Amintiti-va, tot timpul, ca sunteti musafirii scolii de aplicatie.

In acest sens trebuie:

sa va purtati politicos in orice imprejurare;

sa adoptati o atitudine profesionala;

sa incercati sa intelegeti viata scolii si sa contribuiti la aceasta in mod pozitiv;

sa va prezentati ori de cate ori este nevoie, inclusiv la orele pe care le veti sustine in clasa;

sa adoptati o tinuta decenta, corespunzatoare statutului profesional.

Profesorul perfect ?

Ganduri ale elevilor si nu numai. 

"Poti spune despre un profesor ca este perfect daca stie, in primul rand, sa tina in frau toata clasa, sa atraga interesul elevilor prin felu-i de a preda. Trebuie sa stie cum sa-i faca si pe ceilalti sa inteleaga si sa le insufle o pasiune pentru obiectul pe care il preda sau, cel putin, curiozitatea de a invata si afla mai multe. Un profesor bun trebuie sa fie si prieten cu elevii, nu numai 'superior', sa stie cum sa le vorbeasca de aproape. Sa nu uitam ca un bun profesor trebuie sa aprecieze adevarata valoare a elevului, sa nu cedeze vaicarelilor, dar sa nu faca exces de autoritate, sa nu se consume pentru toate prostiile elevilor, dar nu trebuie sa reactioneze la suparare (cu stiloul in catalog). Desi pare greu,  merita, incetul cu incetul sa incerci sa ajungi la standardele apreciate de un elev bun si de alti posibili colegi de catedra. Un lucru e sigur: in drumul acesta, pasiunea conteaza foarte mult!"

"am intalnit, fie ca va vine sa credeti, fie ca nu, profu' perfect. E acel prof' care stie sa se apropie de elevi, sa le castige afectiunea, increderea, sa fie amuzant, cu bun simt, cate face sa te simti bine in compania lui, sa simti ca poti vorbi deschis cu el, sa simti ca te intelege nu stiu cum sa ma exprim mai bine Sper ca m-ati inteles oricum "

"din cauza experientelor neplacute si a putinelor amintiri placute din liceu si facultate si predand o perioada la Liceu am ajuns la aceasta concluzie: Profesorul perfect nu exista mai rar o sa vezi un ELEV sa spuna despre un profesor ca este intr-adevar PERFECT !

"Profesorul perfect chiar exista. Si in cazul meu e vorba despre profesoara de chimie care este un om extraordinar. Are un stil foarte interesant de a preda. De fiecare data stie cum sa-ti atraga atentia. Orele nu sunt monotone si clasice. cum fac majoritatea profesorilor. adica iti dicteaza toata ora sau scrie pe tabla neincetat. Orele de chimie cu doamna profesoara sunt interactive si de fiecare data ne surprinde cu ideile sale. Glumeste cu noi si e prietenoasa. Un om de nota 10 !"

(sursa  Forum Roportal > General > Discutii diverse>Profesorul perfect, https://www.roportal.ro/discutii/ftopic3788.html)

* *

"Studentul nu este un recipient care trebuie umplut, ci o faclie care trebuie aprinsa si mentinuta" Igor Tamm, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958)

E mediocru ucenicul ce nu-si depaseste maestrul Leonardo da Vinci

Evidenta activitatilor practice

Evidenta activitatilor observatorii (de asistenta) la lectiile de istorie, la actiuni cu caracter istoric, curriculare si extracurriculare, la orele de dirigentie si de consiliere scolara

Evidenta activitatilor de cunoastere a muncii didactice

specifica pentru fiecare categorie de scoala

Evidenta materialelor si mijloacelor de invatamant confectionate de studentul practicant

Evidenta lectiilor de proba si finale ale studentului practicant la istorie si dirigentie

Structura portofoliului

de practica pedagogica

Portofoliul de practica pedagogica, ca metoda alternativa de invatare si evaluare, are ca obiectiv principal cunoasterea cat mai completa si obiectiva a activitatii si personalitatii studentului practicant, reflectand activitatea si experienta desfasurata pe parcursul acestei activitati de formare initiala. In acelasi timp, portofoliul este si trebuie sa ramana un important instrument de lucru in cadrul formarii didactice a studentului si, mai apoi, ca profesor stagiar si nu numai, prin intermediul caruia se realizeaza o autoevaluare/evaluare de durata (long-term assessment).

