Corelatia dintre pedagogie si psihologia educationala

Corelatia dintre pedagogie si psihologia educationala

Si aceasta legatura este importanta iar printre multiplele dovezi o reprezinta si existenta unei discipline de granita care se intituleaza psihologie educationala.

Asa cum spuneam in paragraful destinat prezentarii corelatiei dintre pedagogie si psihologia generala, fiinta umana nu poate fi supusa unor variate influente educationale daca nu este cunoscuta din perspectiva dimensiunii psihice si mai concret, daca nu este cunoscut modul de structurare si functionare a Sistemului Psihic Uman (S.P.U), in a carui alcatuire intra toate procesele si activitatile psihice.

Daca aceasta cerinta este perfect legitima, nu trebuie de asemenea uitat faptul ca toate procesele si toate activitatile psihice care intra in structura Sistemului Psihic Uman sunt educabile, in sensul ca isi pot mari parametrii de functinare in conditiile in care sunt corect stimulate prin natura programelor de instruire destinate anumitelor categorii de elevi.

Plecand de la descrierea structurala si functionala a diverselor procese si activitati psihice realizata de catre psihologia generala, psihologia educationala isi aduce o contributie notabila aratand prin ce mijloace si prin ce modalitati pot fi stimulate si dezvoltate fiecare proces si fiecare activitate psihica, astfel incat, productivitatea si eficienta acestora sa se situeze la nivele tot mai inalte.

Demersurile pe care le propune psihologia educationala in legatura cu dezvoltarea diverselor procese si activitati psihice trebuie insa sustinute de pedagogie care, prin natura si specificul programelor de instruire, poate facilita transpunerea in practica a sugestiilor venite din partea acestei ramuri a psihologiei.

De exemplu, gandirea ca proces psihic central este educabila atat din perspectiva operativitatii generale, cat si din perspectiva operativitatii specifice, dar programele de instruire pot fi elaborate in asa fel incat sa se imbunatateasca si functionarea generala a principalelor operatii ale gandirii (analiza, sinteza, generalizarea, abtractizarea etc.), cat si modalitatile de operare a elevilor cu diverse categorii de algoritmi intalniti la o serie de discipline de invatamant.

La fel, psihologia educationala poate oferi sugestii interesante in legatura cu dezvoltarea limbajului, dar pedagogia poate concepe programele de instruire intr-o asemenea maniera in care sa fie vizate toate formele limbajului, exersarea tuturor functiilor specifice acestuia, apoi dezvoltarea asa numitelor ,,limbaje specializate" etc.