FUNCTIILE SI OBIECTIVELE INTRUCTIV-EDUCATIVE ALE CICLULUI PRIMAR IN INSUSIREA LIMBII ROMANE

FUNCTIILE SI OBIECTIVELE INTRUCTIV-EDUCATIVE ALE CICLULUI PRIMAR IN INSUSIREA LIMBII ROMANE

Pornind de la functiile si obiectivele principale ale limbii romane, a disciplinei scolare in ciclul primar, se cuvine sa fie amintita, in primul rand, tocmai functia sa instrumentala , care se realizeaza in toate compartimentele limbii romane citit - scis , citire, comunicare, caligrafie. Ca aceasta este functia cea mai importanta a limbii romane, o dovedeste si faptul ca in scopul .realizarii ei aproape jumatate din numarul total de ore din planul de invatamant al clasei I este alocat pentru invatarea citirii, scierii si comunicarii, etapa extrem de importanta pentru intreg viitorul unui copil.

In clasele urmatoare ale ciclului primar , chiar daca numarul orelor destinate studiului limbii romane este mai mic , el se mentine la aproximativ o treime din totalul orelor cuprinse in totalul orelor de invatamant , iar ca oiectiv de baza ramane perfectionarea tehnicilor de baza intelectuala .

Functia instrumentala a limbii romane se realizeaza cu succes pe fondul dobandirii de catre elevi a unor cunostinte care sunt implicate in insesi tehnicile muncii intelectuale . Ciclul primar nu are doar rolul de alfabetizare a copiilor . Chiar acest proces al alfabetizarii are la baza unele cunostinte care asigura constientizarea invatarii cititului si scrisului . Pe langa aceste cunostinte , elevii patrund in mod sistematic , inca din clasa I , la toate activitatile de limba romana, in tainele cunoasterii realitatii inconjuratoare . De aceea o alta functie a limbii romane in ciclul primar o constituie functia informationala .

Inca din perioada preabecedara a clasei  I , prin toate activitatile pregatitoare in vederea invatarii citirii si scrierii , precum si prin tematica activitatilor de comunicare , apoi in perioada abecedara si cea postabecedara , prin continutul coloanelor de cuvinte si al textelor din abecedar , se asigura elementele functiei informative ale acestei discipline scolare .

Cunostintelor dobandite prin intermediul citirii li se adauga cele de limba , pe care scolarii le invata la comunicare si care constituie baza teoretica a exprimarii lor corecte . Atat functia instumentala , cat si cea informationala se realizeaza cu rezultate bune numai in conditiile unei sustinute solicitari si exersari a capacitatilor intelectuale ale elevilor .

O alta functie a limbii romane este functia formativ-educativa . Toate activitatile legate de invatarea citirii si scrierii , cele cu privire la comunicare , angajeaza procesele de cunoastere . Comunicarea solicita prin excelenta , un evident efect intelectual , o puternica angajare a proceselor de cunoastere ale elevilor .

Prin intregul sau continut , in special prin continutul textelor de lectura , prin tematica activitatilor de comunicare , limba romana are o contributie din cele mai de seama la cultivarea unor calitati moral-cetatenesti in randul scolarilor.

Obiectivele formativ-educative ale limbii romane ca disciplina scolara in ciclul primar se realizeaza concomitent cu obiectivele legate de functia instrumentala si informationala . La randul lor , acestea pot fi indeplinite in conditii optime numai pe fondul unui invatamant formativ , care solicita procesele intelectuale ale elevilor . Complexitatea functiilor limbii romane in ciclul primar a determinat conturarea unor laturi distincte ale acestei discipline scolare , care tin seama atat de functiile aratate , cat si de etapele realizarii lor , potrivit particularitatilor de varsta ale elevilor . Astfel , in clasa I citit-scrisul se costituie intr-o disciplina specifica , planul de invatamant acordand un numar mare de ore pentru fiecare din aceste activitati . Citirea ramane in clasele urmatoare o disciplina de baza careia ii sunt afectate un numar considerabil de ore . Cunostintele de limba in clasele I - II sunt inseparabil legate de invatarea pronuntiei corecte , de exercitiile de analiza si sinteza fonetica necesare invatarii citirii si scrierii . In clasele a III-a si a IV-a , ele fiind constituite in studiul sistematic al gramaticii .

