INSUCCESUL SI SUCCESUL SCOLAR

Universitatea ,,Babes-Bolyai" Cluj-Napoca

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Specializarea: Pedogogia Invatamantului Primar si Prescolar

INSUCCESUL SI SUCCESUL SCOLAR

Problema insuccesului si a succesului scolar i-a preoculat pe multi dascali, parinti, dar si pe unii elevi. Acestia s-au intrebat ,,De ce acest copil nu poate aa invete mai bine?", ,,De ce nu-i place la scolaa?", ,,Ce trebuie sa fac eu ca parinte sau profesor sa-l indemn spre invatatura?". Unii, insa si-au pus intrebari precum: ,,Ce-i determina pe unii copii sa invete?", ,,De ce acest copil are succes scolar sau de ce are note bune?", ,,Cum s-a produs aceasta dorinta de a invata si de a fi un viitor om intelectual?"etc. Aceste intrebari pot continua pentru ca numarul lor este mare. Au fost cercetatori care au dorit sa afle raspunsul la aceste intrebari. Multe dintre ele au fost descoperite, unele sunt pe punctul de a se descoperi, insa pentru toate acestea este nevoie de timp si mula munca.

Se fac teste, se urmareste evolutia copilului, se vorbeste cu familia (pentru a vedea din ce fal de familie provine), se analizeaza modul de predare al cadrelor didactice (pentru a constata eventualele lipsuri), toate, ajungand la descoperirea intrebarii ,,De ce unii copii, indiferent de varsta, au succes pe plan scolar, iar altii nu?"

In lucrarea de fata si cu ajutorul sueselor bibliografice am incercat sa gasesc un raspuns cat mai apropiat de aceasta intrebare, dar si de intrebarile deja amintite, sa gasesc cauzele si eventualele preveniri ale insuccesului.

In Dictionarul limbii romane cuvantului insucces i se atribuie urmatoarele sensuri: lipsa de succes, nereusita, esec, infrangere, cadere, nerealizare a unei actiuni; in timp ce succesul este un rezultat fovorabil obtinut ca urmare a depunerii unui efort fizic sau intelectual, pozitiv, reusita. Interesul parintilor si al cadrelor didactice este acela de a-l forma pe copil, de a urma o traiectorie. Faptul ca un copil este caracterizat ca fiind un elev sau slab, succesul sau insuccesul la examen influenteaza pozitia acestuia in familie, in grupul de prieteni, prestigiul familiei, perceptia sociala, dar si calitatea educatiei in familie. Este bine de stiut ca intre insucces si succes exisa o relatie dinamica, dialectica si complexa.

Succesul scolar consta in ,,obtinerea unui randament superior in activitatea instructiv-educativa la nivelul cerintelor programelor si ale finalitatilor invatamantului, iar insuccesul se refera la ramanerea in urma la invatatura sau la neindeplinirea cerintelor obligatorii din cadrul procesului instructiv educativ, fiind efectul discrepantei dintre exigente, posibilitati si rezultate" (Popescu, 1991). Insuccesul se incepe odata cu ramanerea in urma la invatatura, ceea ce poate sa decurga pe mai departe la abandon sau repententie, fapt ce-l face pe elev sa aiba anumite trairi cu o anumita intensitate. Ca sa se inteleaga mai bine voi dezbate aceasta tema pe doua capitole; voi vorbi despre insuccesul scolar si voi dezbate aceasta tema separat de succesul scolar.

INSUCCESUL SCOLAR

Factorii care intervin in insuccesul scolar sunt numerosi, iar unii psihologi si pedagogi au gasit mai multe clasificari.

Factorii individuali ai insuccesului. Aici ne referim la la inteligenta copilului ce determina insuccesul scolar. In cazuri de deficienta mintala vorbim de un insucces scolar deoarece acel copil are un grad redus de capacitate psihica, poate avea amunite dereglari ale mecanismenlor de adaptare a individului la conditiile de mediu si la standardele de convietuire sociala. Astfel, este nevoie ca sa se cunoasca coeficientul de inteligenta al fiecarui copil care are probleme de invatare si nu numai. Facand referire la teoria lui L.S. Vagotski privind zona proximei dezvoltari, este important sa se tina cont de potentialul de invatare al fiecarui copil, sa se foloseasca metode formativ-didactice si metode de evaluare eficiente.

Nu numai inteligenta este factorul care determina insuccesul scolar, ci si factori de ordin somato-fiziologic (dezvoltarea fizica, starea de sanatate etc), factorii afectiv-motivationali si de personalitate. Factori precum anomaliile, sanatatea, stresul, oboseala, duc la o dezvoltare subreda. Din moment ce apar astfel de factori ei determina aparitia a mai multoe factori precum lenea, rea-vointa, nepasarea, lipsa de atentie, de energie, maturizare insuficienta etc.

Factorii familiali ai insuccesului scolar

Cand vorbim de acesti factori familiali ne indreptam atentia spre familie, mediul apropiat al copilului pentru a observa cauzele aparitiei insuccesului. Situatia economica a familiei, statutul socioprofesional al parintilor, nivelul cultural, stilul educational familial, structura familiei, relatiile intrafamiliale si tipul de coeziune familiala. Situatia economica precara si insatbila, nivelul scazut la veniturilor afecteaza traiectoria scolara a elevului in mai multe feluri. In primul rand saracia face ca multe familii sa nu poata suporta cheltuielile de scolarizare ale copilului sia tunci ele recurg la intreruperea scolaritatii. Nu mai este un secret ca in ultimi ani se inregistreaza o rata ridicata de abandon scolar, cauzata tocmai din aceasta cauza. Problemele cele mai grave sunt atunci cand copiii sunt obligati sa abandoneze scoala, inainte de a o termina. In toata lumea exista abandon scolar, insa in tatile mai slab dezvoltate acest lucru se intampla mai des.

Apoi mai apar si conflictele intrafamiliale, relatiile tensionate, din cauza neajunsului sau din cauza neputintei de a-l da pe copil la scoala, toate avand o influenta negativa asupra copilului. Si agresivitatea, instabiliatea emotionala duce la abandon scolar. In plus familiile defavorizate au sanse mult mai mici sa sa-si trimita copiii la scoala. Limbajul in familie este un lucru important in educatia elevului, la fel ca si relatia mama-copil. M. Gill (1976) a demonstrat ca elevii slabi traiesc intr-un climat tensionat, instabil, in care apar dezacorduri intre parinti cu privire la educatia copilului si prin culpabilizari reciproce. Mamele sunt prea permisive, dau dovada de slabiciune, sunt anxioase, superprotectoare, iar tatii irascibili si rigizi, nu au rabdare, nu sunt calmi, au pareri diferite, au anumite vicii, uneori chiar acte de violenta. Astfel, copilul isi pierde increderea in propriile forte, are un sentiment de invinovatire, este timid, anxios sau dimpotriva obraznic, neastamparat, violent.

Apar si alte probleme in ceea ce priveste relatia cu familia mai ales cand este vorba de o familie conjugala, monoparentala, adoptiva sau reconstruita. La fel ca intr-o familie normala pot aparea reactiile enumerate mai sus si sa duca la nereusita scolara.

Factori de ordin scolar

Dotarea scolii, calitatea echipamentului, a programelor, organizarea procesului de invatamant, pregatirea profesorilor, stilul educational, trasaturile de personalitate, relatia profesor-elev, relatia scoala-familie, toate fac parte din insuccesul /succesul scolar. Dezavantajul scolilor din mediul rural este tocmai in reducerea acestor necesitati importante care stau la baza instruirii.

R. Glaser sustine ca exista doua medii scolare: cel selectiv si cel adaptativ. Mediul scolar selectiv se refera la adaptarea elevului la conditiile oferite de scoala, el fiind capabil sa se adapteze unor conditii exterioare impuse, favorizand actualizarea doar a unora dintre potentialitatile de care dispune elevul. Mediul scolar adaptativ ofera conditii mult mai variate, permitand exprimarea posibilitatilor fiecaruia. Programul incarcat, manualele prea multe care utilizeaza un limbaj greu accesibil, diferenta ritmului de invatare a elevilor, precum si impunerea anumitor conditii de invatamant dau nastere la oboseala, dezinteres. Pentru stabilirea programului si a oraruui scolar este nevoie sa se tina cont de curba efortului, de capacitatea psihica si fizica, de gradul ridicat de oboseala ca elevii sa poata face fata cerintelor.

Metodele de predare-invatare constituie o a doua problema a nereusitei. De cele mai multe nu gardul de dificultate al unor materii este problema, ci metodele folosite de profesor. Utilizarea metodelor care favorizeaza o invatare activa, precum problematizarea,invatarea prin descoperire, studiul de caz, focul de rol, dezbaterea, determina o schimbare in activitatea scolara a elevului. Rigiditatea metodelor de predare-invatare, accentul pus pe memorare si reproducere, precum si activitatile de tip exclusiv frontal genereaza probleme de invatare multor elevi. Nu se poate impune intregii clase un ritm de lucru si metode care as le convina numai catorva copii, deoarece s-ar ajunge la un nivel scazut de invatare. Tot mai mult se vorbeste despre strategii de diferentiere ti personalizare care sa vizeze continuturile, metodele de predare-invatare, formele de organizare a invatarii si metode de evaluare.

Un alt factor care determina insuccesul scolar este reflectat in relatia profesor-elev. Daca profesorul are relatii numai cu cei care invata bine apare un decalaj intre elevi, intre dorintele de invatare, nevoia de exprimare si incredere in cunostintele pe care le au. Nepasarea, lipsa stimularii, evaluare superficiala, lipsa recompenselor dau nastere la rezultate insuficiente. J. Kanopnicky a ajuns la concluzia ca exista patru faze care determina aparitia esecului scolar:

In prima faza copilul este nemultumit de scoala pentru ca nu intelege lectiile, nu rezolva problemele si deco apar goluri in cunostinte, priceperi, deprinderi, complexe de inferioritate.

Faza a II-a se caracterizeaza prin aparitia unor lipsuri gtave in cunostinle si incapacitatea elevului de a rezolva independent sarcinile de lucru.

In faza a III-a apar notele nesatisfacatoare, urmate de corigente, comportament violent, nepasator.

Faza a IV-a se refera la nepromovarea clasei, chiar daca scoala si familia incearca sa inlature esecul scolar.

Vazand care sunt factorii care determina aparitia insuccesului scolar este nevoie sa se cunoasca metode de prevenire si inlaturare a acestor esecuri:

v            Realizarea educatiei in zonele defavorizate si atenuarea discrepantelor dintre anumite regiuni ale tarii cu privire la conditiile de educatie, la atentia acordata elevilor si alocarea de resurse materiale.

v            Imbunatatirea colaborarii dintre scoala si familie

v            Cresterea rolului invatamantului prescolar pentru ca multe din cunostintele pe care de dobandesc se datoreaza acestei perioade.

v            Abordari multi si pluridisciplinare. Corelari intre disciplinele de invatamant.

v            Pregatirea de specializare a profesorilor dublata de o buna pregatire psihopedagogica.

v            Elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatie de insucces scolar.

v            Evaluarea sa se concentreze pe progresul elevilor si nu pe comparatii si ierarhizari.

v            Ameliorarea practicilor educationale din clasa: evitarea discrepantelor, etichetarii, reactiilor impulsive neadecvate, amenintarilor, intimidarii elevilor etc.

v            Orientarea scolara si profesionala adecvata, care sa tina cont de interesele si aptitudinile elevilor, dar si de cererea de pe piata muncii.

SUCCESUL SCOLAR

,,Cel mai mare orator din lume este succesul" acestea fiind cuvintele lui Napoleon care constata ca succesul este pragul maxim de reusita. Nu orice reusita este un succes; o alta acceptiune este izbanda, victoria in competitie (cu sine sau cu ceilalti). Succesul este rezultatul autorealizarii de sine, cu eforturi mari, cu sacrificii, cu munca continua, din dorinta de autoexprimare si autorealizare si de a fi recunoscut. In comparatie cu insuccesul, succesul are nevoie de mult timp, de ani grei de munca si riscuri pentru a-l atinge.

Succesul se poate atinge in mai multe domenii: scolar, profesional, stiintific, artistic, militar etc. si se manifesta prin rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade, festivaluri.

La fel ca insuccesul scolar si succesul este determinat de numiti factori:

Factorii biologici se refera la starea sanatatii organismului, la anumite deficiente ale analizatorilor, la echilibrul endocrin la boli organice, tulburari nervoase si dezvoltare fizica.

Factorii psihologici includ procesele psihice (cognitive, afective, volitive), insusirile psihice(temperament, aptitudini, interese), fenomene psihice (atentia, limbajul), nivelul de inteligenta si de aspiratie, atitudinea fata de munca, vointa de a invata.

Factorii pedagogice se refera la stilul didactic al profesroului, eficienta metodelor de predare-invatare si evaluare, proiectarea si realizarea situatiilor de invatamant, organizarea procesului de invatare etc.

Factorii socio-culturali sunt mediul psiho-socio-cultural, familial si grupul de prieteni al copilului.

Factorii stresanti de natura fizica(zgomotul, aer poluat, frig, iluminarea insuficienta, umezeala), de natura fiziologica (boli organice, subnutritie, somn insuficient), de natura psihosociala (supraincarcarea, lipsa de antrenament de invatare). Pentru o mai buna intelegere am reprezentat acesti factori sub forma de schema la fig.1.

SUCCESUL LA STUDENTI

,,Invatamantul universitate este in esenta o metoda, avand ca scop ultim a ridica spiritele deaspura cunostintelor traditionale, de amanunt, pentru a le face vrednice de acea facultate de a cugeta prin sine insasi si de a naste idei personale" (G., Dimitrie).

Mi-am ales sa vorbesc despre succesul la studenti deoarece consider ca cei care au trecut peste etapele scolarizarii sunt persoane care au capacitati intelectuale formate si care sunt capabili sa treaca la o alta etapa de reusita=>absolvirea universitatii si in cele din urma gasirea unui loc de munca in functie de aptitudinile si dorintele lor. In acelasi timp societatea este in continua schimbare, fie sociala, economica, politica sau culturala si de aceea oamenii au nevoie de educatie. Universitatea are menirea sa formeze competente, sa legitimize performante, sa ofere sistemului social oameni noi. Si printer acesti oanemi noi sa se gaseasca si profesorii si studentii, in acelasi timp, care prin interactiunile lor formeaza grupuri individuale in functie de competente, credinte, mentalitati, scopuri, stiluri. Acest camp universitar este un spatiu cognitive si psihosocial in interiorul caruia se petrec schimburi de idei, convingeri, se produc valori, apar judecati de valoare ce pot fi discutate, explicate, interpretate.

Prelegerea universitara va trece de la caracterul informative la cel formative, iar biblioteca si activitatile de seminar, lucrarile practice, munca independenta completeaza, clarifica, aprofundeaza sintezele cursurilor (care pot fi active sau passive). La seminar iti formezi gandirea creatoare, comportamentul stiintific, iti satisfaci curiozitatea etc. Practica este o cerinta a viitoarei cariere, cu obiective, continuturi, activitati, metodologii, evaluari programate. Daca ar fi sa analizam un student trebuie sa pornim de la trei factori: cei psihologici care se refera la epuizarea studentului dupa examenul de bacalaureat si trezirea intr-un mediu nou. Factori cognitive care se refera la faptul ca studentul are capacitatea de a identifica probleme de rezolvat, analizat, gandit, critica si raspunde, sustine si argumenteaza. Factorii sociologici se refera la aparitia unor tensiuni intre sine si societate, punandu-se si problema carierei.

Am catuat prim mai multe studii si am aflat ca in spatele succesului scolar sta observatia (cat de bine observi un lucru pe care-l faci?), atentia (daca esti atent la ce se prezinta, iei notite poti retine mai usor), somnul (orele necesare de somn sunt necesare), imaginatia si creativitatea (ajuta la noi descoperiri), motivatia (te ajuta sa-ti atingi scopul propus) si satisfacerea anumitor trebuinte primare (setae, foamea).

PARERI PERSONALE

Consider ca oricare dintre noi avem capacitatea de a realiza ceva in viata. Insa pentru acest lucru este nevoie de un ideal, scopuri, dar si motivatie ca tot ceea ce ne dorim sa devina realitate, trebuie sa analizam mai intai daca acel lucru se poate sau nu realize. Fiecare om are un astfel de ideal, unii muncesc pentru a-l atinge, iar altii renunta. Dupa cum spuneam este mai usor sa cobori decat sa te mentii, dar odata ce ai putut sa faci acest lucru esti un invingator.

La fel se-ntampla si cu elevii, dar la ei intervine o problema: lenea. In aceste conditii trebuie sa-i motivam ca mai tarziu sa nu regrete ce nu au facut. Acesta este cel mai mare regret: sa privesti inapoi si sa regreti lucrurile pe care nu le-ai facut, dar le puteai face.

Fig.1. Reprezentarea grafica a factorilor succesului scolar

BIBLIOGRAFIE

A., Petre, I., Roman, T., Giurgiuman, ,,Despre educatie", Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca, 2002

E., Macavei, ,,Pedagogie", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

D., Popovici, ,,Pedagogie generala", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

A., Freeiere, ,,Scoala activa", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973

M., Stoica, ,,Pedagogie si psihologie" , Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002

A., Cosmovici, ,,Psihologie generala", Ed. Polirom, Iasi, 1996

D., Salavastru, ,,Psihologia educatiei", Ed. Polirom, Iasi, 2004

R., Balan, A., Cehan, C., Ciuta, M., Dascalu, E., Gheorghiu., E., Olaru, ,,In service distance training course for teachers of english", Ed. Polirom, Iasi,2003