ALIMENTATIA COPILULUI MIC

experienta complexa care impleteste cunostintele stiintifice cu mostenirea socio-culturala, copilul fiind initiat progresiv in alim traditionala a familiei

faza "adulta modificata" caracteriz prin maturarea mecanismelor dig, renale si in devenire cele neurologice. Dentitia temporara completa ii permite sa mestece alim consistente (legume, paine), intelege ce i se vorbeste si spune destule cuvinte; este constient ca poate sa-si foloseasca mainile cu o precizie din ce in ce mai mare

pe plan social va intalni colectivitatea de copii; de la varsta mica va fi initiat in codul colectivitatii sau al persoanei in grija careia este lasat, in obiceiuri alim diferite de cele de acasa

procesul de crestere si dezv este mai lent: 0-1 an creste 6kg si 20-25cm, iar intre 1-4 ani la fel, insa dezv cerebrala esentiala este inainte de 3 ani daca urmarim evolutia perimetrului cranian: creste 15 cm pana la 3 ani si 5 cm intre 3-20 ani (PC_n=35cm, la 1an=45cm, la 3 ani=50cm, la adult=55cm)

ratia alim trebuie sa fie echilibrata in principii alim: P,L,G,apa, saruri, vit, fibre, cu cat parintii se preocupa mai devreme sa dezvolte gusturile copilului, cu atat le va fi mai usor sa-i impuna obiceiuri alim sanatoase

apetitul copilului este criteriul care det consumul, nu fixam strict cat trebuie sa manance decat in situatii patologice

NEVOI ALIMENTARE SI APORTURI RECOMANDATE

Nevoi minime (nivel practic de siguranta) OMS = cantit minima de subst nutritive care trebuie sa fie absorbite pt asigurarea nutritiei adecvate unei cresteri normale si mentinerii sanatatii

Nevoi optime = consmul de referinta

Aporturi recomandare ( standarde de nutritie) - sunt in relatie cu nevoile minime, dar superioare, eliminand astfel riscul carentei. Sunt elaborate de Centrele nationale de studii si cercetare a nutritiei ale Societatilor de pediatrie

caloria folosita in nutritie = kcal

nevoile reale difera de la copil la copil. Ratia alim va fi adaptata la nevoile reale ale copilului care permit cresterea regulata si armonioasa in greutate si inaltime.

NEVOI ENERGETICE

1-3 ani = 100kcal/kg/zi 1200-1600kcal/zi

10-15% P ( 1g = 4 kcal ) adica 20-40g

30-35% L ( 1g = 9 kcal ) 30-50g

50-55% G ( 1g = 4 kcal ) 60-80g

Repartitia pe mese:

25% kcal dimineata sau 20% kcal dim

15% kcal gustarea 10% kcal prima gustare

30 -35% kcal pranzul 35% kcal pranzul

25 -30% kcal cina 10% kcal a doua gustare si 25% kcal cina

PROTEINE - rol plastic

- 1,5 g/kg/zi 20-40g/zi 50% de origine animala

GLUCIDE - rol energetic

10-12g/kg/zi  60-80 g/zi

- zaharoza sa nu reprezinte > 15% din ratia energetica

- galactoza sa nu lipseasca, rol in sinteza galactocerebrozidelor creierului

- amidonul sa constituie partea cea mai imp din G

- zaharul "rapid" doar 10% prin zaharoza (dulciuri), fructoza (fructe), lactoza (lapte)

- zaharul "lent" restul = amidon din cereale

LIPIDE

30-50g/zi  50% de origine animala

LICHIDE

100ml/kg/zi

MINERALE Fe= 10mg/zi; Fluor = 0,5-1mg/zi; Ca = 800mg/zi

VITAMINE  vitC prin fructe oblig zilnic; vitD medicamentos; restul sunt aduse in cantit suficiente prin alim

