitare care il prezinta cu bratele deschise, gata parca de a incepe o noua activitate.

Vocea cu care se adreseaza primarul, presedintele de partid, avocatul sau lectorul Emil Boc este similara indiferent de postura din care se adreseaza. Inflexiunile vocii in schimb, le realizeaza in functie de necesitatile momentului, si cu scopul de a evidentia unele aspecte importante, nu de a simula atitudini sau sentimente care nu exista in realitate.

In ceea ce priveste adularea, la paginile 43-45 am aratat, cu exemple, importanta pe care o detine aceasta in atragerea de noi simpatizanti. Amintim faptul ca   popularitatea si stima actorilor politici cresc in ochii multimilor cu atat mai mult cu cat acestea ii percep ca fiind admirati si adorati. Constienti ca majoritatea celor care ii sustin nu le acorda votul lor datorita calitatilor pe care le au ci mai degraba datorita polularitatii pe care si-au castigat-o in timp, politicienii cauta ca in aparitiile publice sa fie inconjurati de cat mai multi admiratori.

Aceast lucru poate constitui totodata si unul din motivele pentru care Emil Boc este caracterizat de studentii sai ca fiind prietenos, competent sau haios; in fata angajatilor din Primarie el apare ca o peroana indragita si respectata, dar care nu are un consilier ( la nivelul Primariei, cel putin) care "sa-si permita sa-i faca vreo sugestie referitoare la ce si cum sa spuna, cu atat mai putin cum sa se imbrace sau sa se poarte", dupa cum afirma una dintre asistentele sale de la Primarie. Ca om politic, apare ca imagine ireprosabila, are un discurs impecabil, aspect admirat adeseori in public de fiica presedintelui, Elena Basescu.

Cu referire la interviu, in practica politica, acesta poate constitui un test al capacitatii politicienilor de a oferi raspunsuri clare si concise fara a cadea in capcana jurnalistilor de a scoate de la acestia mai multe informatii decat vor sa dezvaluie.

Si in acest domeniu, Emil Boc se poate lauda cu abilitati fine de a identifica intrebarile venite din parte jurnalistilor menite sa invaluie in indoiala anumite aspecte ale unei probleme. Pentru a evita acest lucru, evita sa apara nepregatit la interviuri care necesita cunoasterea unor detalii. Motiv pentru care , in loc de schite pentru discurs, de care oricum se lipseste, cauta sa se prizinte intotdeauna bine documentat in fata unui astfel de interviu, si un numai. Iata un exemplu de interviu la care a luat parte, imediat dupa conferinta de presa din 10 decembrie 2007, cand PD a aprobat programul politic si sigla PDL.:

"Domnule presedinte, doua intrebari: care ar fi completarile, pentru ca ati amintit la inceput ca ar fi fost niste completari Si a doua intrebare, de ce ati ales ca structura executiva interimara sa fie pana dupa alegerile prezidentiale din 2009?
Emil Boc: Este firesc, pentru ca nu poti organiza alegeri interne inainte de campanie electorala. Iar de aici inainte suntem in ciclu electoral care vizeaza localele, parlamentarele si prezidentialele. Niciun partid nu-si imparte fortele in alegeri interne cand el are batalia in exterior, cu adversarii politici.

De ce ati ales sa eliminati acea prevedere care excludea colaborarea cu PSD?
Emil Boc: Este un program politic nou si care, practic, nu face referire la nicio formatiune politica, face referire la principii si valori. Suntem parteneri si colaboram cu forte politice care, repet, sunt de aceeasi orientare - de centru-dreapta. Programul politic face referire la aceste elemente.

Noul partid va prelua si acea motiune de cenzura a PLD-ului? Daca da, ce veti face cu ea? Acest nou program politic mai mentioneaza sustinerea lui Traian Basescu la viitoarele alegeri, dat fiind faptul ca este un program nou?

Emil Boc: Programul nou nu face referire la partide si persoane, face referire la principii si valori. Evident, Traian Basescu este acela care sustine valorile aliantei dreptate si adevar, a carei continuitate este asigurata de Partidul Democrat Liberal si evident ca acest partid il va sustine pe Traian Basescu in alegerile prezidentiale.

In privinta reconstructiei institutionale, vom avea la nivel de principiu necesitatea unei reviziuiri a Constitutiei care sa reglementeze modul in care astazi nu functioneaza foarte multe dintre institutiile statului ajungand la blocaj. Fara a intra in foarte multe detalii, principiul acesta al reconstructiei institutionale va fi mentinut.

Domnule Boc, eu ma refeream la motiunea de cenzura

Emil Boc: Este o componenta a reconstructiei constitutionale si vom avea la nivel de principiu aceasta necesitate repet, fara a intra in detaliu cu privire la fiecare componenta in parte.

Era vorba de motiunea de cenzura a PLD-ului Mai depuneti?

