Clasa a V-a
Titlul lectiei: Parameciul
Modificarile structurale ce au avut loc in ultimii ani in tara noastra evidentiaza necesitatea reconstructiei sistemului de invatamant pe baze noi, potrivit nevoilor sociale, economice si ale sistemului de valori promovat. Aceasta permite accentuarea laturii pragmatice a aplicarii curriculum-ului: profesorul face legatura directa si evidenta intre ce se invata si de ce se invata.
Lectiile prezentate isi propun promovarea unei noi abordari in invatarea biologiei. Aceasta are scopul de a asigura elevilor conditii pentru descoperirea si valorificarea propriilor disponibilitati intelectuale, afective si motrice. Astfel, cunostintele de biologie vor contribui la dezvoltarea unei personalitati autonome si creative a elevilor.
In sprijinul acestei viziuni vine si actualul curriculum centrat pe competente. Acestea pot fi:
competente generale - sunt ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi; ele se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata invatamantului gimnazial;
competente specifice - se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui an de studiu. Competentele specifice sunt deduse din cele generale.
In atingerea obiectivelor fixate in planul de invatamant un rol important il are integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in procesul didactic. Introducerea calculatorului in activitatea de invatare poate duce la cresterea calitatii invatarii si la reducerea timpului de invatare daca metodele de invatare programata ca: algoritmizarea, modelarea si simularea, sunt imbinate eficient cu cele euristice pentru formarea stilului de munca participativ, prospectiv si creativ. Auto-instruirea, invatarea angajata capata o pondere din ce in ce mai mare, profesorii devin ghizi, consilieri, chiar componenti ai unor echipe create cu scopul investigarii unei situatii.
Materialele prezentate isi propun sa nu ingradeasca libertatea profesorului de a alege sau organiza activitatile de invatare adecvate atingerii obiectivelor propuse. Profesorul are libertatea de a repartiza continuturile in orele alocate prin planul de invatamant dupa cum considera necesar, de a stabili ordinea parcurgerii temelor, iar in functie de nivelul clasei, acesta poate dezvolta anumite extinderi la temele obligatorii.
Metodele utilizabile in lectii asistate de calculator sunt:
metode de informare, documentare, prelucrare si stocare a informatiei;
metode si tehnici de invatare: intelegerea, structurarea si asimilarea cunostintelor; operarea cu noile cunostinte, realizarea de transferuri si asociatii;
metode si tehnici de cercetare-investigare, experimentare si dezvoltare a cunoasterii: investigatia si redescoperirea adevarurilor; elaborarea de ipoteze, punerea si rezolvarea de probleme; conceperea si organizarea de experiente; estimarea de variante si alternative; tehnici de analiza, prelucrare, validare si interpretare statistica a datelor.
O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite in domeniul educational avand drept criteriu opozitia dintre "centrarea pe elev", la o extrema, si "auxiliar al profesorului", la cealalta (P. Gorny) le clasifica in:
suport pentru open learning
o instrumente pentru rezolvarea de probleme;
o instrumente pentru structurarea cunoasterii prin organizarea datelor;
o sisteme de comunicare;
o sisteme de regasire a informatiei
invatare prin descoperire dirijata
o sisteme de simulare;
o sisteme de monitorizare;
o sisteme tutoriale inteligente;
o jocuri didactice
resurse pentru predare si invatare
o table multimedia;
o tutoriale;
o sisteme pentru exersare (drill and practice)
auxiliare pentru managementul educational.
Taxonomia prezentata confirma varietatea scopurilor pentru care se poate interveni cu softuri. Toate pot fi folosite in demersul instruirii, dar numai softul educational cuprinde si o strategie pedagogica, concretizata in sarcinile de lucru, care determina modul de interactiune a elevului cu programul. Aceasta interactiune, a carei specificitate este determinata de obiectivele urmarite, produce invatarea.
In proiectarea lectiilor propuse s-a pornit de la faptul ca rezultatul invatarii il reprezinta o schimbare a comportamentului, aparitia unor noi reactii; acest comportament este observabil. Obiectivele lectiilor servesc evaluarii eficientei invatarii, motivarii elevului si rationalizarii continutului.
