"sahul, instrument de modelare a gandirii copiilor'

SAHUL, INSTRUMENT DE MODELARE A GANDIRII COPIILOR'

Scop

Organizarea, cu ajutorul sahului, a unui modul de invatare si dezvoltare a capacitatilor intelectuale ale copiilor si de informare si formare a parintilor si personalului calificat din invatamant in vederea imbunatatirii calitatii actului educativ desfasurat in unitatile de invatamant si in familie.

Obiective specifice

1. Parintii recunosc valentele educative ale jocului de sah si ajutorul dat la formarea unor capacitati intelectuale deosebite copiilor lor. Un prim obiectiv este realizarea unui modul de invatare si dezvoltare a capacitatilor intelectuale :

- antrenamentele specifice sahului bazate pe stimuli vizuali imbunatatesc substantial memoria lucru dovedit in lucrarea "Chess and Education" de John Artise;

- copii care joaca sah au o creativitatea si originalitatea mai mare fata de medie lucru dovedit in lucrarea "Developing Critical and Creative Thinking Through Chess" de dr.Robert Ferguson;

- in experimentul din Venezuela "Learning to Thing Project" s-a dovedit ca la copii de varste mici, indiferent de sex sau origine social-economia, cei care practica sahul si-au imbunatatit coeficientul IQ substantial dupa doar 4-5 luni de activitate. Aceste rezultate au dus la introducerea sahului ca obiect de studiu in programa scolara in peste 30 tari.

- sahul ajuta la focalizarea atentiei marind puterea de observare si concentrare;

- dezvolta imaginatia si puterea de a anticipa evenimentele;

- prin exercitiile specifice bazate pe intrebari de genul "Daca muti asa ce se va intampla?" copii invata sa aiba rabdare si sa fie precauti;

- discernamantul: datorita complexitati variantelor analizate la un moment dat intr-o partida de sah copii invata ca la orice problema exista o diversitate mare de raspunsuri si trebuie sa alegem obiectiv (decizie bazata pe legi si nu pe impulsuri) cea mai buna varianta;

- deoarece in sah desfasurarea unei partide nu se poate fara plan de joc, copii invata sa-si faca planuri, sa reevalueze situatia si sa dezvolte schimbari functie de problemele aparute;

- de asemenea copii invata sa se joace in colectiv, sa-si faca prieteni, sa lupte pentru a fi primii creindu-le o atitudine pozitiva.

Un rol mportant in pregatirea sahistica il are calculatorul. Astfel copii vor invata se vor familiariza cu lucrul la calculator si de asemenea vor trebui sa invete in timp si limbi straine- engleza, franceza, germana- deoarece programele sahiste folosite sunt in limbi de circulatie internationala. De altfel limba "oficiala" a sahistilor este limba engleza astfel ca ei vor fi stimulati in acumularea unor cunostinte ce sa le permita sa comunice cu copii cu care vor interactiona la concursurile internationale.

2. Un alt obiectiv este realizarea informari si formarii parintilor pentru a creste procesul educativ.

Experienta cadrelor didactice arata faptul ca exista un grad foarte redus de implicare a parintilor in activitatile specifice procesului instructiv-educativ, considerandu-se ca intreaga responsabilitate revine educatorilor (in gradinite parintii aduc copiii dimineata, lasandu-i pe parcursul zilei in grija educatoarelor si ii iau acasa seara).

Deasemenea parintii au un nivel de cunostinte scazut in ceea ce priveste dezvoltarea personalitatii copilului pentru aceasta varsta si nevoile de cunoastere ale fiecarui copil. Aceste lucruri pot fi formate, ca o joaca, cu ajutorul sahului, copilul cunoscand un intreg univers care sa-i canalizeze energiile pozitiv si sa-i ofere multiple satisfactii sportive, estetice si intelectuale.

Justificare

O prima justificare a folosirii sahului in relatia dintre oameni cat si in educatia moderna a fost data de marele antrenor si campion mondial Mihail Botvinnik 'Jocurile sunt facute pentru a apropia oamenii, jocul de sah este insa acela ce corespunde cel mai bine fiintei umane. Trebuie sa se raspandeasca sahul pe intreaga planeta pentru pace, pentru prietenie, pentru umanitate!'

Proiectul a fost initiat ca reactie la rezultatele obtinute de catre cadrele didactice in urma aplicarii unor chestionare si testari parintilor la inceput de an scolar. Rezultate au aratat ca parintii recunosc valentele educative ale jocului de sah si ca doresc ca acest joc sa contribuie la formarea unor capacitati intelectuale deosebite copiilor lor.

Jocul de sah este un mijloc eficient - psihologic, didactic si metodologic - in educarea si dezvoltarea unor capacitati intelectuale deosebite si a diferitelor aspecte creative ale individului. S-a dovedit statistic ca toti copii care au practicat sahul au avut rezultate mai bune la invatatura, o memorie vizuala si de stocare a informatiilor mai buna si de asemenea o gandire ordonata, logica, fundamentata si o rapiditate mai mare in luarea deciziilor bazata pe rationamente logice, putere de argumentare si interpretare, independenta in gandire, credibilitate.