Emil Boc: Motiunea de cenzura? Nu am discutat acest lucru. Programul politic are, stiti bine, si o componenta de reforma institutionala. Aceasta reforma institutionala merge pe principii mari si nu pe detalii punctuale. Semnaturile noastre sunt la dispozitie si vom vedea exact cate mai trebuie adunate dupa demisia parlamentarilor care au plecat la Parlamentul European. Nu am retras niciodata intentia noastra de a sustine aceasta motiune de cenzura, noi, cei de la Partidul Democrat si nici partidul format din fuziunea celor doua partide nu pot avea alta abordare.

Cum va arata aceasta structura executiva de conducere?

Emil Boc: Deci varianta este: presedinte PD, prim-vicepresedinte PD, prim-vicepresedinte PLD, secretar general PD si o structura pana la 29 din 26 de vicepresedinti si secretari executivi.

Cine va fi secretar general?

Emil Boc: Vasile Blaga. Deci propunerea pe care am convenit-o: Adriean Videanu si Theodor Stolojan si presedinte PD in exercitiu, pe actuala formula preluata din unificare.
Si noua structura de conducere atunci cand partidul va fi

Emil Boc: Tot pe o asemenea formula va merge cu presedinte probabil executiv, pe actualul statut al PD. Aceasta este o formula tranzitorie de unificare.

'Prietenii' dvs. din parlament sustin ca prin modificarile aduse, toti parlamentarii PD si PLD vor deveni independenti. Exista riscul ca la vot sau depinde de sistemul prin care se va hoari acest lucru sa se ajunga acolo cumva?

A doua intrebare se refera la propunerile vehiculate la aceasta ora pentru ocuparea postului de ministru al Justitiei in afara de, citez, eterna doamna Nicolai, eterna candidata, Victor Alistar sau celalalt domn, de la Pro Democratia cum vi se par?
Emil Boc: Noi asteptam deocamdata sa se faca propunerea, dupa care ne vom pronunta cu privire la alegere. Nu ne putem pronunta inainte.

Si situtia din parlament?

Emil Boc: Impotriva tiraniei majoritatii este foarte greu sa te afli in democratie. Le-as reaminti tuturor un lucru: in 2001, PSDR-ul domnului Cunescu a fuzionat cu PDSR-ul domnului Nastase, Iliescu si au format PSD-ul. A disparut atunci grupul parlamentar PDSR din Senat sau din Camera Deputatilor? Este o intrebare pe care o adresez deschis acelora care fac asemenea afirmatii. Evident ca este greu sa te aperi impotriva abuzului de putere si noi vom incerca sa gasim toate solutiile posibile pentru a minimaliza un asemenea abuz. Dar va reamintesc, exact in aceeasi formula, in 2001, 16 iunie, PSDR-ul domnului Cunescu si cu PDSR-ul lui Nastase si Iliescu au fuzionat si au format PSD-ul, pentru ca atunci PSD-ul era la putere nu au disparut grupurile parlamentare si acum, ca noi nu suntem la putere, ar trebui sa dispara? Este un principiu fundamental de drept ca partidul nou-format se subroga, si scrie in reforma partidelor politice, in drepturile si obligatiile partidului si partidelor anterioare care formeaza fuziunea.

Ati incheiat discutiile privind fuziunea prin absorbtie sau mai aveti si alte variante?
Emil Boc: Avem proiectele aprobate, evident ca ele se vor finaliza in zilele urmatoare, trebuie discutate si cu organizatiile teritoriale astfel ca, pana sambata, sa fie in forma finala. Deocamdata, astazi am adoptat proiectul de fuziune. Va multumesc si va doresc o dupa-amiaza placuta!"

In lumina ideilor prezentate in capitolul al treilea, am retinut ca un politician bine pregatit va dori sa se impuna in fata presei si sa nu le permita jurnalistilor sa conduca discutia pe niste cai nedorite daca, prin atitudinea pe care o adopta de fiecare data in relatia cu presa va da dovada de stapanire de sine si isi va impune autoritatea, demostrand in acest fel ca nu este dispus sa fie intrerupt.

Totodata, un om politic poate alege sa fie sa adopte, in functie de cum este pusa problema de catre jurnalist o atitudine care sa urmareasca clarificarea unei probleme politice, sa atace, fie problema, fie jurnalistul, sa ofere raspunsuri partiale, sa refuze sa raspunda la anumite , sa atace, fie problema, fie jurnalistul, sa ofere raspunsuri partiale, sa refuze sa raspunda la anumite intrebari, sa ignore intrebarea sau sa repete raspunsul, in cazutl in care considera ca i se adreseaza aceeasi intrebare sub o forma diferita[5].

Urmarind interviul de mai sus, dar si altele, putem desprinde ideea ca autoritatea pe care o detine Emil Boc, autoritate castigata de altfel in timp si pe baza unor competente de necontestat, nu le permite jurnalistilor sa se preteze la un nivel mai scazut decat cel impus de acesta.