FIBRELE ALIMENTARE sunt vegetale nedigerate de enzimele digestive

insolubile ( celuloza, hemiceluloza,lignina) in tarate de grau, legume verzi, fructe

solubile - pectinele din fructe,legume, cereale; cresc vascozitatea fiind folosite ca aditivi alim, intaritori sau gelificatori. In stomac formeaza geluri vascoase care incetinesc golirea

20-25g/zi

astazi tendinta de reducere a painii si legumelor uscate fara sporirea consumului de legume, fructe. S-a redus consumul de fibre si datorita rafinarii -faina tot mai alba

Practic la copilul mic se fac urmatoarele greseli:

exces de carne de 3-4 ori > decat aportul recomandat

exces de zaharoza prin dulciuri si sucuri

exces de grasimi si sare prin trecerea rapida la alim adultului

carente in ac grasi esentiali, Fe, vit C, fibre, Ca ( laptele redus precoce)

TIPURI DE ALIMENTE

LAPTELE SI PRODUSELE LACTATE

500-600ml/zi, nu mai mult pt ca aportul de lipide creste

integral - 680kcal/l

degresat - 360kcal/l, fara vit A si D transportate de grasimi

singura sursa de Ca

de la producatori trebuie fiert, tinut la frigider, nu mai mult de 24h

pasteurizat (75-85˚C, 2 min,racit la 4˚C), 2 zile pastrat, peste necesita fierbere

steriliz prin UTH (t˚ultra inalta - 140˚C 1-2 sec), poate fi pastrat mult timp, consumat in 3 luni, dupa deschidere in 2-3 zile. Se prefera UHT degresat

unii lasa copii cu biberon pana la 2 ani, apoi cana

pt 1-3 ani se indica lp formula de crestere

Norme de compozitie a laptelui de crestere:

proteine (g/100kcal) = 3,5-5

lipide (g/100kcal) = 3,5-6

lipide vegetale < de 50%

ac linoleic = 0,3-0,6

glucide (g/100kcal) <12

lactoza >50%

zaharoza, fructoza, glucoza <20%

Fe (g/100kcal) > 0,75

vit E(g/100kcal) = 1

Na (g/100kcal) < 0,8

arome: vanilie, ciocolata, caramel

150 ml lapte = 1 iaurt = 30g branza de vaci cu smantana = 60g branza de vaci slaba =20-30g branza

Branza proaspata, fermentata la rece, cald, topita, se digera usor pt ca nu are lactoza la care toleranta in evolutie scade, involueaza genetic lactaza; este bogata in Ca si fosfor

Iaurtul -acidifierea laptelui prin intermediul unor bacterii de fermentatie, textura este in functie de procedeul tehnologic: gel, lichid (de baut). Clasic iaurtul se defineste : coagularea cazeinei in prezenta Lactobacilullus bulgaricus si Streptococcus termophilus. Daca se adauga alte tulpini: Lactobacillus acidophilus sau casei, bifidobacterium lapte fermentat. Se pot adauga: fructe, fibre. Nu este decalcifiat, nu trebuie indulcit.

Deserturi lactate prin gelificarea laptelui cu agenti gelificatori: polizaharide vegetale de tip: agar. Plus agenti aromatizanti.

CARNE

Categoria I = muschii reg dorsale si fesiere

Categoria II = mushii umerilor si coastelor

Categoria III = muschii gatului, capului , abdomenului

Dupa continutul de lipide:

2% carnea de cal

7% pui

10% vitel

20% vita, oaie

24% miel

30% porc

50% mezeluri

30-50 g proteine/zi prin: carne, peste, oua

carnea poate fi servita si seara, nu se digera greu

daca nu ii place trebuie "camuflata": pizza, chiftele , rulade ,tarte, perisoare..

daca nu se reuseste se ofera peste, pui oua

MEZELURI

numai sunca poate fi consumata la orice varsta; sa fie trandafirie, compacta si uscata, cea umeda a fost tratata cu polifosfati si umflata de apa

salam, carnati, mici, pateu in cantit reduse, gusta daca pofteste, condimentate

organe: inima, limba, ficat, rinichi, creier, maduvioare - o data/sapt

PESTELE - bogat in fosfor, iod, K, Cl, Na, vit B_1,2,6 A si D, sa fie proaspat: consistenta rigida, burta tare, anus inchis, piele stralucitoare, ochi stralucitori si proeminenti, solzi aderenti, carne alba aderenta de sira spinarii.

