Dezinfectia in unitatile de industrie alimentara

Dezinfectia in unitatile de industrie alimentara

1 Instructiuni privind dezinfectia

Dezinfectia reprezinta actiunea prin care se urmareste decontaminarea mediului de germeni microbieni infectiosi si este cea mai importanta operatiune din complexul masurilor de prevenire si combatere a bolilor infectioase si parazitare atat la om cat si la animale.In profilaxia si combaterea bolilor transmisibile,dezinfectia face parte, alaturi de dezinsectie si deratizare din arsenalul luptei in focar.

In complexul masurilor de igiena,profilaxie si combatere a bolilor la om si animale,dezinfectia are ca scop :

-distrugerea germenilor patogeni in toate stadiile de dezvoltare,prin metode si mijloace accesibile si eficace ;

-sa previna si sa combata bolile infectioase si parazitare si sa contribuie la eradierea zoonozelor.

Dupa curatare,suprafetele trebuie sa fie cat mai uscate si sa se aplica o solutie dezinfectanta   pentru a nu produce diluare a dezinfectantului si o micsorare a eficacitatii asupra germenilor.Uscarea se face astfel :

-prin utilizarea instalatiilor de conditionare ;

-prin indepartarea excesului de apa cu racleti cu banda de cauciuc .

Dezinfectia trebuie efectuata numai dupa spalarea perfecta a suptafetelor deoarece reziduurile de substante organice reduc eficacitatea dezinfectantului.

Dezinfectia cuprinde :

-curatirea mecanica ;

-curatirea sanitara ;

-aplicarea mijloacelor fizice,chimice si mixte.

In functie de scopul urmarit,dezinfectia poate fi :

-profilactica ;

-de necesitate (in combaterea unor boli).

1.1 Curatirea mecanica

Curatirea mecanica a obiectivelor pentru dezinfectie este operatiunea prin care se realizeaza indepartarea resturilor alimentare care sunt contaminate si pot constitui o sursa de raspandire a agentilor patogeni.Acest tip de curatire se efectueaza in urmatoarea ordine :

-se scot din functiune instalatiile electrice pentru evitarea accidentelor prin scurt-circuit ;

-se umezesc cu solutii dezinfectante sau cu apa pardoselile,usile,tavanele,stalpii de sustinere si obiectele din incapere in vederea usurarii spalarii si pentru a impiedica ridicarea prafului si raspandirea agentilor patogeni.

In unitatile de industrie alimentara este obligatorie curatirea mecanica pe toate suprafetele pentru a indeparta substantele organice de pe acestea.

1.2 Curatirea sanitara

Pentru curatirea suprafetelor de dezinfectant se spala cu apa sub presiune de 10-20 de atmosfere.In lipsa instalatiilor de apa se va spala cu apa calda  cu detergent,iar dupa gradul de murdarie se folosesc perii de fibra.Instalatiile electrice scoase de sub tensiune se spala manual sau cu jetul de aer furnizat de compresoare.

In abatoare si unitati de industrie alimentara se foloseste spalarea cu apa calda sau fierbinte.Grasimile,proteinele si sarurile minerale de pe anumite suprafete care nu sunt preluare de apa rece ofera conditii pentru dezvoltarea microorganismelor.Rolul agentilor chimici de curatire este ca neutralizeaza unii compusi si micsoreaza fortele de atractie dintre suprafata si murdarie.Agentii chimici pentru a fi utilizati la spalarea suprafetelor trebuie sa fie netoxici si necorozivi.

1.3 Dezinfectia profilactica si de necesitate

Dezinfectia profilactica are rolul de a distruge germenii patogeni care influenteaza negativ starea de sanatate a oamenilor si se efectueaza zilnic in abatoare,unitati pentru prelucrarea laptelui,unitati de industrializare a carnii,etc.Se supun dezinfectiei profilactice toate incaperile lasand dezinfectantul sa actioneze asupra suprafetelor.

Dezinfectia de necesitate combate bolile infectioase si parazitare.Aceasta dezinfectie este precedata de deratizare daca este cazul si dezinsectie.Dezinfectia de necesitate se imparte in :dezinfectie curenta si finala.