Fiecare tema abordata este compusa dintr-un ansamblu de unitati de interactiune, gratie carora activitatea elevului poate fi monitorizata. In conceperea acestor unitati de interactiune s-a tinut seama de urmatoarele criterii relevante:
1. referitoare la natura si volumul informatiei:
se introduc numai elemente pertinente si utile in raport cu obiectivele explicite;
se recurge numai la pre-achizitiile enuntate;
2. referitoare la prezentarea continutului:
vocabular adaptat la nivelul elevilor;
enunturi scurte si clare;
imagini si animatii in acord cu obiectivele fixate;
3. referitoare la ordonarea situatiilor de invatare:
de la cunoscut la necunoscut;
de la simplu la complex;
de la concret la abstract;
de la observatie la rationament;
de la general la detaliu;
Fiecare tema abordata este conceputa in urmatoarea succesiune:
elevul este informat despre ceea ce invata pentru a spori motivatia si a favoriza invatarea;
se folosesc posibilitatile oferite de computer pentru captarea atentiei;
se reactualizeaza cunostintele predate anterior pentru a asigura continuitatea logica a invatarii;
materialul de invatat este introdus in succesiunea: prezentarea informatiilor si procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;
calculatorul reactioneaza la fiecare raspuns al elevului.
Proiectarea interactiunii elev-program cuprinde patru momente distincte:
oferirea de catre program a unei informatii prin care se declanseaza o anumita activitate a elevului;
activitatea elevului;
introducerea in program a rezultatului activitatii;
reactia programului la informatia primita (feedback).
Ciclul se reia variind doar informatia vehiculata prin acest mecanism.
Prin integrare in sistemul AeL, lectia prezentata in continuare poate fi un instrument de lucru util pentru profesori si elevi. Recomandarile de structurare si prezentare nu sunt obligatorii, profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la clasa.
Lectia abordeaza notiuni generale si elemente de structura ale parameciului. Lectia este structurata pe 2 ore dar se poate sustine si intr-o ora punandu-se accent pe unitatile de interactiune M2, M3, M6, M7, M8.
Paragraful B. 1 prezinta detaliat obiectivele cadru vizate prin acest material.
Paragraful B. 2 prezinta detaliat fiecare unitate de interactiune. Pentru fiecare unitate de interactiune se prezinta competentele specifice vizate, metodele didactice folosite, forma de realizare, continutul si, orientativ, timpul alocat pentru parcurgerea unitatii.
Lectia este conceputa pentru a imbina metodele de invatare prin simulare si descoperire dirijata cu cele euristice.
In fiecare unitate de interactiune profesorul poate interveni cu explicatii si exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptand lectia la colectivul cu care lucreaza. Cum unitatile sunt independente, profesorul poate modifica succesiunea unitatilor de interactiune sau poate omite acele secvente pe care le considera neesentiale.
B. 1. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si intelegerea terminologiei, a conceptelor si a principiilor specifice stiintelor biologice. 2. Dezvoltarea capacitatii de explorare/investigare in scopul rezolvarii de probleme specifice biologiei. 3. Dezvoltarea capacitatii de comunicare, utilizand corect limbajul specific biologiei. 4. Formarea unor atitudini si deprinderi referitoare la impactul biologiei asupra naturii si societatii. |
Obiective operationale
O1 |
Fiind date ilustratiile cu alcatuirea si functiile parameciului elevul sa recunoasca cel putin cinci elemente caracteristice parameciului (membrana celulara este acoperita cu cili vibratili, cu rol atat in deplasare cat si in hranire, citoplasma, doua nuclee, unul mare macronucleu si unul mic micronucleu care are rol in conjugare, prezinta un orificiu prin care intra particulele de hrana, orificiu numit peristom, vacuole digestive cu rol in digestia heterotrofa, vacuole contractile cu rol in excretie, se inmulteste prin diviziune directa si in conditii nefavorabile se inchisteaza). |
O2 |
Avand imaginea cu structura parameciului si o lista ce contine elementele componente (membrana celulara, cili vibratili, citoplasma, doua nuclee, macronucleu si micronucleu, vacuole digestive, vacuole contractile) elevii sa completeze imaginile, pozitionand componentele pe ilustratiile prezentate. |
Obiective operationale |
Unitati de interactiune |
O1 |
M 1, M2, M3, M4, M5, M6, M7, M8, M9, M10, M11 |
O2 |
M 2, M3 |
B. 2. Continut
In acest capitol se prezinta unitatile de interactiune (notate cu M) si informatii generale despre fiecare dintre acestea.