Continut minimal:

documente de proiectare:

o      un set de planificari (anuale, semestriale, proiectul unei unitati de invatare);

o      proiectele didactice ale lectiilor de proba si finale (atat cele la dirigentie cat si la specialitate);

o      proiectele lectiilor de evaluare;

materiale de prezentarea a scolii de aplicatie;

fise de analiza didactica a lectiilor si activitatilor la care s-a asistat;

instrumente de evaluare (teste, probe);

fisa de observare psihopedagogica a unui elev, in conformitate cu modelul primit la Psihologie scolara (an I);

un eseu argumentativ cu tema "Cum am realizat, ca student practicant, legatura dintre teoria si practica didactica ?"

instrumente de lucru, fise de invatare prin cooperare, fise de munca independenta etc.

Evaluarea portofoliului se va face potrivit criteriilor de forma, continuturi si calitatea pieselor cuprinse, reprezentand 50 % din nota finala. 

Proiectarea activitatii didactice

Proiectarea didactica reprezinta o importanta activitate desfasurata de profesor in vederea pregatirii si desfasurarii nemijlocite si constiente a procesului de predare-invatare-evaluare, prin care se prefigureaza toate activitatile pe care le presupune un asemenea demers complex. Portofoliul proiectarii didactice cuprinde: planificarilor calendaristice (anuale si semestriale), proiectele unitatilor de invatare, proiectele didactice ale lectiilor si ale altor activitati cu caracter istoric, curriculare si extracurriculare, proiectele activitatilor de evaluare, proiectele lectiilor de dirigentie si ale activitatilor educative etc.

De aceea, in vederea intocmirii planificarilor calendaristice si a proiectelor unitatilor de invatare, cadrele didactice trebuie sa cunoasca, in profunzime, programele scolare, cu indicatiile metodice de aplicare, pentru a analiza obiectivele si a inventaria tipurile de activitati, resursele necesare si continuturile stiintifice, precum si cuprinsul manualelor alternative, indrumarile si ghidurile directiilor de specialitate din MEC, transmise prin intermediul inspectorilor scolari de specialitate sau al responsabililor comisiilor metodice, ultimele putandu-se modifica destul de des.

Pentru realizarea planificarilor, lectura programei se face "pe orizontala", potrivit urmatorilor pasi:

In elaborarea planificarilor calendaristice trebuie parcurse urmatoarele etape:

studierea atenta a programei disciplinei de invatamant;

stabilirea obiectivelor de referinta si corelarea acestora cu obiectivele cadru;

realizarea inventarului de continuturi si stabilirea succesiunii parcurgerii acestora;

corelarea fiecarui continut cu obiectivele de referinta vizate;

verificarea concordantei dintre traseul educational propus de profesor si resursele didactice (manuale, ghiduri, caiete, materiale didactice, inclusiv audio-video, instrumente de lucru etc.) de care dispune;

alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut, in concordanta cu obiectivele de referinta vizate;

proiectarea metodelor, tehnicilor si instrumentelor de evaluare.

Astfel, documentele de proiectare instrumente de interpretare personala a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din scoala si de la nivelul clasei/claselor, depasindu-se viziunea standard a modului de gestionare a continuturilor si resurselor. De aceea, planificarile calendaristice nu sunt simple documente administrative si formale de gestionare a resurselor temporale necesare parcurgerii ritmice si integrale a programei, potrivit unui anumit tip de curriculum (de trunchi comun, de nucleu, la decizia scolii, de nucleu aprofundat, extins, optional etc.), ci produse curriculare corelate unele cu altele, adaptate conditiilor didactice complexe si reale din fiecare scoala.

Intr-o planificare calendaristica (realizata la inceputul fiecarui an scolar si al fiecarui semestru) sunt cuprinse, de regula: continuturile tematice, unitatile de continut, obiectivele de referinta, obiectivele specifice temei, numarul de ore alocate predarii-invatarii fiecarei teme (in conformitate cu forma de curriculum), saptamana sau data, forma de organizare a activitatii (predare-invatare, lucrari scrise, sistematizare si recapitulare, evaluare etc.) si observatii (pentru consemnarea modificarilor intervenite in activitatile didactice). Inainte de parcurgerea fiecarei teme, se face proiectarea detaliata a unitatilor de invatare.