In lucrarea de fata s-a urmarit actiunea decontaminanta a unor substante utilizate mai frecvent in igienizarea abatoarelor.

Material si metoda

S-a stabilit eficienta decontaminanta a produselor Galitens-25,Septozol si Dezinfectant cationic utilizate in igienizarea abatoarelor folozite ca dezinfectant dupa ce s-a facut curatirea mecanica pe diverse suprafete.Examenul de laborator a probelor de sanitatie recoltate inainte si dupa dezinfectie reda o actiune decontaminanta cu concentratii de 5% pentru Galitens,1% Septozol si 0,1% dezinfectant cationic care are cea mai mare actiune decontaminanta in comparatie cu celelalte doua produse.

Timpul de contact a fost de 45 minute.Concentratia limita cu actiune dezinfectanta a celor 3 produse a fost stabilita pe 18 tampoane recoltate dupa suprafete netede si rugoase.

Fig.7 Determinarea concentratiei limita inhibante

Rezultatele actiunii dezinfectante sunt prezentate in tabelul 4

Tabelul 4

Actiunea decontaminanta a produselor dezinfectante (timp de contact 45 minute)

Inainte de dezinfectie se remarca diferente intre incarcatura bacteriana de pe suprafetele netede care variaza 3.500.000-5.000.000/cm si de pe cele rugoase care are numarul total de germeni intre 14.000.000 si 25.000.000 germeni/cm.

Inainte de dezinfectie numarul de bacterii coliforme pe suprafete netede este de 0,45-4,5/cm si pe suprafete rugoase intre 4,5-25/cm.

Dupa dezinfectie numarul de germeni este sub 20 bacterii/cm pentru Galitens-25,sub 10 bacterii/cm Septozol si sub 2 bacterii/cm cand dezinfectia este cu dezinfectant cationic si 0 cu bacterii coliforme.Numarul bacteriilor rugoase sunt sub 200/cm cand se foloseste Galitens,sub 100 cand se utilizeaza Septozol si sub 5 la folosirea Dezinfectantului cationic iar numarul de bacterii coliforme este sub 0,1 cand se utilizeaza Galitensul si sub 0,04 cand se foloseste Septozol sau dezinfectant cationic.

In timpul de contact 45 minute se pot utiliza solutii mai putin concentrate fata de cele recomandate de producator,sol 5 % Galitens in loc de 10 % ;1 % Septozol in loc de 2 % si 0,1 dezinfectant cationic in loc de 1 %.Pentru a verifica concentratia limita fata de miclofora globala mixta izolata din tampoanele recoltate inainte de dezinfectie de pe suprafete netede si rugoase citirile s-au facut dupa 24 h,48 si 10 zile cu un timp de 45 minute.

Rezultatele evidentiaza o actiune bactericida mult mai accentuata a dezinfectantului cationic decat Septozol ;Galitensul are actiune mai redusa.(tabelul 5).

Pentru produsul GALITENS-25 concentratia limita la un timp de contact 45 minute este de 1/10,000 cu citiri la 24 h,1/100 citiri la 48 h si 1/10 cu citiri dupa 10 zile la temperatura camerei ;pentru Septozol este de 1/100.000 cu citiri la 24 h,1/1000 citiri la 48 h si 1/100 cand citirile sunt dupa 10 zile deasemenea la temperatura camerei.

Tabelul 5

Determinarea concentratiei limita cu actiune dezinfectanta

Citire la :	Timpul de contact (minute)	Dilutii
GALITENS-25
24 h
48 h
10 zile
SEPTOZOL
24 h
48 h
10 zile
DEZINFECTANT CATIONIC 24 h 48 h 10 zile

Produsul Galitens -25,s-a dovedit eficient la concentratie de 5 %,Septozol la 1 % si dezinfectant cationic la 0,1 %.Eficienta decontaminanta a dezinfectantului cationic si Septozol la o concentratie de 0,1 si 1 % are importanta economica deosebita deoarece concentratiile folosite de noi sunt de 10 ori mai mici pentru dezinfectantul cationic si de 5 ori mai mici in cazul Septozolului fata de concentratiile recomandate de prospect si cele date de literatura.