Astfel, am sesizat ca se foloseste cu precadere de situatii care ii permit sa clarifice problemele, evitand sa atace jurnalistul. Diplomat, cu tact si bine informat, Emil Boc se foloseste de aceste atu-uri pentru a comunica eficient si a nu leza interesele altora.

CONCLUZII

In concluzia aceste lucrari, intelegand ca, din perspectiva noastra, discurs inseamna orice fel de comunicare sau exprimare in fata publicului a unei atitudini sau pozitii de importanta pentru viata publice. Mesajul astfel transmis imbraca forma unui text care are rolul de canal de transmisie, si are ca scop influentarea, respectiv determinarea publicului pentru a trece sau nu la o anumita actiune.

Constientizand valoarea pe care o detin mesajele nonverbale in sfera politicului, este de dorit pentru un actor politic sa acorde importanta detaliilor dezbatute in aceasta lucrare, detalii care, insusite si aplicate corespunzator vor avea o contributie considerabila in ce priveste imbunatatirea performantelor comunicationale.

Asa cum niciodata nu a fost necesar ca cineva sa invete sa rada sau sa fie indignat, tot la fel gesturile pe care le face un orator public ar trebui sa reflecte sentimente launtrice si sa fie cat mai spontane, nicidecum artificiale.

Prin comportamentul nonverbal, chiar si atunci cand nu scoatem nici un cuvant, fata noastra poate exprima indiferenta, dezgust, uimire, stupoare sau bucurie. Daca vor fi insotite de cuvinte, aceste expresii ale fetei vor avea un profound impact vizual si emotional asupra auditoriului.

In cazul unui discurs, faptul de a pastra un bun contact vizual cu auditoriul, mai ales atunci cand se transmite ceva important, cuvintele rostite vor capata greutate. Tinanad cont de faptul ca politica, in general, pune un atat de mare accent pe aparenta, si mult mai putin pe esenta, de ponderea mare o detine comunicarea nonverbala in raport cu cea verbala, am putut observa ca indiferent de pregatirea si competenta omului politic, ceea ce atrage mai mult si ramane in mintea auditoriului este ceea ce transmite acesta atitudinea sa. Cu cat este perceput ca fiind mai carismatic si prietenos, cu atat mai mult cresc sansele acesta sa obtina acceptul si sprijinul publicului.

De mare importanta este, de asemenea, ca argumentatia construita de actorul politic sa fie mentinuta si sustinuta prin toate mijloacele de care acesta uzeaza pentru a putea fi situata la un nivel inalt de credibilitate  in fata propriului partid, in fata mass-media si a publicului elector.

BIBLIOGRAFIE

Abric, Jean-Claude, Paris, 1999, Psihologia Comunicarii; trad. de Luminita si  Florin Botosineanu, Iasi: Polirom, 2002

Academia Romana, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan-Al. Rosetti", Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii Romane; edtitia a II-a adaugata si revizuita, Bucuresti: Editura Univers Enciclopedic, 2005

Amado, Gilles& Guittet, Andre, Psihologia comunicarii in grupuri; trad. de Gabriela Sandu, Iasi: Polirom, 2007

Beciu, Camelia, Politica discursiva - practici politice intr-o campanie electorala; Iasi: Poliriom,2000

Bertrand, Claude-Jean, Deontologia mijloacelor de comunicare; trad. de Mihaela Gafitescu, Iasi: Institutul European, 2000

Cameron, Milton, Comunicerea prin gesturi si atitudini: cum sa inveti limbajul trupului; trad. de Dana Zamosteanu, Iasi: Polirom, 2005

Chelcea, Septimiu (coord.), Comunicarea nonverbala in spatiul public: studii, cercetari, aplicatii; Bucuresti: Tritonic, 2004

Collett, Peter, Cartea gesturilor: cum putem citi gandurile oamenilor din actiunile lor; trad. de Alexandra Bors, Bucuresti: Editura Trei, 2005

Dancu, Vasile- Sebastian, Comunicarea in managementul institutional; Timisoara: Fundatia Diaspora, 2003

Goga, Mircea, Limba romana. Fonetica si fonologie, lexicologie, stilistica; Cluj-Napoca: Limes, 2001

Iovanut, Simona, Comunicarea; Timisoara: Waldpress, 2001

Laza, Ioan, Discurs politic si comunicare; Oradea: Editura Universitatii din Oradea, 2004

Marga, Delia, Repere in analiza discursului politic; Cluj-Napoca: Editura Fundatiei pentru Studii Europene, 2004

Salavastru, Constantin, Critica rationalitatii discursive: o analiza problematologica a discursului filosofic Iasi: Polirom, 2001

Salavastru, Constantin, Mic tratat de oratorie; Iasi: Editura Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", 2006