Teoria structurii oportunitatilor (Roberts 1977, 1997)

Teoria structurii oportunitatilor (Roberts 1977, 1997)

Roberts (1977, 1997 apud Gothard et al, 2001) propune o abordare sociologica a carierei considerata de multi autori drept cea mai robusta contracarare a teoriilor psihologice, fie ele teorii ale congruentei persoana - mediu sau teorii ale dezvoltarii. El a acuzat psihologii pentru ca, in teoriile lor, au acordat un rol mult prea mic unor variabile precum clasa sociala sau oportunitatile existente pe piata muncii la un moment dat. Mai mult, Roberts afirma ca alegerea, in cazul carierei, e un mit, din vreme ce ocuparea unui loc de munca e determinata in mare parte de un sistem al stratificarii sociale.

Preferinta pentru un anumit gen de ocupatii nu tine doar de aspecte individuale (abilitati, aspiratii, interese, valori etc), ci este determinata de factori ce tin de stratificarea sociala. Datorita mediului familial din care provine si a experientelor de invatare la care a fost expus, individul va ocupa un anumit loc in societate - va face parte dintr-un anumit "strat social" care ii va reglementa marja de libertate in luarea deciziilor cu privire la propria cariera. Alegerea unei ocupatii este determinata de proximitatea sociala a acesteia fata de individ. Gradul de proximitate sociala a unei ocupatii nu este determinat de abilitatile individuale, ci e inerent structurilor educationale pe care le paraseste si a celor ocupationale in care urmeaza sa intre.

De asemenea, aspiratiile individuale, sustine Rogers, sunt rezultatul unei socializari anticipative. Spre exemplu, copiii sunt expusi la anumite roluri de gen care vor reglementa "limita tolerabilitatii la incalcarea acestor roluri" sau  sunt educati in spiritul anumitor valori cu privire la munca si la viata, care ii orienteaza spre o anumita nisa profesionala si sociala.

Aceasta abordare a fost puternic criticata (vezi Daws, 1977 apud. Gothard et al, 2001) pentru tonul exclusivist cu care descrie fenomenele pe care le studiaza. Cu toate acestea, ea ofera o perspectiva care merita sa fie luata in considerare in procesul de orientare in cariera. Individul poate fi constientizat de influentele sociale la care este expus si astfel poate fi ajutat sa le confrunte.

Studii care sustin teoria structurii oportunitatilor:

. Blustein & co. (2002) studiaza rolul clasei sociale in tranzitia persoanei de la scoala la munca si gaseste efectul de marginalizare pe care il poate produce clasa sociala. Ea influenteaza accesul la oportunitati si creeaza elemente culturale specifice pe care adolescentii (din medii cu un statut social scazut) prin internalizare le asuma si le reproduc in mediul muncii, respingand valori si scopuri ale clasei sociale mijlocii. Studiul amintit arata ca persoanele cu un statut socio-economic (SSE) ridicat sunt mai interesate de aspecte legate de satisfactiile personale pe care le confera munca, au un nivel mai mare de cristalizare a conceptului de sine, au acces la resurse externe si sunt mai adaptabile la conditiile de munca decat colegii lor cu SSE scazut.

. Fouad & Brown (2000, apud Blustein, 2002) au realizat o analiza integrativa aratand modul in care clasa sociala ar putea influenta aspecte ale sinelui; persoana internalizeaza diferentele de statut si caracteristici psihologice legate de rasa si clasa sociala.

Cercetarile existente nu precizeza mecanismul prin care clasa sociala influenteaza tranzitia de la scoala la ocupatie, nici in ce masura apartenenta la o anumita clasa are efecte asupra abilitatilor de luare a deciziei, resurselor sociale sau altor elemente-cheie in decizie (Brown et al., 1996, apud Blustein & co., 2002).

Teoria lui Roberts are, asadar, un suport empiric scazut, dar ideea introdusa merita sa fie luata in considerare.