Functiile pe care le-am amintit nu sunt proprii numai ciclului primar , ceea ce le deosebeste de la un ciclu la altul o reprezinta numai ponderea si greutatea lor specifica . Din acest punct de vedere trebuie spus ca , in ciclul primar functia instrumentala are o pondere si un specific cu totul aparte , fata de celelalte cicluri ale invatamantului , unde , fara a fi neglijata , aceasta functie este orientata spre instrumente ale activitatii intelectuale cu valente superioare .

Pentru ciclul primar , insa , familiarizarea elevilor cu instumentele muncii intelectuale , in primul rand cu cititul si scrisul , constituie continutul esential al intregii sale activitati , functia sa de baza acesta este rolul specific al scolii primare de a asigura o baza solida insusirii diferitelor instrumente culturale , fara de care intreaga evolutie ulterioara ar fi condamnata .

De fapt a-l invata pe micul scolar sa citeasca si sa scrie , in perspectiva evolutiei lui viitoare , inseamna a-l invata cum sa invete A-l instrui pe elev cum sa studieze inseamna a-l invata tehnici pe care le va aplica in mod automat si datorita carora isi va mari sansele de a retine ceea ce a vazut si a auzit.

Subliniind prioritatea functiei instrumentale a ciclului primar nu trebuie inteles ca rolul claselor mici este exclusiv reparatoriu , ca ele ar fi destinate doar alfabetizarii copiilor .

Clasele I - IV , prin intregul continut al invatamantului , raspund nevoii specifice elevilor de varsta scolara mica de a se informa , de a cunoaste . Elementara ramane clasa I , poate si a II-a .

Ca functia claselor mici nu poate fi limitata doar la alfabetizare o demostreaza si faptul ca perioada prescolara si cea a micii scolaritati , in special pana la varsta de opt ani , este perioada de cea mai intensa formare a omului sub raportul inteligentei .

Invatarea cititului ca principal instrument al muncii de invatare si de formare a elevilor constituie un obiectiv de prim ordin al scolii . Se poate afirma , nu fara temei , ca intreaga evolutie a elevilor , atat in scoala , cat si apoi , in viata , depinde de masura in care ei si-au insusit instrumentele muncii intelectuale , in primul rand cititul , pana la nivelul in care acestea vor constitui modalitati de autoinstruire . De felul in care elevii si-au insusit , inca din ciclul primar si chiar din primele clase , aceste tehnici de munca , depinde in cel mai inalt grad randamentul scolar si prevenirea ramanerii in urma la invatatura .

Realizarea actului cititului presupune cunoasterea unor tehnici de lucru corespunzatoare, care sa permita celui ce citeste sa se orienteze in text , sa deprinda multiple valente ale acestuia .

Formarea si dezvoltarea capacitatilor elevilor de a se orienta intr-un text citit este sarcina esentiala a invatamantului primar . Insusirea tehnicii cititului este subordonata sarcinii de a-i invata pe elevi cum sa foloseasca manualul , in general cartea , cu alte cuvinte de a-i invata cum sa invete

Cum bine se stie , activitatii de invatare i se acorda un loc prioritar in invatamantul primar . Cel mai mare numar de ore din intregul plan de invatamint al claselor primare este consacrat , pe parcursul celor patru ani de studiu , tocmai citirii care reprezinta o discplina de invatamant in cadrul limbii romane , avand obiective bine definite , precum si un continut si o metodologie adecvata .

Activitatea de scriere este indisolubil legata de cea de citire . Cititul si scrisul deschid scolarului noi posibilitati de cunoastere a realitatii si noi forme ale comunicarii interumane , permitand trecerea de la baza gadirii si comunicarii situationale , la cea bazata pe concepte , formale . Foarte frecvent scrisul se utilizeaza concomitent cu cititul, fie pentru a consemna cele citite , fie pentru a le comenta sau interpreta . Dar scrisul constituie pe de alta parte un mijloc de exprimare , de comunicare . Se poate afirma , deci , ca scrisul are o evidenta functie cognitiva , ca , in acest context el insoteste intreaga activitate de invatare .

NOTE

1. CORNITA , Metodica ,pag . 138

2. MIALARET , Intoducere , pag . 94

3. SKINNER , Revolutia , pag . 105