Substantele respective sunt eficiente asupra microflorei gram-negativ si gram-pozitiv,izolata pe flux in conditiile unei curatiri mecanice rugoase inainte de dezinfectie si respectarea timpului de contact 45 minute.

O eficienta decontaminanta mai redusa o are produsul Galitens care are actiune de detergent

Legenda -absenta cresterii

+crestere evidenta

2 Mijloace dezinfectante si aplicarea acestora

2.1 Mijloace fizice de dezinfectie

Factorii cu actiune bactericida sunt caldura si radiatiile ultraviolete.

2.1.1 Dezinfectia prin caldura

Se bazeaza pe efectul temperaturilor ridicate care denatureaza proteinele microbiene,celulare si enzimele.Majoritatea germenilor nesporulati se distrug in cateva minute la 65-70 C,iar formele sporulate in cateva ore la 100 C.Caldura ca mijloc de dezinfectie se aplica prin intermediul aerului (flambare,ardere) caldura uscata si prin intermediul apei caldura umeda.

Flambarea reprezinta distrugerea microorganismelor datorita temperaturilor inalte si prin combustia directa a suprafetelor organice de pe suprafetele expuse.Se aplica cu dispozitive adecvate pe pereti,pardoseli,obiecte metalice sau sticla.Se tine timp de 10 secunde flacara cu temperatura de 350-900 C pe suprafete supuse dezinfectiei,obtinand distrugerea formelor vegetative si sporii microorganismelor.

Caldura uscata se utilizeaza pentru sterilizarea obiectelor metalice,sticlariei de laborator si a unor materiale care suporta temperaturi peste 100 C ;se poate obtine in etuva sau cuptoare speciale cu ajutorul energiei electrice sau diferiti combustibili.Distrugerea bacteriilor nesporulate si a virusurilor se realizeaza la 120 C timp de 30 de minute,iar bacteriile sporulate la 160-180 C timp de 60 de minute.

Caldura umeda este cea mai utilizata si eficienta si nu necesita temperaturi inalte.Se realizeaza prin fierbere folosita pentru dezinfectia echipamentului de protectie a ustensilelor mici si materialelor care resizta la incalzire,autoclavare utilizata pentru decontaminarea recipientilor cu produse alimentare,instrumentului metalic,sticla,pasteurizare utilizata pentru substantele lichide care nu suporta fierberea :laptele,vinuri,medii de cultura astfel ca se distrug germenii in proportie de 90-95 % si tindalizare fiind o pasteurizare repetata cu racire si incubare la 30-38 C care nu produce degradarea proteinelor,enzimelor,vitaminelor.

2.1.2 Dezinfectia prin radiatii ultraviolete

Radiatiile ultraviolete au actiune antimicrobiana importanta cuprinse intre 230 si 280 nm.Radiatiile ultraviolete pot fi folosite numai pentru dezinfectia aerului si unor suprafete netede.

Unitati care utilizeaza tehnologia luminii UV pentru dezinfectia aerului sunt :

-unitati de procesare si ambalare a carnii ;

-brutarii ;

-fabrici de bere ;

-unitati de procesare a laptelui.

2.2 Mijloace chimice de dezinfectie

Mijloacele chimice de dezinfectie sunt utilizate in unitatile pentru prelucrarea produselor de origine animala si in abatoare.

Valoarea unui dezinfectant depinde de puterea de patrundere si promptitudinea efectului bactericid,iar eficacitatea sa este in functie de concentratie.

De obicei,agentii dezinfectanti se aplica sub forma de solutie apoasa sau gazoasa,prima aplicare fiind mai fregventa.

2.2.1 Agentii chimici de dezinfectie

Agentii chimici de dezinfectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

-sa nu fie periculosi la manipulare ;

-sa nu fie toxici in dozele folosite ;

-sa fie usor solubili in apa;

-sa aiba capacitate buna de patrundere.

Cei mai utilizati agenti chimici de dezinfectie fac parte din dous categorii de substante halogenii si substante active de suprafata cationice.

Halogenii sunt compusi care elibereaza Cl,Br si I.Aceste dezinfectante sunt eficiente,nu sunt toxice la concentratii mici si au spectru larg de utilizare ;sunt folosite pentru dezinfectia zonelor de preparare a alimentelor. 