Planificarile calendaristice se intocmesc in mai multe exemplare, din care unul se preda directorului scolii, unul responsabilului comisiei metodice de specialitate, care urmaresc parcurgerea ritmica a acesteia, si un exemplar ramane la cadrul didactic, dupa care se orienteaza in proiectarea activitatilor didactice.

Exista mai multe modalitati de intocmirea a planificarilor calendaristice, acestea modificandu-se periodic, in conformitate cu achizitiile din domeniul proiectarii didactice si viziunile curriculare si indicatiile didactice. Redam mai jos cateva modele ale unor documente de proiectare, acestea putand fi adaptate, de la caz la caz, situatiei concrete din scolile de aplicatie.

Planificarea anuala a activitatii didactice

Unitatea scolara.

Catedra..  Vizat Director,

Profesor:

Aria curriculara............

Disciplina  Vizat Sef catedra,..

Clasa.

Programa

Numarul de ore/saptamana

Specializare.

Anul scolar

Tip de curriculum............

Planificarea semestriala a activitatii didactice

Sem. I + Sem II

Unitatea scolara.

Catedra..  Vizat Director,

Profesor:

Aria curriculara............

Disciplina  Vizat Sef catedra,..

Clasa.

Programa

Numarul de ore/saptamana

Semestrul..............

Specializare.

Anul scolar

Tip de curriculum............

Proiectarea unui modul/a unei unitati de invatare

(planificare secventiala)

O unitate de invatare sau un modul de invatare reprezinta un continut stiintific unitar, din punct de vedere tematic, coerent, din perspectiva obiectivelor vizate, care este parcurs (se desfasoara) continuu, intr-o anumita perioada de timp (una sau mai multe ore) si se finalizeaza prin evaluare. De aceea, o unitate de invatare poate sa fie un capitol unitar, o tema sau chiar o lectie. Timpul afectat parcurgerii unei unitati de invatare este prevazut in planificari (anuala si semestriala).

Transpunerea in practica a unei unitati de invatare presupune o proiectare corecta si riguroasa a procesului didactic, parcurgandu-se etape succesive, inlantuite logic, prin care se detaliaza continuturile stiintifice in vederea indeplinirii obiectivelor de referinta. Astfel, proiectarea unei unitati de invatare vizeaza centrarea demersului didactic pe obiective si nu pe continuturi si implica urmatorii factori: obiectivele de referinta, activitatile de invatare, descriptorii de performanta, resursele si alte materiale suport , necesare conceperii strategiei si realizarii demersului didactic, alaturate fiecarui obiectiv sau grup de obiective potrivit schemei de mai jos:

Feed - back 

_{* *}

Proiectul unitatii de invatare se realizeaza, de regula, dupa urmatorul model:

Unitatea scolara.

Profesor:

Disciplina  Vizat Sef catedra,..

Clasa.

Programa

Numarul de ore/saptamana

Proiectul unitatii de invatare

Nr. ore alocate....... + o ora evaluare

Proiectarea lectiilor si a altor

activitati didactice complementare

Reprezinta o alta etapa fundamentala in cadrul intregii munci didactice, care permite conceperea anterioara si constienta a tuturor actiunilor de predare-invatare. Proiectul didactic reprezinta unul dintre cele mai importante instrumente de lucru, prin care se realizeaza proiectarea didactica, pe care le concep si le transpun in practica cadrele didactice, in vederea organizarii, desfasurarii, evaluarii si autoevaluarii predarii-invatarii in cadrul diferitelor activitati didactice, mai ales in cazul lectiilor, ca principale forme de predare-invatare-evaluare

Pregatirea profesorului pentru lectie este strict necesara, trebuie sa fie responsabila si consta in: studierea atenta a programei, a planificarilor si a proiectului unitatii de invatare, reactualizarea obiectivelor de referinta si a continuturilor, notiunilor proiectate, studierea unor lucrari cu caracter istoric si didactic (manualul alternativ de la clasa, ghiduri didactice etc.) si a altor materiale suport, stabilirea obiectivelor operationale, a activitatilor de invatare, a metodelor si procedeelor de predare si invatare, a materialelor didactice, proiectarea metodelor, tehnicilor si instrumentelor de evaluare/autoevaluare, toate traduse in conceperea si scrierea proiectului didactic.