OUALE - 1ou ofera 8gP; 2 oua = 100g carne, bogate in fosfor, Fe, vitB, A,D,E

Se rec 1-3 oua/sapt

SUBSTANTELE GRASE

rol energetic si plastic: membrane cel , t nervos

ac grasi - lant de at de C - cei cu lant lung - absorbtie lenta

- grad de saturare - saturati = solizi cresc colesterolul sanguin

- nesaturati = lichizi la temp camerei

ac grasi polinesat, rol fundamental, nu pot fi sintetiz = vit F (ulei porumb, floarea soarelui)

steroli : ergosterol si colesterol

Alimente bogate in lipide:

untul bogat in colesterol indispensabil organismelor in crestere

smantana bogata in vitA, nu inlocuieste untul

slanina, untura de porc, gasca, jumarile greu digesibile, mai rar la copil

uleiuri vegetale: fl soarelui, masline

margarina, cea cu uleiuri vegetale este fara colesterol

vegetalina - ulei de nuca de cocos si de palmier

GLUCIDELE

solubile: monozaharide: glucoza, fructoza, galactoza

dizaharide: zaharoza (glucoza +fructoza), maltoza (2x glucoza), lactoza (galactoza +glucoza)

insolubile: amidon -polizaharid vegetal (graunte, radacini, tuberculi, bulbi)

glicogen - forma de stocare a glucozei la animale

celuloza - in peretii cel vegetale cu rol de fibra alim. Vegetalele proaspete au actiune blanda, laxativa lenta. Taratele si legumele uscate sunt iritante pt intestinul fragil al copilului.

Cerealele - produse in 1890 in America - John Harvey Kellog si fratele lui Will Keith la Sanatoriul de la Battle Creek ( Michigan) pt imbunatatirea alim pacientilor au zdrobit grauntele de ovaz, le-au fiert si introdus in cuptor = fulgi de ovaz

Dupa 10 ani englezii au realizat fulgi de grau, in America fulgii de porumb (corn flakes). Succesul cerealelor duce in 1906 la crearea societatii Kellog Company.

Max Bircher Benner - medic elvetian inventeaza muesli pe baza de fulgi de ovaz, lapte, miere si alune.

Astazi sunt 3 tipuri de cereale: fulgi sau petale, suflate si extrudate din faina comprimata

paine, pesmeti, biscuiti, paste fainoase,orez

ALIMENTE DULCI

alim placerii: prajituri, inghetata, bauturi

mierea - (levuloza + glucoza + putina zaharoza), nu are rol nutritional deosebit

ciocolata - zahar + unt de cacao + multe alte ingrediente,dintre care: fenileiamina si teobromina cu act excitanta

dulceturi, gemuri

LEGUME SI FRUCTE

100-150 g/zi pt vit C si pro-vit A in cele colorate: verzi, rosii si pt fibre

vit sunt sub coaja, sa le curatam cat mai fin sau nu

stropite cu zeama de lamaie dupa curatire sau razuire

legumele verzi (spanac) nu aduc plus fata de fructe

pot fi oferite copiilor crude, coapte sau fierte

BAUTURI

apa in toate alim cu exceptia zaharului si uleiului

daca copilul nu este intr-o situatie deosebita (expunere la soare, joaca, febra, diaree, calatorie) poate sa nu-i fie sete. Pe de alta parte poate sa bea apa cand doreste: dupa supa, inainte de masa, cand este transpirat

bauturi nealcoolizate:

sucuri naturale de fructe

nectaruri

siropuri

bauturi din fructe

bauturi deshidratate din prafuri - nu

bauturi gazoase - ocazional

coca-cola in caz de varsaturi, diaree - a nu se abuza

bauturi tonice -nu

ceai din plante -nu verde, negru

Masa 1: 200-250 ml lapte formula de crestere sau lapte de vaca, cacao cu lapte sau ceai + 25 g ( o felie ) paine alba sau franzela + 10 g unt + 30 g sunca

