FUNDAMENTAREA TEORETICA SI APLICATIVA A UNUI MODEL DE PREDARE A LIMBII ROMANE CA LIMBA NEMATERNA IN MEDII SCOLARE MULTICULTURALE

REFERAT

asupra tezei de doctorat cu tema

FUNDAMENTAREA TEORETICA SI APLICATIVA A UNUI MODEL DE PREDARE A LIMBII ROMANE CA LIMBA NEMATERNA IN MEDII SCOLARE MULTICULTURALE

1. Tema abordata este o tema sensibila, importanta si de mare actualitate in contextul socio-cultural romanesc.

Propunerea traiectoriei unui model educational de insusire a limbii romane ca limba nematerna, plecand de la fundamentarea stiintifica a problematicii abordate, de la politica producerii bilingvismului minoritar, institutional in Romania pentru ca in final, ca urmare a studiului investigativ si experimental, sa prezinte solutii pentru eficientizarea predarii-invatarii limbii romane ca limba nationala, dar nematerna, in medii multiculturale, prin utilizarea unor metode comunicative interactive, reprezinta un element de noutate atat in literatura pedagogica cat si in cea lingvistica, studiile pe aceasta tema fiind putine, lipsite de complexitate si, in mare parte, reprezentand concluziile, de multe ori lipsite de obiectivitate, ale unor specialisti care nu s-au putut detasa de cadrul identitar.

Conturarea modelului propus a avut in vedere ideea de abordare sistemica, valorizand interdependentele dintre elementele componente ale procesului de achizitie a limbii, precum si dintre premisele intrinseci si extrinseci ale procesului curricular.

2. Structura tezei este reprezentativa si provocatoare pentru problematica abordata.

Lucrarea are o structura unitara, cuprinde 399 de paginii si 128 de pagini anexe, fiind organizata in sase capitole: 1) Locul si functia competentei de comunicare in dezvoltarea psihosociala a personalitatii; 2) Comunicare si diversitate culturala; 3) Politici lingvistice in domeniul educatiei in context european; 4) Caracteristici paradigmatice ale predarii-invatarii limbii romane in scolile cu predare in limba minoritatilor nationale; 5) Privire diacronica asupra constituirii fundamentelor teoretice si aplicative ale predarii-invatarii limbii romane ca limba nematerna; 6) Demers investigativ si experimental privind formarea competentei comunicative in limba romana in scolile din judetele Harghita si Covasna; Consideratii finale si propuneri.

3. Ariile ideatice cu valoare rezolutiva sunt consistente si adecvat contextualizate.

Pentru fundamentarea teoretica autoarea foloseste o literatura de specialitate bogata, variata si actuala, cuprinzand 351 de titluri, studii de referinta din spatiul francofon si anglofon, dar si din cel romanesc, atat in domeniul psihopedagogic cat si al lingvisticii.

Avand ca obiect precizat problematica predarii limbii romane ca limba nematerna in medii scolare multiculturale, teza se deschide cu un amplu capitol (p. 19-130) de fundamentare teoretica si sinteza care orienteaza intregul demers al cercetarii axat pe obiectivul strategic al competentei de comunicare, concept care inscrie procesul de comunicare lingvistica intr-un orizont mai larg de interculturalitate si diversitate culturala.

Examinarea, pe rand, a diverse abordari (I.2.2., in special) este pusa sub semnul naturii semiotice a limbajului uman, insa optiunea autoarei este pentru perspectiva pragmatica care pune in prim plan, cu urmari decisive, de ansamblu, situatia de comunicare, premisa manifestarii verbale a Eului vorbitor in "intercomunicarea sociala" (Coseriu), intemeiata pe "sistem" (Saussure) si norme. Lingvistica generativ-transformationala (Chomsky), functionalismul glosemanticii lui Hjelmslev, teoria comunicationala a lui Roman Jakobson, accentuarea potentialului performativ al actelor de vorbire (Austin, Searle), teoretizarea unui model comunicational al conversatiei (Clark si Carlson) reflecta toate o orientare dominanta, definitorie catre dimensiunea pragmatica a limbii, catre comunicare, in vreme ce abordarea wittgensteiniana implica dominate de ordin filosofic, antropologic, cognitiv si cultural. Asadar, aceasta examinare evidentiaza premisele fundamentale, reperele procesului de invatare si de folosirii a limbii ca intrument de comunicare interumana si dialog intercultural.

In abordarea conceptului de competenta comunicationala, importanta prezinta, in opinia autoarei, alaturi de insusirea cunostintelor lingvistice si de construirea competentelor, formarea culturii comunicationale, definita ca "transpunerea inteligentei socio-afective (interactionale) in conduita comunicationala". Cultura comunicationala desemneaza un proiect existential, care, cu timpul, devine un mod de viata, o sinteza a modelelor comportamentale standardizate, ca rezultat al intersectiei modelelor culturii practice cu cele ideale.

Raportandu-se la perspectiva psihopedagogica a competentei de comunicare, autoarea are in vedere un alt domeniu care a informat si conturat pedagogia limbii, domeniu centrat asupra proceselor de achizitie si prelucrare a informatiei.