Structura unui proiect didactic

Structura standard a unui proiect didactic, in cazul nostru proiect de lectie, cuprinde toate datele, obiectivele, metodele, procedeele si resursele didactice pe care cadrul didactic (invatatorul/institutorul, profesorul) le vizeaza pentru a le utiliza in cadrul predarii-invatarii-evaluarii, pentru a realiza un circuit complet, pragmatic si eficace al lectiei, si este urmatoarea:

Continut

1. Partea introductiva cu urmatoarele elemente componente:

Data la care va avea loc lectia;

Scoala unde isi desfasoara activitatea cadrul didactic care sustine lectia;

Clasa la care se va realiza predarea-invatarea;

Tema mare in care se incadreaza lectia;

Subiectul lectiei sau titlul lectiei;

Tipul de lectie definit in functie de sarcina didactica fundamentala (de predare-invatare-evaluare, invatare si evaluare, de sinteza, de recapitulare, sistematizare si evaluare etc.);

Timpul de desfasurarea a lectiei (de regula 50 minute);

Locul de desfasurare a lectiei (sala de clasa, cabinet, muzeu etc.);

Obiectivul general al lectiei, definit in functie de activitatea cadrului didactic, de ceea ce face invatatorul/institutorul cu continutul stiintific al lectiei (de a transmite, sistematiza, recapitula, evalua cunostinte, formarea, exersarea consolidarea de deprinderi, priceperi, sentimente, atitudini, comportamente etc.);

Obiectivele operationale definite in functie de ceea ce trebuie sa stie sa faca (psiho-motorii), ceea ce trebuie sa stie (cognitive) si ceea ce trebuie sa simta si sa manifeste (afective) elevii la sfarsitul fiecarei lectii, in functie de continuturile stiintifice; se utilizeaza formula "La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili." sau "trebuie."

Strategiile didactice (metodele, procedeele, activitatile de invatare, modalitatile de organizare ale activitatilor de invatare etc.)

Bibliografia de specialitate (istorica) si didactica, cu indicarea precisa a autorilor, titlurilor lucrarilor, editura, anul de aparitie, paginile care au fost utilizate pentru documentare in vederea conceperii proiectului de lectie;

Resursele materiale (mijloacele de invatamant concrete, utilizate in predare-invatare, cu specificarea denumirii hartii, planselor, titlului setului de diapozitive, nr. diapozitivului, titlul filmului si diafilmului, denumirea secventei folosite, nr. textului istoric din culegerile de texte etc.;) si umane (elevi, specialisti, invitati etc.).

2. Scenariul didactic al lectiei

Contine descrierea modului de desfasurare al lectiei sau planul propriu-zis, in care cadrul didactic arata, prin enumerare, sub forma unei scheme descriptive, sau a unui tabel, succesiunea momentelor lectiei, ceea ce face cu continuturile stiintifice (activitatea invatatorului/ institutorului, profesorului), cum dirijeaza activitatea de invatarea a elevului, ce si cum invata elevii, care sunt metodele, procedeele si mijloacele didactice utilizate in predare-invatare, pentru indeplinirea obiectivelor operationale cognitive, psiho-motorii si afective planificate, care devin, ulterior, criterii de evaluare si autoevaluare  (feed-back).

Sintetic, desfasurarea lectiei cuprinde:

obiectivele operationale ale lectiei, redate in ordinea realizarii lor (O₁, O₂, O₃ s. a. m. d.), in functie de care sunt proiectate si indeplinite toate activitatile de predare-invatare, evaluare etc.);

succesiunea momentelor lectiei si timpul afectat pentru realizarea acestora, in conformitate cu tipul si structura lectiei si sarcinile didactice de realizat;

succesiunea elementelor continutului stiintific al lectiei, respectand logica istoriei ca stiinta si disciplina de invatamant, in conformitate cu curriculum-ul disciplinar si manualul (manualele alternative);

activitatea cadrului didactic de organizare si dirijare a predarii, invatarii, evaluarii, sistematizarii, recapitularii etc., indicand ce face acesta cu continutul stiintific pentru a asigura realizarea sarcinilor propuse;

activitatea elevului de invatare si autoevaluare, indicandu-se ce activitati indeplinesc elevii pentru insusirea continuturilor stiintifice, a priceperilor, deprinderilor, afectelor etc.;

metodele, procedeele didactice si mijloacele de invatamant, mentionate concret, utilizate de cadrul didactic in predare, organizarea si conducerea invatarii, sistematizarea si fixarea cunostintelor, evaluare si autoevaluare.