Clorul lichid este utilizat pentru dezinfectia apei.Este lichid galben-verzui limpede cu continut 99,5 % clor.

Hipocloritii sunt saruri ale acidului hipocloros cu hidroxizi sau carbonati alcalini.Au proprietati dezodorizante,nu sunt substante otravitoare pentru om,sunt colorati si sunt usor de manipulat.

Clorura de var (var cloros) este dezinfectant puternic datorita clorului gazos incorporat si capacitatii de oxidare pe care o are.Este pulbere granuloasa,amorfa,alba,miros de clor si care trebuie sa contina 1-5 % clor activ.Este printre putinele substante care elibereaza spontan vapori dezinfectanti sub forma de clor gazos care omoara germenii din aerul umed.Ca si dezavantaj este decolorant puternic si coroziv pentru metale si care imprima miros alimentelor.

Hipoclorit de sodiu este un produs lichid,galben-verzui cu continut de 12,5 % clor activ.Este instabil la psstrare,concentratia in clor scade in raport cu durata pastrarii.Se foloseste la dezinfectia vaselor folosite la pastrarea,prelucrarea si transportul laptelui,masinilor folosite in industria laptelui,dezinfectia veselei,sticlariei,pavimentului.

Iodul si iodoforii

Cei mai buni solubilizanti ai iodului sunt tensioactivii neionici din clasa polietilenglicolilor.Iodoforii nu au miros si nu pateaza,sunt fara toxicitate si neiritanti ;au activitate bactericida,cea sporicida este mai slaba si cea fungicida este variabila ;sunt folositi pentru dezinfectia mainilor.

Hidroxid de sodiu nu are miros si au un gust caustic.In industria alimentara se foloseste pentru saponificarea grasimilor,curatirea mecanica a ambalajelor din sticla si otel inoxidabil

Carbonat de sodiu este sub forma de pulvere granuloasa inodora cu gust lesios.Este utilizat in concentratie de 2,5 % ca degresant si pentru spalarea ambalajelor si mijloacelor de transport pentru lapte si produse lactate.

Sulfatul de cupru are efect antimicrobian si antiviral ;este utilizat ca fungicid in industria alimentara pentru distrugerea mucegaiurilor din depozite frigorifice.

Cloraminele Cele mai cunoscute sunt cloraminele organice,cum sunt Cloramina B si Cloramina T.Sunt sulfonamide clorate sub forma de pulberi albe cristaline,usor galbui,sau forma de comprimate cu miros slab de clor si gust amar.Poate fi utilizata pe orice suprafata care vine in contact cu produse de carne,urmata de limpezire cu apa curata. ;sunt substante mai stabile la caldura si lumina,mai putin corozive si nu reactioneaza rapid cu materia organica.

Lactimul este detergent dezinfectant pentru igienizarea echipamentelor din unitatile de prelucrare a lapteloui si alte sectoare a industriei alimentare.

Bactodetul se foloseste pentru curstirea si dezinfectia vaselor de colectare si a vaselor de transportat lapte.

Dezinfectantul cationic este un detergent cationic,antiseptic si dezinfectant cu actiune bactericida fata de germeni gram pozitivi si negativi.Poate fi folosit ca dezinfectant in solutie de 25 /5 pentru decontaminarea suprafetelor netede.

Colsept este dezinfectant-detergent concentrat in solutie apoasa ;este compatibil cu apa grea.

Atlantolul 9/4 este decontaminant care se livreaza in stare lichida cu Ph 14 si care contine hidroxid de potasiu si hipoclorit de sodiu ;este slab coroziv pentru majoritatea metalelor,smaltului dar coroziv pentru cupru si dur pentru aluminiu.Este decontaminant ideal pentru instalatii cu circuit inchis (fabrici de bere,instalatii de muls).

Catiorom se foloseste in incinte de lucru si pentru decontaminarea mijloacelor de transport ;se livreaza sub forma lichida ;este incompatibil cu sapunul si detergentii anionici.

Alcafoam este detergent alcalin si dezinfectant cu inalt grad de spumare ;se foloseste in industria laptelui ;este un lichid transparent galbui ;contine soda caustica,combinatii organice ale fosforului,clor activ ;este coroziv si provoaca arsuri,biodegradabil 90 %.