In acelasi spirit, si intr-o procedare analitic-comparativa care tinteste ca obiectiv un bilingvism echilibrat, operational si imbogatitor cognitiv, afectiv, ontologic, in practica interactiunii lingvistice sunt luate in discutie principalele orientari in metodologia predarii-invatarii limbilor nematerne si straine in scoala, criteriul focalizant ce se retine din evantaiul metodelor analizate fiind cel al activizarii invatarii, al primatului acordat "nu formelor lingvistice, ci procesarii actelor lingvistice, textuale, raportate la contextul comunicarii".

Optiunea metodologica pentru activizarea instruirii, respoectiv asigurarea principiului integrarii creative a competentei verbale si a celei comportamentale reclama, asadar, accentuarea caracterului activizant al metodelor didactice, respectiv a potentialului lor de a angaja individualitatea fiecarui elev in procesul didactic.

In domeniul insusirii limbii, conceptul de metoda activa desemneaza, in viziunea autoarei, "ansamblul demersurilor didactice care permit articularea semnificanta a lumii prin limba in curs de insusire, asigurand mobilizarea disponibilitatilor personalitatii umane, care, astfel, devine subiect al propriei formari".

Pentru caracterul de sinteza si flexibilitatea lui pe aceasta linie, optiunea autoarei se fixeaza asupra modelului comunicativ-functional, apreciat pentru accentul pus pe aspectul "procesual al limbii, pe realizarea actului vorbirii, drept componenta structuranta a comportamentului interactional" (p. 105), intarind motivatia invatarii elevului prin "consonanta" comunicarii cu preocuparile acestuia si dand activitatii de invatare necesarul complement de reflectie/ intelegere a modului in care functioneaza "limba si discursul" (idem), laturi importante in configurarea ansamblului cognitiv al insusirii limbii nematerne, ca si a unui comportament motivat al elevului in procesul de invatare.

Fata de acest Capitol I, amplu, substantial, de analiza si sinteza teoretica si metodologica, din tripla perspectiva: lingvistica, psihopedagogica si manageriala, organizat intr-o coerenta logica remarcabila, Capitolul al II-lea, Comunicare si diversitate culturala, discuta "dimensiunea interculturala a comunicarii", considerata esentiala, motivanta, apta sa stimuleze implicarea activ-participativa a celui care invata o limba diferita de cea materna.

Modelul perceptual al comunicarii (Singer) si mai cu seama modelul senzitivitatii interculturale propus de Milton Bennet sunt vazute ca superioare altora, tocmai in masura in care ele merg in convergenta cu interactionismul pentru care s-a optat in capitolul anterior. Toate la un loc, nu prin juxtapunere, ci prin sustinere reciproca vor fi valorificate si verificate in capitolul VI de demers investigativ si experimental.

Autoarea a reusit sa sistematizeze si sa contextualizeze problematica teoretica, "topind-o" in capitolele urmatoare, III si IV, in analiza de politici educationale si de modele de politica lingvistica in plan educational. Sistematizarea studiilor de caz centrate pe conturarea cadrului legislativ, pe implementarea si organizarea invatamantului bilingv, pe raportul limba oficiala/ limba materna in organizarea invatamantului pentru minoritati nationale si/ sau emigranti in zece state din U.E. si doua din America de Nord a scos in evidenta "diversitatea modelelor educationale cu plaja de actiune de la asimilarea lingvistica si valorizarea cu precadere a limbii oficiale pana la politica sectoriala pentru minoritati, fara tendinta de asimilare". Caracteristicile politicilor de producere a bilingvismului institutional si ale tipurilor de organizare a curriculumului in context bilingv in scolile cu predare in limba minoritatilor nationale din Romania sunt prezentate intr-o continuitate de analiza ce permite situarea modelului romanesc in contextul mai larg, international.

Realizarea unei cercetari structurate bazate pe documente face subiectul Capitolului V, intitulat Privire diacronica asupra constituirii fundamentelor teoretice si aplicative ale predarii-invatarii limbii romane ca limba nematerna. Autoarea prezinta intr-un studiu diacronic constituirea fundamentelor teoretice si aplicative ale predarii limbii romane ca limba nematerna, surprinzand orientarile pedagogice, metodice, manageriale, formulate in lucrari si articole de specialitate, fapt ce permite o abordare etapizata a studiului pattern-urilor stiintifice prin inventarierea studiilor care au ca referent predarea-invatarea limbii romane ca limba nematerna. Contributia autoarei este cea de a completa si continua pentru perioada 1970 pana in prezent studiul cercetatoarei Erika Maria Todor care se opreste la nivelul anilor 1960 si care limiteaza si focalizeaza cercetarea doar la minoritatea maghiara si la aparitiile editoriale transilvanene.

4. Demersul investigativ si experimental privind formarea competentei comunicative in limba romana ca limba nematerna (descrisa in partea a doua a lucrarii) constituie componenta aplicativa a cercetarii realizate de doctoranda.