Proiectul didactic este insotit de o serie de anexe care trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, schema lectiei care ramane pe tabla si modelele de fise de munca independenta, probele de evaluare etc. Proiecte didactice de lectie detaliate se realizeaza, in principiu, de catre cadrele didactice, pana la obtinerea gradului didactic I, dupa care, pregatirea pentru lectie si proiectarea didactica, se pot realiza prin schite de proiect didactic. De asemenea, ori de cate ori se modifica programele si manualele scolare, cadrele didactice au obligatia sa realizeze proiecte didactice detaliate. In acelasi timp, proiecte didactice trebuie realizate si pentru celelalte activitati curriculare si extracurriculare, pentru a se asigura desfasurarea lor corespunzatoare si eficienta.

Sau

Structura, desfasurarea si evaluarea unei lectii

Proiectarea lectiilor de predare-invatare trebuie sa aiba in vedere parcurgerea unor anumite momente, care sunt definite in functie de sarcinile didactice de realizat, diferite ca intindere temporala si incarcatura. Aceasta trebuie sa fie suficient de flexibila, proiectata si realizata in functie de obiectivul general si obiectivele operationale, metodele didactice si resursele utilizate, pentru a asigura indeplinirea circuitului general al invatarii, cadrul didactic fiind cel care o stabileste si o savarseste.

De regula, orice lectie, in special cele cu sarcini mixte, trebuie sa aiba mai multe momente didactice. Primul este momentul organizatoric, de 1-2 minute, in care cadrul didactic noteaza absentele, organizeaza clasa pentru lectie, face observatii asupra tinutei, disciplinei, curateniei si pregateste mijloacele de invatamant necesare realizarii unei predari-invatari corespunzatoare. Al doilea moment, numit altadata momentul ascultarii lectiei de zi sau al evaluarii curente, care cuprinde 8-10 minute, in care cadrul didactic evalueaza, oral, scris, practic sau combinat, continuturile stiintifice ale lectiei predate-invatate in ora anterioara si consolidate prin invatarea acasa, pentru notare, identificarea nivelului de pregatire a elevilor si lacunelor si pentru revitalizarea unora dintre cunostintele necesare dobandirii noilor cunostinte, deprinderi, afecte etc.

Cel de-al treilea moment este cel al trecerii la predarea-invatarea lectiei noi si este, de asemenea, scurt - 2-3 minute, in care cadrul didactic, prin cateva intrebari bine formulate, face legatura intre continuturile celor doua lectii, scrie titlul lectiei pe tabla si avertizeaza elevii asupra obiectivelor operationale pe care trebuie sa le indeplineasca la sfarsitul predarii-invatarii, indica sursele si resursele (mijloacele de invatamant) care vor fi utilizate in predare-invatare, creand cadrul material si psihologic al invatarii.

Al patrulea moment al lectiei, cel al predarii-invatarii propriu-zise este cel mai intins temporal, 20-25 de minute, si dens, din punctul de vedere al activitatii. Cadrul didactic, in conformitate cu proiectul didactic care l-a intocmit pentru lectie, desfasoara o multitudine de activitati: transmite anumite cunostinte, fara de care nu ar fi posibila parcurgerea si invatarea noilor continuturi ale lectiei, pe care le noteaza sintetic pe tabla, realizand astfel, concomitent cu predarea, schema lectiei, pe care elevii o noteaza in caiete, organizeaza momente de invatare individuala, pe grupe sau frontala a elevilor, utilizand diferite mijloace de invatamant (harta si plansa istorica, portrete, diafilme, diapozitive, textul istoric, machete, fise de munca independenta, concepute anterior, fragmente si documente din manual etc.), ii indruma pe acestia in activitatea de invatare, fiind un antrenor si partener al lor, ajutandu-i pe cei cu un ritm de munca mai lent, dezvoltand deprinderile de munca intelectuala ale acestora, confrunta cunostintele dobandite de elevi si le integreaza in intregul continutului stiintific al lectiei, le aprofundeaza, consolideaza si sistematizeaza.