Hexidet este agent de suprafata cationic,antiseptic si dezinfectant cu spectru larg de actiune ;se utilizeaza pentru unitati de prelucrare a produselor de origine animala,mijloacelor de transport pentru alimente si animale.

Virbaccid este produs dezinfectant folosit pentru denzifectia profilactica in :carmangerii,mijloace de transport,puncte de taiere,etc.

Glutarfam este sub forma lichida de culoare rosie-roz,se recomanda pentru dezinfectia suprafetelor din industria alimentara.

Iudusan sub forma lichida,de culoare galbena cu miros placut si pH acid ;este recomandat pentru decontaminarea suprafetelor acoperite cu strat fin de grasime.

Vircon S este produs sub forma de pulvere granulata ;se recomanda pentru decontaminarea abatoarelor,mijloacelor de transport,echipamentelor,etc.

2.2.2 Metode practice de aplicare a dezinfectiei cu mijloace chimice

Dezinfectia cu mijloace chimice este din ce in ce mai utilizata si inlocuieste metodele fizice de dezinfectie care sunt mai complicate si costisitoare pentru ca au o eficacitate sporita si sunt usor de realizat.

Metodele de aplicare a dezinfectiei sunt :pulverizarea fina una dintre cele mai raspandite metode,mai practica si operativa ;se executa direct si rapid fara deplasare din incapere a obiectelor supuse dezinfectiei,scufundarea fiind cea mai eficienta ;se foloseste pentru obiectele si utilajele putin voluminoase care nu se degradeaza si aerosolizarea care necesita aparatura moderna specifica raspandirii unui dezinfectant in aer sub forma de aerosol si se poate aplica numai in spatii inchise.

3 Dezinfectia unitstilor din industria alimentara

Se dezinfecteaza toate incaperile in care se prelucreaza produse de origine animala : abatoare,frigorifere,topitorii,depozite de carne,de pielarie,de fulgi,oua,Sali de taiere,impachetare sau sortare,fabrici de carne,statii de fermentare,toate aparatele,ustensilele, si ambalajele care sunt folosite la expedierea si manipularea produselor.Substantele dezinfectante se aleg in asa fel incat sa nu deprecieze valoarea economica a produselor si subproduselor,sa nu deterioreze suprafetele tratate.

3.1 Dezinfectia si igienizarea spatiilor de productie si de depozitare

Igiena in spatiile de productie si depozitare se realizeaza prin :

-curatirea mecanica si indepartarea reziduurilor de pe pavimente,din jurul meselor si utilajelor de lucru ;depozitarea acestor recipienti se face in incaperi sau boxe special amenajate,pe platforme cu paviment impermeabil ;

-spalarea cu apa calda la 45-50 C cu adaos de soda 1-2 % sau detergenti ;

-dezinfectia se realizeaza cu solutii clorigene 1-2 %.

3.1.1 Dezinfectia si igienizarea spatiilor si utilajelor fixe

Acest tip de operatii se face in timpul lucrului,intre schimburi si dupa terminarea lucrului,astfel ca in timpul lucrului se strang resturile provenite din procesul tehnologic (fragmente de oase,grasime,carne) de pe pavimente,de sub liniile aeriene si transportoare,din jurul meselor si utilajelor de lucru,se pun in recipienti metalici cu capac si se transporta in locuri de colectare ;intre schimburi dupa evacuarea spatiilor tehnologice si scoaterea din functiune a utilajelor electrice se spala cu apa utilajele fixe si se indeparteaza reziduurile ;dupa terminarea lucrului se scot din functiune instalatiile electrice,se spala tavanele,peretii,pardoseala,utilajele si mesele de lucru.Se curata utilajele fixe din abatoare si din fabricile de preparate .Peretii de faianta se spala cu apa apoi cu detergent cu perii plane cu fir de plastic.Pavimentele se curata de resturile ramase,se spala cu apa si cu solutie de detergent de 3 % cu perii dupa care se da iar cu apa la temperatura de 83 C.Dupa zvantare se face dezinfectie prin pulverizare fina a suprafetelor.

Curatenia si dezinfectia se executa la intervale de 2-3 saptamani in acelas mod ca si la terminarea programului de lucru.Reteaua de canalizare se dezinfecteaza periodic cu hipoclorit de sodiu 12,5 % clor activ.