Masa 2: 100-120 g fructe proaspete piure sau felii sau compot + 2 biscuiti sau piscoturi

Masa 3: 100 ml supa de carne de pui + 100g piure de cartofi + 40 g friptura de carne de pui + 50 g salata de legume + 25 g paine

Masa 4: 100-120 g iaurt

Masa 5: 120 g mamaliga cu branza si smantana sau papanasi cu branza de vaci sau budinca de macaroane cu branza + 200 ml lapte.

q       Masa 1: 200-250 ml lapte + omleta dintr-un ou + 25g paine

q       Masa 2: 25 g paine + 30 g branza topita sau burduf + 50 g rosii

q       Masa 3: 100-150 ml ciorba de perisoare + 100 g musaca de vinete, dovlecei sau cartofi + 50 g rasol de vitel + 25 g paine

q       Masa 4: 50 g cozonac sau chec + 50 ml suc natural de fructe sau fructe

q       Masa 5: 120 g pilaf de orez cu carne de pui + 200 ml lapte

Masa 1: 200-250 ml lapte + 25 g paine + 5 g unt + 20 g pateu de ficat

Masa 2: 100-120 g salata de fructe sau chiftelute de legume

Masa 3: 100-150 g supa de zarzavat + 100g piure de cartofi + 50 g rulada de carne tocata cu 30 ml sos de mere + 25 g paine

Masa 4: 120-150 ml crema de zahar ars

Masa 5: 50 g rulouri cu branza de vaci sau 120 g orez in lapte cu 20 ml sirop de fructe sau dulceata + 200 ml lapte

ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR SI SCOLAR

La prescolar

regimul alimentar se perfectioneaza atat sub aspectul prepararii cat si al diversitatii alimentelor, apropiindu-se de alimentatia adultului.

fata de adult, la aceasta categorie de copii, exista interdictia alimentelor prea sarate, a condimentelor iuti, mezelurilor picante, otetului, cafelei si alcoolului.

este varsta la care se va insista asupra necesitatii unui program regulat al meselor, servite estetic si igienic ( spalarea mainilor inainte de masa si a dintilor dupa masa ) si asupra fixarii unor bune obiceiuri alimentare importante pentru starea de sanatate de mai tarziu.

un rol important revine activitatii fizice ( jocul, sportul in aer liber ) care va stimula apetitul si va reduce capriciile la masa.

de asemenea societatea altor copii reprezinta un stimulent bun pentru o atitudine pozitiva a copilului fata de alimentatie.

Regimul alimentar al prescolarului va asigura:

      80 kcal/kg/zi, din care 15-18% vor acoperi proteinele, 25-30% lipidele si 55-60% glucidele.

      Proteinele ( 1,8 g/kg/zi ) vor fi furnizate prin: lapte sau produse lactate (500 ml/zi ), 75g/zi carne ( de pasare, vita, porc, peste, mezeluri ), oua ( 1 ou la 2 zile ) sau 20 g branzeturi ( telemea, cascaval, branza topita sau de vaci ).

      Lipidele -3 g/kg/zi ) vor proveni din: unt, smantana, frisca, uleiuri vegetale, slanina.

      Glucidele g/kg/zi ) vor fi furnizate de paine si produse de panificatie, paste fainoase, prajituri, fructe si legume. Se prefera painea intermediara mai nutritiva prin continutul in fibre vegetale si vitamine din complexul B.

Copilul prescolar 3 mese principale si 2 gustari.

