Sanatatea si dezvoltarea copilului, educatia si instructia lui

Sanatatea si dezvoltarea copilului, educatia si instructia lui au reprezentat intotdeauna o grija a familiei si societatii din toate timpurile, sub influenta directa a conceptiilor, mentalitatilor si obiceiurilor vremurilor respective.

Nu este mai putin adevarat ca, in multe parti ale lumii, prejudecatile, misticismul, ignoranta, nestiinta, hazardul, nepasarea, baza materiala a familiei sunt inca factori hotaratori ai sanatatii si vietii copilului.

Evolutia popoarelor de-a lungul istoriei lor, a depins intr-o oarecare masura si de modul cum au privit problema copiilor si tineretului.

Din documentele istorice aflam ca au existat preocupari legate de dezvoltarea, alimentarea si ingrijirea copiilor la chinezi, greci, indieni si romani.

Asistenta medicala si sociala a copiilor din Romania a cunoscut o dezvoltare de-a lungul istoriei.

In ordine cronologica putem mentiona:

In anul 1747, domnitorul Grigore Ghica in Moldova, emite un hrisov prin care oranduia, ca din prisosul veniturilor scolare, sa se chiverniseasca copiii orfani si saraci, cu hrana si imbracaminte;

In anul 1775, domnitorul Alexandru Ipsilanti infiinteaza in Tara Romaneasca o cutie a milosteniei pentru ingrijirea copiilor orfani si abandonati. El hotaraste ca biserica Domnita Balasa si cea a Tuturor Sfintilor sa adaposteasca copii parasiti si orfani;

In anul 1804, domnitorul Alexandru Moruzi infiinteaza o "orfantrofie";

In anul 1832, printr-o hotarare a Regulamentului Organic ia fiinta o casa de copii "lepadati";

In anul 1857, Caimacanul Alexandru D. Ghica infiinteaza primul spital de copii din Bucuresti;

In anul 1861, doctorul Davila si sotia infiinteaza azilul "Elena Doamna";

In anul 1876, medicul englez John Barker este numit medic al azilului Domnita Balasa si publica in 1883 lucrarea in limba romana "Arta de a ingriji copiii mici", calauza pentru mamele tinere spre cresterea copiilor;

In anul 1897 din initiativa Ecaterinei G. Cantacuzino se infiinteaza la Bucuresti leaganul Sf. Ecaterina, viitoarea baza de invatamant clinic si de puericultura;

Intre anii 1945-1989 datorita politicii acelor timpuri, Clinicile de pediatrie si Spitalele de copii din Bucuresti, alaturi de clinicile de pediatrie din orasele mari ale tarii, printr-o sustinuta activitate medicala, didactica si stiintifica, contribuie la cresterea prestigiului pediatriei romanesti;

Dupa caderea comunismului, specialistii de la Institutul National de Statistica spun ca este pentru prima data dupa 1990 cand numarul nou -nascutilor este mai mare decat cel al avorturilor.

La nivel national, indicele de natalitate a fost de 9,7 nascuti la o mie de locuitori, in 2002, apoi de 9,8 la mie, in 2003, si a ajuns la 10 la mie, in 2004. Sociologii sunt de parere ca aceasta crestere ar putea avea legatura cu faptul ca generatia anilor 1967 - 1970 a ajuns acum la perioada fertila. "Este vorba despre o generatie numeroasa si este posibil sa aiba loc o oarecare crestere a fertilitatii".

De la 2,2 copii la o femeie in 1989, valoare cu putin superioara celei necesare unei inlocuiri simple a generatiilor, indicele fertilitatii totale a coborat la doar 1,3 copii la o femeie in anul 195 si s-a mentinut cu usoare variatii la cest nivel in anii urmatori. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arata o scadere de aproape "un copil la o femeie" fata de ultimele decenii. Factorii de scadere ai natalitatii sunt multiplii si evidentiati in parte de numerosi analisti in domeniu:

emanciparea femeii si participarea crescanda a acesteia la activitati economice in afara gospodariei;

cresterea duratei si nivelului de educatie;

slabirea influentei normelor culturale;

mobilitate sociala in crestere;

costul ridicat al copilului;

reducerea functiei economice a copilului si indeosebi a rolului sau in securitatea economica a persoanelor varstnice;

aparitia mijloacelor contraceptive moderne etc.

Noile realitati economice si sociale si-au adus si ele contributia asupra evolutiei descendente si apoi mentinerii la un nivel scazut a natalitatii.

Scaderea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori specifici perioadei de tranzitie. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp o componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho - sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie demografica".

Pe langa scaderea fertilitatii, aceasta noua tranzitie este insotita si de schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor nascutii in afara casatoriei. Cand scaderea natalitatii ori mentinerea unui nivel scazut al fenomenului se instaleaza pe o lunga perioada de timp, intervine deteriorarea structurii pe varste a populatiei. Cu alte cuvinte, nu scaderea in sine a numarului populatiei este evolutia cea mai ingrijitoare, ci faptul ca acestei evolutii i se asociaza o degradare continua a structurii pe varste.

Rata natalitatii in Romania este in crestere, in anul 20047, inregistrandu-se 10 nascuti vii la mia de locuitori, fata de 9,8 la mie, inregistrati in 2003 si 9,7 la mie in 2002. Institutul National de Statistica sustine ca motivele acestei cresteri ar fi Legea 19/2000, privind sistemul de pensii si asigurari sociale. Potrivit acestei institutii, cresterea natalitatii reprezinta un semnal pozitiv in stoparea declinului de populatie inregistrat in ultimul deceniu. In 2004, in Romania s-au nascut 216.261 de copii vii, cu 3.802 mai multi decat in 2003. o treime din acesti copii s-au nascut in primii doi ani de casatorie a parintilor. Numarul nou-nascutilor baieti este mai mare decat al fetelor cu 6.857, existand un raport de 106,6 baieti la 100 de fete.

Desi natalitatea este in crestere, mortalitatea infantila continua sa fie mai mare, diferenta inregistrata fiind semnificativa. Spre exemplu, in 2004, au fost inregistrate 23 de decese la mia de nascuti. Rata mortalitatii infantile este dubla in Romania fata de cea din Rusia sau Republica Moldova. De asemenea, un alt fenomen ingrijorator este scaderea indicelui fertilitatii, care, in momentul de fata este de 1,3 nascuti pe femeie.

Intelesul cuvantului "copil" -cuprinde perioadele vietii care se intind de la conceptie la maturitate, de la progeneza pana la varsta adolescentului. Aceasta perioada de viata umana car sufera modificari continue este dominata de doua caracteristici:

la inceput, insuficienta capacitatii de adaptare la viata postnatala;

imperfectiuni somatice si functionale in ultima parte a perioadei cand se face trecerea spre varsta adulta.

Studiul particularitatilor morfofunctionale ale organismului copilului, cu trasaturi caracteristice de dezvoltare si crestere ale unor etape, au condus la diferite scheme de impartire a perioadei copilariei:

PERIOADA INTRAUTERINA

embrionara (12 saptamani)

Fetala (din a 13-a saptamana pana la nastere)

PRIMA COPILARIE

nou - nascut (0-28 zile)

sugar (28 zile - 1 an)

A DOUA COPILARIE

- antreprescolar (1-3 ani)

- prescolar (3 - 6 ani)

A TREIA COPILARIE

- scolar (6-12 ani)

- pubertatea (fete: 12-14 ani; baieti: 14-16 ani)