In toate unitatile de continut prezentate mai jos se vor folosi urmatoarele notatii (simboluri):
Simbolul se apare atunci cand sarcinile implicate de fereastra prezentata au fost realizate si este necesara trecerea la o noua pagina.
Simbolul permite revenirea la paginile anterioare in scopul reluarii unor elemente sau parcurgerii rapide a intregii unitati de continut.
Simbolul apare atunci cand sarcinile din unitatea de interactiune curenta au fost terminate. Prin apasarea lui, se poate repeta unitatea de interactiune.
sau Simbolurile apar atunci cand sarcinile de lucru implica vizionarea unor animatii sau a unor simulari, fara interventia utilizatorului.
si Aceste simboluri apar in cazul unor teste sau a unor momente de fixarea cunostintelor. Prin apasarea primului simbol (buton) se verifica rezultatul testarii. In cazul unor raspunsuri incorecte, se poate repeta testul, apasand al doilea simbol.
Punctele active din ecranele de lucru sunt puncte ce-si modifica intensitatea luminoasa pentru a atrage atentia. Sunt introduse pentru a indica elevului cum sa desfasoare activitatea ceruta in unitatea respectiva.
M1 Introducere
Forma de realizare:prin momentul prezentat se atrage atentia elevilor asupra necesitatii studierii temei propuse
Continut: Se prezinta un filmulet cu hranirea parameciului.
Timp alocat: 5 min.
M 2 Mediul de viata
Obiective operationale vizate: O1, O2
Metode utilizate:simulare, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: invatare prin descoperire
Continut: Se porneste de la o cutie Petri cu infuzie de fan (apa calduta adaugata peste paie maruntite). Cutia Petri se tine la 20 de grade Celsius, la lumina. Se arata cum trece timpul (cu un ceas). Dupa doua zile apare deasupra vasului o pojghita cu un luciu metalic, iar apa devine opalescenta. Se ia cu pipeta o picatura de apa de sub pojghita formata si se face un preparat care va fi observat la microscop. Aici apare imaginea cu structura parameciului.
Timp alocat: 10 min
M3 Alcatuire
Obiective operationale vizate: O1, O2
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual
Continut:Se ia cu pipeta o picatura de apa de sub pojghita formata si se face un preparat care va fi observat la microscop. Aici apare imaginea cu structura parameciului la microscop si apoi desenul cu structura acestuia. Elevul va descoperi alcatuirea parameciului aranjand notiunile (membrana celulara, cili vibratili, citoplasma, macronucleu, micronucleu, vacuole digestive, vacuole contractile, peristom, palnie) pe desen.
Timp alocat: 10 min.
M4 Sensibilitate la temperatura
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual, invatare prin descoperire dirijata
Continut: Se incepe cu imaginea unui vas cu parameci. Se pune cu pipeta o picatura din apa pe o lama si se face un preparat care va fi analizat la microscop. Se proiecteaza un fascicul de radiatii calorice asupra microorganismului de pe lama. Se observa reactia paramecilor care se deplaseaza spre sursa de caldura (animatie cu deplasarea paramecilor).
Timp alocat: 5 min.