Masa de pranz va reprezenta 35-40% din aportul caloric zilnic, mesele de dimineata si seara cate 15-20%, iar gustarile vor reprezenta 10-15% din caloriile totale.

La scolar

programul activitatii, practicarea sporturilor, joaca, lipsa de acasa a parintilor la unele mese principale pot dauna alimentatiei echilibrate.

se va insista in continuare asupra respectarii regulilor de igiena ale alimentatiei, asupra tinutei corecte si atitudinii civilizate la masa,

iar in timpul mesei se vor evita discutiile neplacute.

Ratia calorica a copilului de varsta scolara este de

50-60 kcal/kg/zi, din care proteinele reprezinta 15%, lipidele 30% iar glucidele 55%.

Necesarul proteic de 1 g/kg/zi va fi asigurat in proportie egala de proteine de origine animala cat si de proteine vegetale.

Lipidele ( 1,5-2 g/kg/zi ) vor fi in proportie de 50% de origine animala,

glucidele ( 8 g/kg/zi ) vor proveni din paine intermediara, legume, fructe si dulciuri.

Din alimentatia scolarului nu trebuie sa lipseasca: carnea, ouale, lactatele si cruditatile.

Se vor oferi meniuri cat mai variate, evitandu-se condimentarea exagerata si prajelile.

Scolarul va primi 3 mese principale si 1-2 gustari.

Ex meniu:

La micul dejun va primi: lapte sau ceai cu paine cu unt, branza, mezeluri sau dulceata, miere, sau omleta din 2 oua.

La pranz: supa sau ciorba, carne sau peste cu legume si salata verde sau de cruditati, plus desert.

La cina va avea 2 feluri: un preparat cu carne, branza sau ou ( pilaf de orez cu carne de pui sau budinca de macaroane cu branza de vaci sau cartofi frantuzesti ) si un desert usor sau lapte.

Pentru gustari se vor evita alimentele nenutritive de tip "stiks" sau "snacks", preferandu-se cele pregatite de acasa ( sandvisuri ), pentru ca parintii sa aiba controlul asupra calitatii alimentatiei copilului.

ALIMENTATIA LA VARSTA ADOLESCENTEI

In anii adolescentei

nevoile nutritionale sunt mai mari decat in orice alta perioada a vietii.

apar diferente privind necesarul energetic intre baieti si fete.

puseul cresterii implica un necesar crescut de proteine, vitamine si minerale. Unele minerale prin aportul inadecvat pot avea efecte nocive. Astfel, calciul pentru cresterea osoasa, fierul pentru cresterea masei musculare si a volumului sanguin, iar zincul pentru dezvoltarea osoasa si maturarea sexuala.

Adolescenta

prin nevoia crescuta de independenta,

influenta anturajului in formarea unor noi obiceiuri alimentare,

formarea imaginii corporale si preocuparile pentru estetica corpului, in contextual unei maturari psihice mai lente decat cea fizica pot duce la tulburari nutritionale.

se insista si la aceasta varsta asupra necesitatii ingerarii unei diete echilibrate.

Ratia calorica de 2800-3000 kcal/zi la baieti si de 2100-2400 kcal/kg/zi la fete va fi acoperita in proportie de 13-16% de proteine, 30-35% de lipide si 55-59% de glucide.

Proteinele vor fi in proportie de 70% de origine animala (200 g carne/zi,500 ml lapte/zi, 50 g branza/zi, 1 ou/zi), restul de 30% fiind proteine vegetale.

Lipidele vor fi in procent de 50% de origine animala. Copilul va primi 25-30 g unt/zi, 20-25 ml ulei/zi, oua.

Glucidele vor fi in procent de 75% naturale (350 g/zi paine si derivate de cereale, 300 g/zi cartofi, 300 g/zi alte legume, 300 g/zi fructe) si numai 25% sub forma rafinata.

Vor fi 3 mese principale si 1-2 gustari.

Se va interzice cafeaua, alcoolul, tutunul si condimentele iuti.