Manipularea

Manipularea.

Manipularea, in toate formele sale, reprezinta " actiunea de a determina un actor social (persoana, grup, colectivitate) sa gandeasca si sa actioneze intr-un nod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si decizie" (Dictionar de sociologie,1993, p.336). Intr-un sens mai general, "prin manipulare se urmareste relativizarea, alterarea sau distrugerea referintelor personale sau de grup de natura axiologica, cognitiva, afectiva sau praxiologic-utilitara, cu scopul de a se obtine schimbari atitudinale si comportamentale la nivelul tintei, care sa corespunda intereselor sursei" (Dumitru Cristea, p.209).

Spre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai corecta si mai profunda a situatiei, ci inculcarea unei intelegeri convenabile, recurgandu-se la inducerea in eroare cu argumente falsificate, cat si la apelul la palierele emotionale non- rationale. Intentiile reale ale celui care transmite mesajul raman insensibile primitorului acestuia. Pe aceasta cale tinta este determinata sa se comporte in sensul dorit de sursa, indiferent de optiunile, interesele sau atitudinile sale de fond. Se manipuleaza: emotiile, situatiile, sensul si contextele situatiei (fizice, spatiale si temporale), pozitiile si relatiile tintei (tintelor),normelor si al contextelor normative si, nu in ultimul rand, identitatile tintelor unei situatii.

Ca forma particulara de influentare sociala, de comunicare instrumentala, manipulare implica, cu unele particularitati de natura practica, elementele procesului de comunicare: sursa, receptorul, mesajul, canalul de comunicare si contextul comunicational.

Diversitatea formelor si procedeelor de manipulare este pusa in evidenta prin folosirea mai multor criterii (Dumitru Cristea, pp.209-210):

- In functie de profunzimea efectelor obtinute, manipularea poate fi superficiala, atunci cand vizeaza atitudinile nesemnificative, ca in cazul determinarii sursei de a cumpara un anumit produs; medie, cand sunt vizate atitudini si comportamente "sectoriale"(reactia fata de o problema sociala, partid sau institutie publica s.a.); profunda, atunci cand sunt vizate orientarile fundamentale ale tintei in plan ideologic, cultural, religios, geopolitic, macroeconomic si etnic.

- In functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii atitudinale, manipularea poate fi limitata, cand subiectul poate constientiza - in principiu - actiunea la care este supus, sau subliminala, care antreneaza procese neconstientizabil (stimularea vizuala sau auditiva subliminala, asocierea de imagini cu o anumita semnificatie s.a.).

- in functie de numarul de subiecti vizati prin manipulare, aceasta poate fi interpersonala, de grup sau de masa. Strategiile si tehnicile folosite in aceste forme sunt diferentiate in functie de particularitatile psihosociale si situational-conjuncturale ale tintelor.

- In functie d segmentul sistemului comunicational care este preponderent implicat in actiunea manipulativa, aceasta poate fi desfasurata la nivel informational (selectarea informatiei transmise dupa anumite criterii), la nivelul mesajului (modalitati specifice de structurare a mesajului pentru a se obtine efectul scontat) sau la nivelul subiectului- tinta ( prin declansarea unor procese si fenomene psihice care sa sustina si sa directioneze schimbarile urmarite de sursa: disonanta cognitiva, activarea nevoii de recunoastere, afiliere sau securitate, fenomenul Oedip, inducerea fricii etc.). Simplificand, insa tinand cont de interdependenta planurilor amintite m, manipularea poate fi informationala (mediatica), cand sunt vizate in special informatia transmisa si forma ei de codificare la nivelul mesajului, sau psihologica, cand sunt utilizate in principal anumite particularitati ale unor procese si fenomene psihoindividuale si psihosociale care pot conduce la realizarea schimbarilor atitudinale dorite de sursa.

Este un fapt cunoscut ca manipularea a devenit o componenta curenta a vietii cotidiene, fiind nemijlocit legata de putere si controlul social in cadrul comunitatilor umane. In acest context elaborarea unor strategii de contracarare si rezistenta la manipulare sunt necesare, atat in plan individual cat si institutional.

Principiile de baza ale oricarei strategii de contracarare si rezistenta la manipulare desfasurare la nivel institutional sunt urmatoarele (Dumitru Cristea, pp.271-218):

a). ori ce situatie in care se manifesta interese concurentiale sau divergente este supusa actiunilor de influenta, care pot capata forme complexe manipulative (manipularea emotiilor, a contextelor situatiei, a pozitiilor, normelor si relatiilor, a identitatilor);

b).actiunea de contracarare a manipularii trebuie sa aiba un caracter interdisciplinar, prin antrenarea specialistilor din domeniul psihologiei, sociologiei, comunicarii, politologiei, istoriei etc.;

c). informatiile de fundamentare a strategiilor si activitatilor mde contracarare trebuie sa vizeze: sursa (factorul initiator al manipularii si interesele sale), releele (factorii care intermediaza influenta si motivatia participarii la actiune), mijloacele tehnice folosite (tv., radio, presa scrisa, afise, conferinte etc.), caracteristicile tintelor (persoanele, grupurile, organizatiile sau institutiile vizate prin manipulare), efectele obtinute (evaluarea continua a modificarilor atitudinale si comportamentale induse prin manipulare, la nivel individual, microsocial si macrosocial), efectele activitatii de contracarare a manipularii si costurile implicate in aceasta activitate;

d). tehnicile de contracarare a manipularii, atat la nivel individual cat si la cel institutional, deriva, in principal, din cunoasterea aspectelor teoretice legate de influenta sociala in toate formele ei. Astfel, la nivel individual, se recomanda folosirea si compararea unor surse de informare independente, neimplicarea efectiva in actul de analiza si interpretare a informatiilor, cautarea motivatiilor care ar putea determina distorsionarea mesajelor, cultivarea capacitatii de sesizare a incongruentelor etc.