In perioada de dupa Revolutia Romana din decembrie '89, in societatea noastra au aparut din pacate si unele aspecte negative, ce tin mai ales de educatia copiilor. Dintre aceste fenomene vom mentiona numai cateva, la care sahul, din fericire, poate fi un contraargument serios :

Abandonul scolar

Abandonul familial (familii intregi au plecat la munca in strainatate, lasand copii in grija bunicilor sau a diverselor rude de gradul doi sau trei. Acesti copii din pacate, dupa ce se intorc de la scoala, nu mai sunt controlati asa cum erau ei controlati de parintii lor)

Lipsa unor activitati extrascolare (din ce in ce mai multi copii sunt vazuti stand ore intregi la scara blocului, jucand carti sau invatand tot felul de expresii ce nu au nici o legatura cu bunul simt.) Putinele sporturi care se pot practica in Iasi au devenit de fapt exclusiviste, datorita mai multor cauze, precum ar fi lipsa bazelor de antrenament (bazine, terenuri de joaca,) sau costul ridicat al antrenamentelor (taxe de participare la antrenamente, echipament, deplasari.)

Mai sunt o categorie de sporturi precum ar fi fotbalul sau boxul, unde din pacate sunt atrasi de mirajul castigurilor ca jucatori profesionisti copii ce provin din familiile cu mai putine posibilitati. Apare in acest caz frecvent abandonul scolar, fara ca multi dintre acesti copii sa reuseasca in viata.

Cresterea infractionalitatii juvenile.

Sahul reprezinta in opinia noastra o serioasa alternativa pentru atenuarea unor astfel de fenomene. Odata inoculat «microbul sah » copii vor dori sa practice in mod organizat aceasta activitate participand la antrenamentele cluburilor si asociatiilor scolare din Iasi. In cazul in care unii copii nu vor reusi ca jucatori de sah, activitatea pe care au desfasurat-o pana atunci ii va ajuta totusi pe plan scolar si chiar social. Programa scolara este foarte incarcata astfel incat acesti copii au foarte multe teme si nu mai au timp pentru a desfasura alte activitati extrascolare. Prin sah noi incercam sa le deschidem noi orizonturi, sa-i atragem spre petrecerea timpului liber intr-un cadru organizat.

Sahul invata copii sa lucreze in colectiv dar in acelasi timp ii invata sa lupte pentru a deveni lideri, pentru a fi primii, formandu-se caractere puternice. Acest fapt este cel mai bine subliniat de deviza sahistilor 'Genus Una Sumus' (suntem o familie).

Sahul dezvolta copiilor puterea de imaginatie si capacitatea de a anticipa logic miscarile adversarului peste un anumit numar de mutari, intr-un timp cat mai scurt; acesta capacitate dezvoltata face ca viitoarea personalitate care se formeaza, sa poata lua hotararea cea mai buna in cele mai neprevazute situatii.

- Rezultatele calitative urmarite sunt:

1. Obtinerea unor performante scolare superioare comparativ cu colegii de generatie care nu fac sah; aceste rezultate vor fi rezultatul dezvoltarii, prin practicarea sahului, a urmatoarelor calitati:

a) cresterea coeficientului IQ,

b) memorie,

c) focalizarea atentiei,

d) creativitate, originalitate, imaginatie,

e) discernamant, obiectivitate,

Evidentierea acestor performante se va face fie prin notarea activitatii scolare prin participarea lor la concursuri nationale si internationale la diferite materii, prin teste specifice de inteligenta, personalitate.

2. Cresterea capacitatilor de integrare in societate prin:

a) dezvoltarea relatiilor parinte-copil, cadru didactic-copil, instructor de sah-copil, parinte-persoane ce se ocupa de instruirea copilului;

b) copii vor invata sa se joace in colectiv, sa-si faca prieteni;

c) vor invata sa lupte pentru a fi primii, respectand in acelasi timp colegii de intrecere;

d) vor invata sa-si faca planuri, sa reevalueze situatia si sa dezvolte schimbari functie de problemele aparute;

e) vor avea o atitudine pozitiva bazata pe cinste si munca.

3. Copii vor petrece timpul liber intr-un cadru organizat, desfasurand o activitate intelectual-distractiva, ce poate fi desfasurata apoi toata viata lor, imbinand atractia lor catre tehnica (calculatorul) cu un efort intelectual de creatie.

4. Obtinerea unor performante sportive superioare in comparatie cu cei care practica sahul de la varste mai tarzii si doar la cluburile de specialitate.

Sahul, chiar prin deviza sa 'Genus Una Sumus' (suntem o familie), uneste colectivitatile, creeaza prietenii, duce la schimbul de opinii, de experienta. Copii vor invata sa se respecte unii pe alti, sa se ajute, sa-si faca planuri de viitor comune, sa aiba activitati extrascolare comune sa lupte pentru a fi cei mai buni si scoala lor cea mai buna !

Sahul, mai ales la prescolari, obliga copilul la un efort intelectual logic si intens fapt care ajuta si la insusirea altor abilitati predate in gradinite. Copilul vine in contact cu realitati obiective inca de la varste fragede percepand apoi realitatea mult mai usor.

Sahul disciplineaza caracterele si obliga copii la o implicare permanenta in luarea deciziilor. Astfel scoala va avea de castigat prin atitudinea pozitiva a copiilor, prin implicarea lor permanenta in diverse proiecte, prin cresterea disciplinei si eliminarea altor ocupatii nocive.

Prin aplicarea si mediatizarea proiectului, a rezultatelor sale atat scolare cat si sportive, prin traditie trecuta si viitoare copii si parinti lor vor capata o incredere sporita in valoarea actului educational din acea unitate de invatamant.