3.1.2 Dezinfectia si igienizarea utilajelor mobile

Igienizarea utilajelor mobile (carlige,tavi de aluminiu,recipienti) se realizeaza in spatiile special amenajate pentru spalare prevazute cu recipiente sau bazine,alimentate cu apa rece si fierbinte la 83 C si cu solutie de detergent.

Initial se face curatirea mecanica cu apa,apoi urmeaza operatia de spalare propriu-zisa,cu solutie de detergent 3 % dupa care din nou cu apa la temperatura de 83 C.Dezinfectia se realizeaza apoi cu soda caustica 1-2 % sau soda calcinata 2-3 %.

Utilajele se lasa in contact cu dezinfectantul 60 minute,se scot din bazine,se limpezesc si se lasa sa se usuce.

3.1.3 Dezinfectia si igienizarea ustensilelor

Se realizeaza ori de cate ori este nevoie,cand sunt resturi proteice si la terminarea programului de lucru.Spalarea ustensilelor se realizeaza cu apa, dupa care se dezinfecteaza prin fierbere la 90-100 C timp de 20-30 minute si apoi se spala cu apa dezinfectantul.

3.1.4 Dezinfectia si igienizarea curttilor,aleilor de circulatie si a mijloacelor de transport

Dezinfectia curtilor si aleilor de circulatie se face de 1-2 ori pe saptamana de personal specializat.Rigolele din incinta unitatilor se dezinfecteaza de 1-2 ori pe saptamana cu clorura de var 20 %.Igienizarea mijloacelor de transport se realizeaza prin andepartarea resturilor organice cu apa fierbinte la 83 C cu presiune de minim 4 atmosfere,cu detergent 1-3 % si iar cu apa.Dezinfectia se face cu soda caustica 2 % sau clorura de var cel putin 2 % clor activ.

3.1.5 Dezinfectia si igienizarea echipamentului de protectie

Echipamentul de protectie se spala prin fierbere cu solutie de soda calcinata 2-3 % timp de 20-30 minute si se calca cu fierul de calcat electric incins.Cizmele,sorturile de cauciuc se spala si dezinfecteaza ori de cate ori este nevoie cu solutii de detergent 2 % apoi se dezinfecteaza si se limpezesc cu apa.

3.1.6 Dezinfectia si igienizarea grupurilor social-sanitare

Spatiile grupurilor social sanitare se spala zilnic cu detergent,se dezinfecteaza cu cloraminaa activa 1-2 % sau carbionat de sodiu 2-3 %,se lasa 30 minute si se spala cu apa rece.Toaletele se spala cu apa calda,detergent si se dezinfecteaza.

4 Controlul bacteriologic al dezinfectiei

In industria alimentara pentru verificarea eficientei in spatii si utilaje tehnologice se aplica metode de control bacteriologic care au ca baza un test,numarul total de germeni pe cm,coloniile de Escherichia coli pe cm si prezenta anaerobilor sulfito-reducatori pe cm.

Controlul se face inainte de inceperea lucrului si dupa aplicarea masurilor de igienizare la sfarsitul zilei.

Pentru recoltarea de probe sunt necesare :tampoane de vata hidrofila,sterilizate prin fierbere sau autoclavare,eprubete sterile,pensa anatomica,lampa de spirt,solutii neutralizante si solutii de hiposulfit de sodiu 1 % pentru var cloros.

Eficienta dezinfectiei depinde de :

-gradul de curatenie ;

-alegerea dezinfectantului in functie de germenul asupra caruia se actioneaza ;

-folosirea dezinfectantului cu concentratie optima pentru distrugerea germenilor ;

-folosirea solutiilor dezinfectante in cantitati prevazute pentru 1 m suprafata ;

-aplicarea uniforma a dezinfectantului prin pulverizare ;

-respectarea timpului de contact intre dezinfectant si suprafete dezinfectate.

Dupa dezinfectie se incheie un act in care se consemneaza numarul obiectivelor dezinfectate,dezinfectantul folosit,concentratia,cantitatea de dezinfectant,cantitatea de substanta si suprafata dezinfectata in m.