De aceea, acest moment al predarii-invatarii poate fi subdivizat in unitati didactice de invatare, independente, care confera un caracter activ participativ efectiv pregatirii elevilor, care capata, uneori, caracterul unor momente ale lectiei de sine statatoare.

In finalul lectiei, a fost definit asa-numitul moment al fixarii, consolidarii cunostintelor, in care, pe baza obiectivelor operationale, care in aceasta etapa devin criterii de verificare, se realizeaza o evaluare a insusirii noilor cunostinte, deprinderi, priceperi, afecte, comportamente etc. Utilizand conversatia examinatoare, diferite teste, lucrari si probe de control, concepute din momentul proiectarii, cadrul didactic evalueaza cantitatea si calitatea cunostintelor, deprinderilor, comportamentelor, in functie de acestea stabilind tema pentru acasa, cu caracter informativ si formativ, pentru asigurarea continuitatii invatarii, pana la evaluarea curenta din cadrul orei viitoare, si pentru a lua o serie de masuri cu caracter reglator al predarii-invatarii-evaluarii.

Evaluarea si autoevaluarea rezultatelor predarii-invatarii in cadrul unei lectii si a lectiei, in general, se face de catre cadrul didactic, in urma desfasurarii fiecarei activitati de acest fel, luand masuri de ameliorare acolo unde se constata neimpliniri. De asemenea, evaluarea lectiilor de istorie se mai poate face de catre directorul institutiei de invatamant si inspectorii de specialitate, cu ocazia inspectiilor si a asistentelor curente si speciale (de grad didactic, brigazi etc.), de catre colegii de catedra, in cadrul interasistentelor si activitatilor demonstrative, a activitatilor metodice etc., urmarindu-se toate aspectele pe care le comporta aceasta forma de activitate didactica, urmarindu-se, evident, perfectionarea cadrelor didactice.

In ultimul timp, proiectarea, desfasurarea/realizarea lectiei si evaluarea/autoevaluarea acesteia sunt vizate din perspectiva managementului educational, mai concret, a managementului clasei. Managementul clasei se refera la managementul situatiilor educationale concrete si cuprinde, pe langa celelalte elemente principale , proiectele de influenta educationala realizate de catre profesori (planificarile calendaristice, proiectul unitatii de invatare, proiectele didactice/planurile de lectii etc.), care organizeaza si conduc o anumita secventa educationala concreta, si organizarea colectivului de elevi (frontala, pe grupe si perechi sau individuala) si posibilitatea modificarii pe parcurs a acesteia, in cadrul unui invatamant flexibil, in functie de nevoile educationale concrete.

Capitolul referitor la Calitatea activitatii personalului didactic din Regulamentul de organizare si desfasurare a inspectiei scolare cuprinde opt criterii de evaluare a activitatii cadrului didactic, structurate in urmatoarele intrebari:

&  Este corespunzator planul de lectie elaborat de catre profesor ?

&  Stapaneste profesorul disciplina pe care o preda ?

&  Foloseste profesorul strategii didactice corespunzatoare ?

&  Foloseste profesorul resursele in mod corespunzator ?

&  Este managementul clasei corespunzator ?

&  Ii evalueaza profesorul pe elevi in asa fel incat sa stimuleze invatarea eficienta ?

&  Ce fel de teme propune pentru acasa profesorul ?

&  Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reusitei lectiei ?

Toate acestea au darul sa evalueze formativ oferta educationala a profesorului de istorie, sa contribuie la imbunatatirea activitatii acestuia, prin sporirea responsabilitatii fata de elevi si fata de propria activitate, pentru a realiza o predare-invatare de buna si foarte buna calitate.

Proiectarea activitatii educative

Unitatea scolara

Prof. diriginte  Aviz Director,

Disciplina: Dirigintie

Anul scolar:  Aviz Consilier educativ,

Programa scolara

Planificare calendaristica a orelor de dirigentie

MODALITATI DE PROIECTARE A OBIECTIVELOR

Alegerea manualelor

---