Apreciem faptul ca demersul investigativ-experimental derulat de catre autoare a urmarit analizarea procesului achizitiei limbii romane ca limba nematerna din perspectiva mai multor beneficiari (elevi dar si profesori) si pe mai multe paliere ale procesului educativ, atat in context formal cat si non-formal. Autoarea a cautat sa surprinda astfel o imagine cat mai completa a procesului achizitiei limbii romane ca limba nematerna.

Plecand de la analiza modelelor pedagogice privind formarea competentei de comunicare in limba romana ca limba nematerna in scolile din Judetele Harghita si Covasna, autoarea a urmarit sa ofere o radiografie a modelului cognitiv al profesorilor cu privire la fenomenul psiholingvistic si pedagogic de invatare a limbii romane ca limba nematerna, evidentiind faptul ca exersarea producerii actelor lingvistice trebuie organizata nu numai din perspectiva produsului, ci si a procesului implicat.

Autoarea si-a continuat investigatia prin examinarea realitatii psiholingvistice si pedagogice din perspectiva elevilor, urmarind inventarierea caracteristicilor lingvistice si psihopedagogice ale ultimei faze de bilingvism institutional (clasele X-XII). A fost constatata astfel persistenta, chiar in faza bilingvismului avansat, a unor erori de exprimare care ingreuneaza producerea actelor lingvistice comprehensive iar in final cauzele acestora au fost examinate din perspectiva sociolingvistica.

Sistematizarea rezultatelor obtinute in urma primelor doua etape ale demersului investigativ a permis formularea unor generalizari esentiale pentru problematica predarii-invatarii limbii romane in cazul subiectilor cu limba materna maghiara, acestea din urma constituindu-se in principii care au ghidat realizarea ulterioara a unui experiment pedagogic pentru investigarea rolului metodelor active in invatarea limbii romane ca limba nematerna in scolile cu limba de predare maghiara (Judetele Harghita si Covasna). Acest punct ultim al cercetarii pedagogice realizata din perspectiva interdisciplinara de catre autoare a condus la realizarea unei analize cantitativ-calitative a rezultatelor obtinute in urma derularii experimentului centrat pe modalitatile de optimizare a dimensiunii psihopedagogice din cadrului unui fenomen sociolingvistic: bilingvismul asimetric, institutional. S-a urmarit astfel inventarierea conditiilor psihopedagogice care asigura formarea institutionala eficienta a bilingvismului echilibrat. Realizat pe un lot experimental impresionant (223 de elevi de clasa a V-a), demersul experimental a urmarit loturi de subiecti din doua medii lingvistice diferite: cu o componenta etnolingivistica majoritar maghiara (zona Harghita) si cu o componenta etnolingvistica mixta (zona Covasna). Data fiind complexitatea fenomenului analizat si varietatea etnolingvistica, autoarea a evidentiat un spirit ascutit de cercetator propunandu-si sa foloseasca nu doar loturi de control formate din elevi avand limba materna cea maghiara ci si un lot de "supracontrol" de elevi avand limba materna limba romana (fapt extrem de rar intalnit in cercetarea pedagogica), iar rezultatele obtinute au fost pe masura devotamentului de care a dat dovada autoarea, modelul experimental propus de autoare evidentiind efectele pozitive in trepte ale achizitiei limbii romane ca limba nematerna!

Privita in ansamblu, componenta aplicativa a lucrarii pare sa grupeze cercetari care ar fi putut fi considerate ca parti aplicative a trei lucrari de doctorat, toate realizate in cascada si urmarind acelasi fir al investigarii procesului de achizitie a limbii romine ca limba nematerna, dovedind pasiunea si expertiza de care a dat dovada autoarea acestei lucrari. In calitate de coordonator al acestei lucrari, as mentiona ca autoarea a intentionat si chiar realizat si alte studii asupra acestui proces complex psihopedagogic si etnolingvistic, studii care nu au fost incluse in prezenta lucrare insa care dovedesc o data in plus pasiunea si devotamentul autoarei pentru domeniul investigat si care vor fi cu siguranta prezentate cu alte ocazii.

In concluzie, teza de doctorat sa doamnei VERUSSI MARIANA GEORGETA (casatorita PURTUC) se remarca prin densitate si coerenta, un excelent nivel al informatiei, o analiza pertinenta folosita in serviciul temei de cercetare abordate, prin claritatea si personalitatea stilului, fiind impregnata de spiritul aspiratiei spre o didactica - "traire si impartasire" - sub semnul "invatarii ca intercunoastere".

Consideratiile de mai sus ma indreptatesc sa formulez o ultima si importanta concluzie: lucrarea "Fundamentarea teoretica si aplicativa a unui model de predare a limbii romane ca limba nematerna in medii scolare multiculturale" realizata de doamna doctorand VERUSSI MARIANA GEORGETA (casatorita PURTUC) indeplineste conditiile acceptarii ei ca teza de doctorat, iar autoarei i se poate acorda titlul de "DOCTOR".