M5 Sensibilitatea la substantele din mediu
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual, invatare prin descoperire dirijata
Continut: Se incepe cu imaginea unui vas cu parameci. Se pune cu pipeta o picatura din apa pe o lama si se face un preparat care va fi analizat la microscop. Apoi la marginea lamelei se pune un cristal de sare de bucatarie si se asteapta ca aceasta sa se dizolve(animatie cu dizolvarea cristalului). Se observa reactia parameciului care consta in deplasarea catre marginea lamelei, unde concentratia de sare este mai mica(animatie cu deplasarea paramecilor).
Timp alocat: 10 min.
M6 Inmultirea in conditii favorabile de viata
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual
Continut: Se incepe cu imaginea unei balti cu conditii favorabile (cu vegetatie) in masa apei observandu-se parameci care se divid transversal. Se observa ca au loc mai multe diviziuni paramecii devin din ce in ce mai mici.
Timp alocat:10 min.
M7 Inmultirea parameciului in conditii nefavorabile
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual desfasurat in etape
Continut: Se simuleaza unirea a cate doi parameci cu schimbarea substantei din micronuclee (apare o punte intre micronuclee). Apoi paramecii se separa si isi reiau diviziunea, rezultand parameci de dimensiuni normale.
Timp alocat: 10 min.
M8 Hranire si excretie
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual
Continut: Se porneste de la o imagine cu parameci intr-o apa (balta). Apoi elevul da clic pe parameci pentru a observa patrunderea prin gura a particulelor de hrana. Se face o animatie prin care se arata cum prin miscarea cililor, hrana este orientata catre adancitura in forma de palnie la capatul careia se gaseste un orificiu asemanator unei guri (peristom), unde lipseste mandibula. Cilii de pe marginea palniei formeaza prin miscarea lor un vartej de apa care duce hrana la gura. In citoplasma se formeaza o vacuola digestiva in care are loc digestia. Apoi se face o animatie prin care se arata cum substantele nefolositoare ajung din citoplasma in vacuolele contractile (in timp ce se umple o vacuola cealalta se goleste) si sunt eliminate la exterior.
Timp alocat: 10 min
M 9 Functiile de nutritie. Respiratia
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: simularea, invatarea prin descoperire dirijata
Forma de realizare: experiment virtual
Continut: Se porneste de la imaginea cu parameciul in apa. Apoi apare o imagine pentru a observa patrunderea prin membrana celulara a oxigenului. Apoi se face un preparat (se ia o picatura dintr-o apa cu parameci). Se observa imaginea initiala a preparatului la microscop cu paramecii raspanditi uniform. Apoi se observa imaginea in care paramecii se strang la marginea lamelei sau in jurul bulelor de oxigen.
Timp alocat: 10 min.
M10 Test Hangman
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: evaluare
Forma de realizare: exercitiu
Continut: se da un enunt pe care elevul trebuie sa-l completeze corect
Obiective operationale |
Reprezentarea caracteristicilor parameciului |
Nivele domeniului cognitiv |
Cunoastere, intelegere |
Enunt |
1. Membrana parameciului este acoperita cu cili. 2. Orificiul prin care intra substantele hranitoare este peristomul. 3. In conditii nefavorabile parameciul se inchisteaza. 4. Parameciul se hraneste heterotrof. |
Timp alocat:10 min.
M 11 Test - Potriviti notiunile
Obiective operationale vizate: O1
Metode utilizate: evaluare
Forma de realizare: exercitii de tip potriviti notiunile
Continut: se solicita elevului sa potriveasca corect notiunile
Obiective operationale |
Reprezentarea caracteristicilor parameciului |
Nivele domeniului cognitiv |
Cunoastere, intelegere |
Enunt |
1. Conjugarea - schimb de substanta intre micronuclee. 2. Cili vibratili - acopera membrana, cu rol in deplasare si hranire. 3. Peristomul - orificiu prin care intra hrana 4. porul anal - orificiu prin care intra substante nefolositoare 5. Vacuolele digestive - realizeaza hranirea heterotrofa 6. Vacuolele contractile - elimina substantele nefolositoare - schimb de substanta intre macronuclee |
Timp alocat: 10 min.
C. Bibliografie
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |