PRINCIPIILE DE INSTRUIRE IN EDUCATIE FIZICA

PRINCIPIILE DE INSTRUIRE IN EDUCATIE FIZICA

1. PRINCIPIUL INTUITIEI

Rolul intuitiei

Intuitia presupune o cunoastere a realitatii cu ajutorul simturilor, analizatorilor, receptorilor organismului uman.

In educatie fizica si sport, principiul intuitiei presupune stimularea a cat mai multor analizatori, pentru a se forma o imagine cat mai execta despre ceea ce se invata. La subiectii normali, cel mai solicitat analizator este cel viyual. La subiectii cu deficiente vizuale este solicitatat analizatorul tactil. In procesul de invatare motrica este solicitat foarte mult si analizatorul auditiv. In aceste cazuri se trece dincolo de treapta senzoriala a cunoasterii umane, se trece la treapta logica, deoarece se foloseste limbajul specific celui de al doilea sistem de semnalizare.

Metodele intuitive:

• Demonstratia- demonstrarea celor ce urmeaza sa fie insusite;
• Prezentarea unor materiale ( planse, diapozitive, schite, casete video etc.) care redau imaginea celor ce trebuie invatete;
• Observarea executiei altor subiecti, din acelasi grup sau din alte grupuri; observarea dirijata tematic;

Cerinte pentru respectarea principiului:

• Urmarirea celor prezentate sa fie posibila, la nivel optimal, tuturor subiectilor cu care se desfasoara activitatea;
• Sa nu fie folosite abuziv modalitatile prin care se stimuleaza primul sistem de semnalizare, fiindca in acest fel se impiedica abstractizarea si generalizarea - procese ale gandirii foarte importante in educatie fizica si sport.

2. PRINCIPIUL PARTICIPARII ACTIVE SI CONSTIENTE

Laturile pe care le implica acest principiu:

• participarea constienta;
• participarea activa.

Cerinte principale:

• Subiectii trebuie sa fie constienti in privinta efectelor practicarii sistematice a exercitiilor fizice asupra organismului propriu, dozarii precise a efortului in functie de particularitatile individuale si de obiectivele urmarite. Trebuie formata la subiecti o motivatie puternica si corecta pentru practicarea exercitiilor fizice conform unor norme sau reguli ( pauzele dintre repetari; rolul conditiilor igienice; factori naturali de calire a organismului; refacerea dupa efort etc.).
• Intelegerea clara si memorarea actelor si actiunilor motrice, care se invata. Subiectii trebuie sa inteleaga  mecanismul de baza al executiei actelor si actiunilor motrice care se insusesc, concomitent cu memorarea acestui mecanism.
• Manifestarea unei atitudini responsabile a subiectilor pentru insusirea materialului predat;
• Formarea capacitatii subiectilor de apreciere obiectiva a propriului randament. Este vorba de capacitatea de apreciere corecta a propriilor executii si rezultate - capacitatea de autoapreciere obiectiva.

3.PRINCIPIUL ACCESIBILITATII

Generalitati

Principiul accesibilitatii subliniaza necesitatea desfasurarii activitatilor de practicare a exercitiilor fizice in functie de particularitatile subiectilor ( varsta, sex, nivel de pregatire).

Actiunile celui care conduce instruirea:

• selectionarea cu atentie a stimulilor, a exercitiilor fizice;
• stabilirea unei dozari corespunzatoare a efortului fizic;
• folosirea unor reglatori metodici pentru a accelera procesul de insusire a unor acte sau actiuni motrice de catre subiecti;
• adaptarea metodelor si procedeelor metodice de instruire si educatie la nivelul de intelegere si de dezvoltare psiho - motrica a subiectilor;
• diferentierea eveluarii randamentului subiectilor.

Cerinte pentru respectarea acestui principiu:

• necesitatea cunoasterii permanente a subiectilor cuprinsi in procesul de practicare a exercitiilor fizice;
• stabilirea unui ritm adecvat de lucru, in functie de reactia subiectilor la stimuli;
• necesitatea cunoasterii si aplicarii celor trei reguli clasice ale practicii didactice, care se regasesc si in cazul altor principii de instruire:

trecerea de la usor la greu;

trecerea de la simplu la complex, in care functioneaza prioritar criteriul indemanarii necesare pentru efectuarea actelor si actiunilor motrice;

trecerea de la cunoscut la necunoscut, adica de la elemente deja insusite la altele noi, care sa se bazeze pe cele deja insusite.

4.PRINCIPIUL SISTEMATIZARII SI CONTINUITATII

Generalitati

Este principiul cu cea mai mare importanta mai ales pentru elaborarea corecta si efeicienta a documentelor necesare de planificare- programare si de evidenta ale activitatilor de educatie fizica si sport.

Sistematizarea si continuitatea reprezinta conditiile principale pentru asigurarea reusitei in programarea stimulilor, indiferent de particularitatile subiectilor sau de alte variabile de ordin material, spatial, temporal.

Cerinte pentru respectarea acestui principiu:

• Materialul de invatat trebuie sa fie grupat, ordonat si programat in concordanta cu logica interna pe care o impune fiecare componenta sau subcomponenta a modelului de educatie fizica si sport;
• Materialul nou predat trebuie sa se sprijine pe cel insusit de subiecti in activitatile anterioare si sa pregateasca pe cel ce va fi predat in activitatea care urmeaza;
• Continutul procesului de instruire trebuie sa fie programat- planificat incat sa asigure o legatura logica intre lectii, intre etapele de pregatire ( semestre, sezoane), sau intre anii de pregatire, ciclurile de invatamant, in ordinea lor crescanda;
• Participarea ritmica a subiectilor la procesul de instruire si educatie ( absentele de la procesul de pregatire, produc perturbari in insusirea materialului predat, ramaneri in urma greu de recuperat.

3.5. PRINCIPIUL INSUSIRII TEMEINICE

Generalitati

In literatura de de specialitate se mai numeste si principiul " insusirii durabile ". Respectarea acestui principiu este conditionata de modul an care sunt respectate toate celelalte principii de instruire.

Cerinte pentru respectarea acestui principiu:

• Asigurarea unui numar suficient de repetari a actelor si actiunilor motrice, atat in fiecare activitate concreta, dar si in timp. Numai printr-un numar mare de repetari se pot realiza obiectivele stabilite pe cele trei planuri principale in educatie fizica si sport: dezvoltarea fizica- corporala, calitatile motrice si deprinderile si- sau priceperile motrice;
• Intr-o perioada scurta de timp sa nu se programeze si sa se incerce insusirea unui volum prea mare de material de invatat;
• Trebuie ca in mod ritmic sa se faca verificarea pregatirii subiectilor prin probe de control, inclusiv concursuri sau competitii sportive, pentru cunoasterea permanenta a nivelului de insusire a materialului predat.